youth.md

Scriitorul Ion Druță a murit la 95 de ani. Președinția și Ministerul Culturii confirmă decesul

Editura Cartier, una dintre cele mai importante edituri din Republica Moldova, a anunțat că a murit la vârsta de 95 de ani scriitorul Ion Druță. Prozatorul, dramaturgul și eseistul Ion Druță a murit pe 28 septembrie, la Moscova. Informația cu privire la decesul scriitorului a fost confirmată pentru NM de reprezentanții Ministerului Culturii și ai Președinției. 

„Azi dimineață, la ora 10, la Moscova, a murit marele scriitor Ion Druță, la vârsta de 95 de ani. Să-i fie țărâna ușoară!”, au anunțat pe 28 septembrie reprezentanții editurii.

Informația a fost confirmată pentru NM de către Liuba Lupasco, reprezentanta Ministerului Culturii și de Angela Brașoveanu, consiliera președintei Maia Sandu în domeniul Cultură.

De menționat că recent, pe 3 septembrie, Ion Druță a împlinit 95 de ani. El s-a născut 1928, în comuna Horodişte, fostul judeţ Soroca, astăzi – raionul Donduşeni.

Cele dintâi povestiri i-au fost publicate la începutul anilor ’50, a menționat editura Cartier. Primul volum de schiţe şi nuvele, La noi în sat, a văzut lumina zilei în 1953, fiind urmat de alte povestiri, apoi de romanul Frunze de dor (scris în 1955, publicat în 1957). Druță a colaborat cu ziarele Ţăranul Sovietic, Moldova socialistă şi revista Femeia Moldovei.

A absolvit cursurile Superioare de Literatură de pe lângă Institutul de Literatură „A. M. Gorki” al Uniunii Scriitorilor din URSS (1957).

„Criticile distrugătoare din partea oficialităţilor comuniste din RSS Moldovenească vizând scrierile sale, mai ales romanul Povara bunătăţii noastre (1963, prima parte, Balade din câmpie; integral, Povara bunătăţii noastre, 1970), precum şi filmul Ultima lună de toamnă, îl fac pe autor să se stabilească la Moscova (1959)”, a menționat editura.

Ca dramaturg, este autorul unui şir de piese montate cu succes atât în RSSM, cât şi pe scenele multor teatre din fosta URSS şi din străinătate: Casa mare (1961), Doina (1968), Păsările tinereţii noastre (1971), Horia (1973), Frumos şi sfânt (Sfânta sfintelor 1974), Cervius divinus (1975), Întoarcerea ţărânei în pământ (Plecarea lui Tolstoi; 1978), Apostolul Pavel (1996) şi multe altele.

În 1967, lui Druță i s-a decernat Premiul de Stat al RSS Moldoveneşti pentru nuvela Ultima lună de toamnă şi romanul Balade din câmpie. Scriitor bilingv, a publicat la Moscova în limba rusă mai multe volume de proză, eseistică şi dramaturgie. Deţine titlurile de Scriitor al Poporului (1988), membru de onoare al Academiei Române (1990) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1992). Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul literaturii (2008) și al Premiului Constantin Brâncoveanu, secțiunea Literatură (2014).

Opera sa include, de asemenea, romanele Clopotniţa (1972), Întoarcerea țărânei în pământ (1974) şi Biserica Albă (1983). Pentru copii a scris Balada celor cinci motănași, Povestea furnicii ș.a. În 2020 a publicat un almanah epistolar cu titlul Despărțirea apelor la Editura Cartier.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Telegram/Бельцы онлайн

Autoritatea Aeronautică Civilă a venit cu detalii despre avioanele ucrainene care au aterizat la Aeroportul Mărculești

Autoritatea Aeronautică Civilă (ACC) a venit pe 14 august cu detalii despre cele trei avioane ucrainene destinate misiunilor de căutare și salvare care au aterizat la aeroportul din Mărculești. Instituția a precizat că aeronavele se află la aeroportul din nordul Republicii Moldova pentru lucrări de mentenanță și păstrare temporară. Relocarea acestora a avut loc după ce, la sfârșitul lunii iulie, Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei a făcut o solicitare oficială în acest sens.

Trei aeronave înmatriculate în Ucraina au aterizat pe Aeroportul Internațional Mărculești pentru păstrarea temporară și efectuarea lucrărilor de mentenanță. Aeronavele, aparținând categoriei de căutare-salvare, au efectuat zborul în baza unei autorizații emise de AAC, cu coordonare prealabilă prin canale diplomatice, în colaborare cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Relocarea temporară a acestor aeronave are loc în urma solicitării oficiale din partea Ministerului Afacerilor Interne al Ucrainei din 21.07.2025, care include cinci aeronave utilizate în misiuni umanitare și de urgență (Antonov An-26 – 1 unitate, Antonov An-32P – 3 unități, Antonov An-32B – 1 unitate)”, a transmis Autoritatea Aeronautică Civilă.

Potrivit ACC, amplasarea aeronavelor a fost stabilită pe Aeroportul Internațional Mărculești, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Amintim că cele trei avioane ucrainene au aterizat la Aeroportul Mărculești pe 13 august. Pe rețelele de socializare au apărut imagini video cu aeronavele, în care acestea survolează orașul Bălți, îndreptându-se spre aeroportul vizat. Atunic, Autoritatea Aeronautică Civilă a declarat pentru NM că zborurile au fost coordonate prin canale diplomatice și că aeronavele dețin toate autorizațiile necesare.

***

Parlamentul a adoptat în iulie, curent, un proiect de lege care prevede modernizarea Aeroportului Mărculești pentru creșterea capacității de procesare a traficului de pasageri, urmând ca administrarea acestuia să fie preluată de Aeroportul Chișinău. Președinta Maia Sandu a infirmat anterior zvonurile conform cărora aeroportul ar urma să fie folosit în scopuri militare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: