Radio Europa Liberă

Șeful CNA: Sunt sigur că vom recupera o parte din activele scoase din Moldova

Directorul Centrului Național Anticorupție (CNA) Iulian Rusu se arată optimist și consideră că se va reușit recuperarea, cel puțin parțială, a unei părți din activele politicienilor corupți și a figuranților dosarelor de rezonanță. Declarația a fost făcută într-un interviu publicat de Radio Europa Liberă.

Șeful CNA nu a precizat nume concrete, termeni sau mărimea activelor și sumelor care ar urma să fie returnate, însă a precizat că durata procesului depinde și de judecători: „Evident, interesul nostru este să accelerăm pe partea de examinare a acestor dosare, pentru că probatoriul a fost colectat, a fost structurat și este deja de competența judecătorului să se pronunțe”.

Iulian Rusu a mai menționat că este importantă și colaborarea din partea partenerilor internaționali.

Recuperarea în cazul Republicii Moldova nu este posibilă fără concursul colegilor noștri și al partenerilor de dezvoltare din afara țării, pentru că multe dintre active se află în afara țării și noi intrăm aici în zona de cooperare juridică internațională. Să vă descriu foarte pe scurt ce înseamnă să securizezi un activ care se află, spre exemplu, în Franța. Deci, noi trebuie să identificăm acest activ, să stabilim legăturile și să demonstrăm beneficiarul efectiv. În acest sens avem nevoie și de anumite confirmări din partea colegilor noștri din Franța responsabili anume de partea de gestionare de active, să înaintăm acțiune de aplicare a sechestrului în instanța națională și ulterior ea să fie recunoscută în Franța, după care să fie aplicat sechestrul”, a subliniat șeful CNA.

Procesul însă nu se încheie aici, a explicat oficialul: „Ulterior cauza trebuie să fie examinată în instanța de judecată și să fie emisă o hotărâre definitivă prin care se aplică confiscarea și ulterior această hotărâre să fie recunoscută în Franța. E o procedură clasică și ține de cooperarea juridică internațională. Noi suntem foarte activi acum în discuțiile noastre cu colegii din statele membre ale Uniunii Europene pentru a facilita procesul de schimb de date și de aplicare cel puțin a sechestrelor și când va fi cazul de confiscare, când o să avem la noi în țară o hotărâre definitivă”.

Mai mult, potrivit directorului CNA, unele țări nu sunt cooperante. Pe de altă parte, el s-a arătat optimist.

Judecând după deschiderea fără precedent a colegilor noștri și deja unele progrese intermediare pe care le observăm, eu sunt destul de încrezut că, cel puțin parțial, noi o să putem să recuperăm aceste active, dar depinde de eficiența cu care instanțele noastre de judecată vor examina aceste cazuri”, a spus Iulian Rusu.

***

În luna mai 2022, președinta țării Maia Sandu a discutat cu omologul său francez Emmanuel Macron despre posibilitatea confiscării caselor lui Vladimir Plahotniuc.

În octombrie 2020, procurorii moldoveni au trimis cereri pentru sechestru pe proprietățile lui Plahotniuc din România, Elveția și Franța. Potrivit unei investigații RISE Moldova, Plahotniuc deține o vilă de patru milioane de euro în orașul francez Sciez. Imobilului a fost cumpărat printr-o suveică de firme și intermediari încă din 2008, dar nu a fost trecută niciodată în declarațiile sale de avere.

Pe 18 mai, președinta Maia Sandu a vorbit despre cooperarea pentru confiscarea bunurilor provenite din venituri ilicite și în Parlamentul European.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

AP

Donald Trump îndeamnă iranienii să continue protestele: „Ajutorul este pe drum”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a îndemnat protestatarii iranieni să continue manifestațiile și să preia controlul asupra instituțiilor de stat. Totodată, liderul de la Casa Albă le-a transmis că „ajutorul este pe drum”. Adresarea a fost publicată pe rețeaua de socializare Truth Social pe 13 ianuarie.

Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul asupra instituțiilor voastre! Păstrați numele ucigașilor și abuzatorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficiali iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește. Ajutorul este pe drum”, a transmis Donald Trump.

Iranul este cuprins de un val de proteste de la sfârșitul lunii decembrie 2025. Manifestațiile, care au început pe fondul nemulțumirii populației față de situația economică precară, inclusiv devalorizarea monedei naționale și inflația mare, s-au transformat rapid în mișcări de critică împotriva regimului teocratic al țării și a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Pe 8 ianuarie, pe fondul extinderii manifestațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul — măsură care a îngreunat evaluarea situației pe teren. Blocajul de comunicații a stârnit îngrijorări din partea comunității internaționale că Teheranul va recurge la suprimarea protestelor prin forță.

Pe 13 ianuarie, un oficial iranian, care a refuzat să fie identificat, a declarat pentru Reuters că circa 2 000 de persoane au fost ucise în contextul protestul, fiind vorba atât de protestatari, cât și personal de securitate. Aceasta este pentru prima data când autoritățile din Iran oferă vreo cifră a victimelor.

Anterior, Human Rights Activists News Agency (HRANA), un grup iranian pentru drepturile omului, a raportat că cel puțin 646 de persoane au fost ucise de la începerea protestelor, dintre care 512 sunt protestatari și 134 membri ai forțelor de securitate. De asemenea, potrivit HRANA, peste 10 700 de persoane au fost arestate.

De la eruperea protestelor, președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat că SUA va interveni, dacă regimul de la Teheran va aplica forță împotriva protestatarilor. Liderul de la Casa Albă a spus că ia în considerare mai multe opțiuni „foarte dure” de acțiune în privința Teheranului, în legătură cu reprimarea protestelor. Pe 10 ianuarie, The New York Times a scris, cu trimitere la sursele sale, că militarii i-au prezentat lui Trump mai multe variante privind lovituri împotriva Iranului, inclusiv asupra unor obiective non-miliare din Teheran. Publicația a subliniat că, la acel moment, președintele SUA încă nu luase o decizie finală privind un eventual atac.

Pe 11 ianuarie, Trump a declarat că Teheranul a propus negocieri după ce a amenințat că va lovi republica islamică din cauza reprimării sângeroase a protestatarilor. El a spus că administrația sa poartă discuții pentru a stabili o întâlnire cu oficiali iranieni, dar a avertizat că ar putea fi nevoit să acționeze mai întâi.

Pe 13 ianuarie, ambasada virtuală a SUA la Teheran a publicat un mesaj în care îndeamnă cetățenii americani să părăsească Iranul. Apeluri asemănătoare au lansat și misiunile diplomatice ale altor țări către cetățenii lor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: