Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cum puteți reduce facturile la energie și crește confortul în blocul în care locuiți cu ajutorul programului guvernamental FEERM

Un bloc modernizat energetic aduce locatarilor confort sporit și facturi mai mici la energie, cu temperatură uniformă în apartamente, sisteme de încălzire eficiente și spații comune bine întreținute. Fațadele îngrijite și aspectul plăcut al clădirii sporesc atractivitatea blocului și satisfacția de a locui într-un spațiu modern.

În același timp, 1 leu investit în eficiență energetică poate genera peste 4 lei beneficii prin economii la energie, crearea locurilor noi de muncă și stimularea creșterii economice locale. Astfel, modernizarea blocurilor multietajate aduce avantaje nu doar locatarilor, ci și economiei în ansamblu, motiv pentru care reabilitarea energetică a clădirilor reprezintă o prioritate a statului.

Programul guvernamental Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM), gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED), sprijină asociațiile de locatari din întreaga țară să realizeze lucrări de reabilitare energetică a blocurilor multietajate pentru reducerea pierderilor de energie și creșterea confortului locatarilor.

Eficiența energetică a blocurilor locative multietajate

Până la sfârșitul anului 2025, în cadrul programului FEERM au fost realizate audituri energetice pentru blocurile a 78 de Asociații de Proprietari din Condominiu (APC) din țară, dintre care 15 rapoarte de audit au fost realizate pentru blocuri mici cu până la 20 de apartamente și 63 pentru blocuri multietajate. Pentru blocurile a 27 de APC-uri documentația tehnică este în curs de elaborare sau a fost deja finalizată, iar proiectele aprobate pentru finanțare însumează aproape 40 de milioane de lei. Primele lucrări de reabilitare urmează să înceapă în perioada imediat următoare.

Programul FEERM oferă granturi care acoperă 70% din costurile de reabilitare energetică a blocurilor mari sau mici, iar pentru locatarii vulnerabili energetic sunt prevăzute alocații suplimentare care pot acoperi până la 90% din valoarea contribuției, oferite din Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice. Bugetul alocat lucrărilor de reabilitare energetică a blocurilor gestionate de Asociațiile de Proprietari din Condominiu, în 2026, constituie aproximativ 390 de milioane de lei, dintre care 58 de milioane de lei sunt destinate alocațiilor pentru beneficiarii vulnerabili energetic. CNED planifică semnarea, în acest an, a 44 de contracte și lansarea procedurilor de achiziție pentru alte 34 de blocuri locative multietajate, asigurând continuitatea programului.

Pentru a aplica la program, blocul trebuie să facă parte dintr-o Asociație de Proprietari din Condominiu, care are rolul de a lua decizii în numele locatarilor, de a depune cererea de finanțare, de a coordona procesul tehnic și de a comunica cu CNED pe parcursul tuturor etapelor.

Este de menționat că, în vederea facilitării implementării proiectelor de eficiență energetică în sectorul rezidențial multietajat, CNED dezvoltă un mecanism de garantare și compensare a împrumuturilor bancare. Acesta va permite Asociațiilor de Proprietari din Condominiu să acceseze credite bancare pentru a acoperi contribuția locatarilor la investiție, mecanismul fiind planificat să devină operațional până la mijlocul verii 2026.

Proiect pilot pentru blocuri mici

În cadrul FEERM, cu suportul Programului „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M), este în derulare un proiect pilot dedicat reabilitării blocurilor mici cu până la 20 de apartamente.

În 2025, 15 blocuri mici au beneficiat de rapoarte de audit  energetic gratuite, iar 10 dintre acestea au fost selectate pentru elaborarea gratuită a documentației tehnice necesare renovării. Măsurile recomandate de auditori vor fi supuse votului locatarilor, iar proiectanții vor elabora documentația necesară pentru implementarea lucrărilor de reabilitare energetică. 

Proiectul pilot este finanțat de Norvegia cu un buget de 1 milion de euro și face parte din Programul Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova (E4M), implementat de GIZ împreună cu Guvernul Republicii Moldova, finanțat de Guvernul Germaniei și cofinanțat de Uniunea Europeană, Norvegia și Danemarca.

Ce poate fi îmbunătățit într-un bloc cu apartamente prin FEERM?

Programul susține un pachet integrat de măsuri de eficiență energetică menite să reducă facturile la energie și să îmbunătățească confortul în apartamente. Acestea sunt structurate pe patru direcții principale – anvelopa clădirii, sistemele de utilități, spațiile comune și utilizarea surselor de energie regenerabilă. Scopul este reducerea pierderilor de căldură, creșterea confortului termic în bloc, îmbunătățirea siguranței și fiabilității sistemelor comune și diminuarea costurilor pentru energie pe termen lung.

Lucrările eligibile includ izolarea termică a fațadei și acoperișului, izolarea subsolului și a etajelor tehnice, modernizarea intrărilor și a ferestrelor din spațiile comune, instalarea iluminatului eficient cu LED-uri, modernizarea lifturilor și a sistemelor de încălzire, precum și integrarea panourilor fotovoltaice, a colectoarelor solare sau a pompelor de căldură pentru necesitățile comune ale blocului. Programul permite, de asemenea, instalarea infrastructurii moderne, inclusiv stații comune de încărcare pentru mașini electrice.

Inițiativa pornește de la locatari și administratorul Asociației  de Proprietari din Condominiu – ei discută problemele blocului și stabilesc prioritățile.

Primul pas obligatoriu în procesul de renovare este realizarea auditului energetic. Acesta identifică pierderile de energie și stabilește măsurile optime de intervenție. Pe baza raportului de audit, APC decide setul de măsuri prioritare care va fi implementat, adaptat nevoilor și capacităților blocului.

Rezultate așteptate pentru locatari

După finalizarea lucrărilor, beneficiarii vor observa schimbări vizibile – reducerea consumului de energie și a facturilor pentru încălzire, temperatură uniformă în apartamente, reducerea umezelii, spații comune mai luminoase și sigure, sisteme tehnice mai fiabile și costuri mai previzibile pentru întreținere. Pe termen lung, blocurile reabilitate își cresc valoarea, iar apartamentele devin mai atractive pe piața imobiliară.

De menționat că primul bloc multietajat a fost renovat energetic la Bălți cu sprijinul Uniunii Europene, a Guvernelor Slovaciei și a Țărilor de Jos. În rezultat, chiar în această iarnă eficiența energetică a clădirii va crește cu circa 35%, iar locatarii se vor putea bucura de un confort termic mai bun, facturi mai mici la căldură, și, în general, un nivel de trai mai bun.

Obiectivele CNED pentru următorii ani includ reabilitarea a cel puțin 500.000 de metri pătrați de suprafață încălzită, cu economii anuale estimate la 66,3 GWh. Se urmărește ca din toți beneficiarii programului, cel puțin 50% să fie țintiți cei vulnerabili energetic, jumătate din bugetul programului să fie alocat asociațiilor de locatari și 50% dintre blocurile reabilitate să fie conectate la sistemul centralizat de încălzire termică.

Pentru consultanță și informații suplimentare despre programul FEERM, contactați Linia verde CNED: 0 8005 5005 sau accesați cned.gov.md/ro/feerm.

Programul FEERM este dezvoltat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, implementat de către Centrul Național pentru Energie Durabilă și Ministerul Energiei, susținut de  proiectul „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M). E4M este implementat de GIZ împreună cu Guvernul Republicii Moldova, finanțat de Guvernul Germaniei și cofinanțat de Uniunea Europeană, Norvegia și Danemarca.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: