youth.md

Scriitorul Ion Druță a murit la 95 de ani. Președinția și Ministerul Culturii confirmă decesul

Editura Cartier, una dintre cele mai importante edituri din Republica Moldova, a anunțat că a murit la vârsta de 95 de ani scriitorul Ion Druță. Prozatorul, dramaturgul și eseistul Ion Druță a murit pe 28 septembrie, la Moscova. Informația cu privire la decesul scriitorului a fost confirmată pentru NM de reprezentanții Ministerului Culturii și ai Președinției. 

„Azi dimineață, la ora 10, la Moscova, a murit marele scriitor Ion Druță, la vârsta de 95 de ani. Să-i fie țărâna ușoară!”, au anunțat pe 28 septembrie reprezentanții editurii.

Informația a fost confirmată pentru NM de către Liuba Lupasco, reprezentanta Ministerului Culturii și de Angela Brașoveanu, consiliera președintei Maia Sandu în domeniul Cultură.

De menționat că recent, pe 3 septembrie, Ion Druță a împlinit 95 de ani. El s-a născut 1928, în comuna Horodişte, fostul judeţ Soroca, astăzi – raionul Donduşeni.

Cele dintâi povestiri i-au fost publicate la începutul anilor ’50, a menționat editura Cartier. Primul volum de schiţe şi nuvele, La noi în sat, a văzut lumina zilei în 1953, fiind urmat de alte povestiri, apoi de romanul Frunze de dor (scris în 1955, publicat în 1957). Druță a colaborat cu ziarele Ţăranul Sovietic, Moldova socialistă şi revista Femeia Moldovei.

A absolvit cursurile Superioare de Literatură de pe lângă Institutul de Literatură „A. M. Gorki” al Uniunii Scriitorilor din URSS (1957).

„Criticile distrugătoare din partea oficialităţilor comuniste din RSS Moldovenească vizând scrierile sale, mai ales romanul Povara bunătăţii noastre (1963, prima parte, Balade din câmpie; integral, Povara bunătăţii noastre, 1970), precum şi filmul Ultima lună de toamnă, îl fac pe autor să se stabilească la Moscova (1959)”, a menționat editura.

Ca dramaturg, este autorul unui şir de piese montate cu succes atât în RSSM, cât şi pe scenele multor teatre din fosta URSS şi din străinătate: Casa mare (1961), Doina (1968), Păsările tinereţii noastre (1971), Horia (1973), Frumos şi sfânt (Sfânta sfintelor 1974), Cervius divinus (1975), Întoarcerea ţărânei în pământ (Plecarea lui Tolstoi; 1978), Apostolul Pavel (1996) şi multe altele.

În 1967, lui Druță i s-a decernat Premiul de Stat al RSS Moldoveneşti pentru nuvela Ultima lună de toamnă şi romanul Balade din câmpie. Scriitor bilingv, a publicat la Moscova în limba rusă mai multe volume de proză, eseistică şi dramaturgie. Deţine titlurile de Scriitor al Poporului (1988), membru de onoare al Academiei Române (1990) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1992). Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul literaturii (2008) și al Premiului Constantin Brâncoveanu, secțiunea Literatură (2014).

Opera sa include, de asemenea, romanele Clopotniţa (1972), Întoarcerea țărânei în pământ (1974) şi Biserica Albă (1983). Pentru copii a scris Balada celor cinci motănași, Povestea furnicii ș.a. În 2020 a publicat un almanah epistolar cu titlul Despărțirea apelor la Editura Cartier.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate din Moldova”: Maia Sandu explică vizitele sale externe

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că i-ar fi mult mai ușor să meargă în localitățile din Republica Moldova decât în afara țării. Precizarea a fost făcută după ce a fost întrebată despre vizitele sale în afara R. Moldova, de ce acestea sunt necesare și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării. Potrivit șefei statului, oamenii din afară trebuie să cunoască mai bine Republica Moldova, iar țara să capete susținere „pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea la UE”. În același timp, președinta a menționat că prerogativele sale principale țin de politica externă și de securitate. „Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă”, a precizat Maia Sandu.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, șefa statului a fost întrebată despre recenta vizită în Ucraina. De asemenea, a fost solicitată să comenteze unele reacții din societate privind vizitele sale în afara Republicii Moldova, fiind întrebată de ce sunt necesare acestea și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării.

„Am mers la Kiev, în primul rând, pentru a transmite un semnal de susținere și cred că este foarte important. (…) Noi avem pacea astăzi, în Republica Moldova, în mare parte datorită rezistenței Ucrainei. Asta este puținul pe care îl putem noi face, dincolo de ceea ce fac moldovenii, susținând refugiații ucraineni. (…) Despre vizitele mele în alte state: da, e important de amintit de Republica Moldova de fiecare dată. Trebuie să înțelegem că nu suntem în centrul universului noi. Vrem, în primul rând, statele membre ale Uniunii Europene să ne susțină în continuare pentru parcursul nostru european. Iar asta înseamnă să mergem să discutăm”, a răspuns Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că, la unele evenimente internaționale, se întâlnește cu președinți de țări și de guverne, dar, atunci când merge într-o vizită oficială, se întâlnește și cu reprezentanți ai parlamentelor, ai guvernelor, ai președinției și ai societății civile.

„E nevoie, în primul rând, oamenii să ne cunoască mai bine și în al doilea rând să construim susținere pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate sau alta (nota red. din Republica Moldova), pentru că e mai simplu decât să schimbi avioane, să aștepți prin aeroport și multe alte lucruri. O să merg cu drag inclusiv în această săptămână să discut cu concetățenii noștri, dar prerogativele mele principale țin de politica externă și de securitate. Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă. De asta, în continuare, voi merge, voi discuta și mă voi asigura că lumea înțelege rolul nostru și ne va susține în continuare”, a conchis Maia Sandu.

***

Menționăm, în acest context, că șefa statului efectuează o vizită la Erevan. Pe 4 mai, Maia Sandu va participa la Summitul Comunității Politice Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: