Financial Times

Șeful spionajului militar ucrainean: Rusia nu va lansa atacuri nucleare în Ucraina, nu sunt idioți

Federația Rusă nu va lansa niciun atac nuclear asupra teritoriului Ucrainei. O asemenea declarație a făcut șeful Serviciului ucrainean de Informații de Apărare, Kirill Budanov, pe 21 iunie.

Budanov a declarat, pentru publicația The Economist, că, în 9 ani de război, a învățat să evalueze riscurile amenințării cu armele nucleare. Astfel, oficialul este sigur că Rusia nu va atacuri nucleare la adresa Ucrainei.

„În calitate de șef al serviciilor de informații, spun fără menajamente că acest lucru nu se va întâmpla. Cu toată antipatia mea față de Federația Rusă, nu sunt mulți idioți în conducerea de acolo”, a declarat Budanov.

Șeful Serviciului de Informații de Apărare al Ucrainei a mai menționat că pacea nu este posibilă fără o înfrângere strategică a Rusiei și o reformatare a puterii din această țară.

„Fie toată lumea va ieși din război în același timp, fie o parte va pierde și cealaltă va câștiga. Nu există alte opțiuni”, a spus acesta.

Precizăm că, recent, dictatorul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu are nevoie să lovească Ucraina cu bombe nucleare. Acesta a spus că „nu-i place ideea de a folosi arme nucleare tactice și că are o atitudine negativă față de acestea”.

***

Amintim că,  războiul ruso-ucrainean a început cu 9 ani în urmă. Pe 20 februarie 2014, Federația Rusă, condusă pe atunci tot de Putin, a atacat peninsula ucraineană Crimeea, pe care a anexat-o ilegal o lună mai târziu. Pe 1 septembrie 2014, ministrul ucrainean al Apărării a confirmat că soldați ruși ar fi pătruns în estul Ucrainei până în Donețk, pentru a-i ajuta pe separatiștii pro-ruși.

Nouă ani mai târziu, la 24 februarie 2022, în jurul orei 5:00, Vladimir Putin a anunțat începerea operațiunii militare în toată Ucraina. Liderul de la Kiev Vladimir Zelenski a declarat stare de război în Ucraina.

Dictatorul rus a declarat că așa-numita „operațiune militară specială” are drept scop „denazificarea” și „demilitarizarea” țării vecine. Ministerul rus al Apărării a afirmat că deteriorează doar „infrastructura militară, instalațiile de apărare aeriană, aerodromurile militare și aviația armatei ucrainene”.

Cu toate acestea, infrasctructura civilă din Kiev, Odesa, Harkov și alte localități ucrainene este constant bombardată. Potrivit celui mai recent bilanț al ONU, aproape 9 000 de civili ucraineni au fost uciși și alți 15 400 au fost răniți de când Rusia și-a început invazia militară, la scară largă, în Ucraina.

De menționat că, pe 30 septembrie 2022, în urma unor așa-zise „referendumuri”, Vladimir Putin a semnat acordurile prin care Rusia a anexat ilegal regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Transparența decizională, afectată în cazul a 20 din 21 de proiecte de lege adoptate”. Promo-LEX după ultimele ședințe ale Parlamentului 

În cazul a 20 din cele 21 de proiecte de lege adoptate în cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului din 23 și 24 iulie, transparența decizională a fost afectată. Constatarea aparține Asociației Promo-LEX.

Potrivit Asociației, în cadrul celor două ședințe au fost adoptate 21 de proiecte de lege și două proiecte de hotărâri. Dintre proiectele de lege, 14 au fost adoptate în prima lectură, 6 – în lectura a doua, iar un proiect a fost adoptat în ambele lecturi. Promo-LEX a precizat că majoritatea parlamentară și opoziția au votat în consens cel puțin opt proiecte de lege.

Conform Asociației, transparența decizională a fost afectată în cazul a 20 dintre cele 21 de proiecte de lege adoptate în cadrul celor două ședințe, ceea ce reprezintă 95,2% din totalul proiectelor votate. Principalele deficiențe constatate au fost: nerespectarea termenului minim de 10 zile lucrătoare pentru prezentarea recomandărilor părților interesate în cazul a 12 proiecte de lege; nepublicarea înaintea ședințelor plenare a rapoartelor comisiilor parlamentare, a avizelor Direcției Generale Juridice și a altor documente aferente pentru toate cele 20 de proiecte vizate; aprobarea rapoartelor comisiilor parlamentare chiar în ziua examinării în plen pentru 13 proiecte de lege; examinarea în plen, la doar două zile de la înregistrare, a 12 proiecte de lege, fapt criticat de reprezentanții a cinci fracțiuni parlamentare din opoziție.

Amintim că, pe 24 iulie, opoziția parlamentară a acuzat că se votează legi în grabă. Dacă unii deputați au propus organizarea zilnică a ședințelor și examinarea a cel mult cinci proiecte pe zi, alții au venit cu un „simbol” al ședinței din 24 iulie – 1 113 foi, care însumau cele peste 20 de proiecte aflate pe ordinea de zi. Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, i-a îndemnat pe deputați să se apuce de lucru. „Văd că așa de tare vi-i a lucra, că iaca de 24 de minute tot discutăm când lucrăm”, a adăugat Grosu. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: