Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

„În interiorul PAS nu există concurență”. Hajder, întrebat despre o eventuală candidatură la Primăria Chișinău

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) încă discută despre cine va reprezenta formațiunea la următoarele alegeri locale din Chișinău și nu are o decizie. Potrivit lui Hajder, în interiorul partidului nu există concurență în acest sens, însă „PAS are mai mulți candidați care ar face față unei asemenea provocări”. Precizările au fost făcute pe 8 aprilie, în timpul unor declarații pentru jurnaliști, în contextul declarațiilor din ajun ale ministrului Educației, Dan Perciun, că PAS are mai multe opțiuni pentru funcția de primar al Chișinăului și ministrul Infrastructurii este unul dintre candidați, iar ministrul Mediului „posibil este un alt candidat”.

La ediția din 7 aprilie a emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, ministrul Educației și Cercetării și vicepreședintele PAS, Dan Perciun, a fost întrebat dacă partidul său are deja un candidat pentru funcția de primar al municipiului Chișinău.

„PAS are mai multe opțiuni pentru funcția de primar general. Încă le discută pe intern și, în momentul în care o să luăm o decizie, o vom anunța”, a declarat Perciun. Întrebat dacă ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, este unul dintre candidați, Perciun a răspuns: „Domnul Bolea este unul dintre candidați, da”. La întrebarea dacă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, este un alt candidat, Perciun a declarat: „Domnul Hajder, posibil este un alt candidat. Avem mai mulți candidați buni”.

Ce spune Hajder

Pe 8 aprilie, ministrul Mediului a fost întrebat dacă este gata să candideze la funcția de primar și dacă conducerea PAS a discutat cu el despre o astfel de inițiativă. „În aceste momente, cred că este important să ne concentrăm pe Nistru. (…) Este bine să mergem în continuare pe reforma Moldsilva. (…) Și multe alte priorități și reforme care au fost inițiate în cadrul Ministerului Mediului. Ce ține de Chișinău, este clar că chișinăuienii au nevoie de un candidat puternic, responsabil, de un candidat care să ofere soluții la adevăratele probleme: vorbim despre ambuteiaje, vorbim despre drumuri noi, vorbim despre transport public și nu un primar care să facă circ politic din orice subiect”, a răspuns Hajder.

Întrebat dacă ar putea fi el acest candidat, Hajder a răspuns: „Este încă în discuție, cel puțin la nivelul partidului și, cu siguranță, conducerea partidului va anunța o decizie atunci când va fi”. La întrebarea dacă și-ar dori să candideze, Hajder a spus că, în acest moment, se concentrează pe prioritățile pe care și le-a asumat la Ministerul Mediului.

Întrebat cine sunt concurenții din interiorul partidului pentru a candida la funcția de primar, el a răspuns: „În interiorul partidului nu există concurență în acest sens. Este important să se găsească cel mai bun candidat. (…) Cu siguranță, PAS are mai mulți candidați care ar face față unei asemenea provocări și mulți dintre ei și-au demonstrat eficiența și integritatea în funcțiile care le dețin, și cei care încă nu sunt descoperiți, dar cu siguranță ar face față unei asemenea provocări”.

***

În prezent, primar al Chișinăului este Ion Ceban. Acesta conduce Primăria capitalei din 2019 și a fost reales în funcția de primar general în 2023, din primul tur, cu 50,62% din sufragii. Atunci, candidatul PAS a obținut 28,23% dintre voturile alegătorilor. Precizăm că mandatul unui primar este de 4 ani.

Amintim că, în luna martie 2026, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a fost întrebat dacă va candida la funcția de primar al capitalei la următoarele alegeri locale. El a spus că o eventuală candidatură trebuie să fie pusă la vot în interiorul partidului, însă înainte de aceasta trebuie să existe mai multe procese. Potrivit lui Bolea, este prematur să se discute acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: