Financial Times

Șeful spionajului militar ucrainean: Rusia nu va lansa atacuri nucleare în Ucraina, nu sunt idioți

Federația Rusă nu va lansa niciun atac nuclear asupra teritoriului Ucrainei. O asemenea declarație a făcut șeful Serviciului ucrainean de Informații de Apărare, Kirill Budanov, pe 21 iunie.

Budanov a declarat, pentru publicația The Economist, că, în 9 ani de război, a învățat să evalueze riscurile amenințării cu armele nucleare. Astfel, oficialul este sigur că Rusia nu va atacuri nucleare la adresa Ucrainei.

„În calitate de șef al serviciilor de informații, spun fără menajamente că acest lucru nu se va întâmpla. Cu toată antipatia mea față de Federația Rusă, nu sunt mulți idioți în conducerea de acolo”, a declarat Budanov.

Șeful Serviciului de Informații de Apărare al Ucrainei a mai menționat că pacea nu este posibilă fără o înfrângere strategică a Rusiei și o reformatare a puterii din această țară.

„Fie toată lumea va ieși din război în același timp, fie o parte va pierde și cealaltă va câștiga. Nu există alte opțiuni”, a spus acesta.

Precizăm că, recent, dictatorul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu are nevoie să lovească Ucraina cu bombe nucleare. Acesta a spus că „nu-i place ideea de a folosi arme nucleare tactice și că are o atitudine negativă față de acestea”.

***

Amintim că,  războiul ruso-ucrainean a început cu 9 ani în urmă. Pe 20 februarie 2014, Federația Rusă, condusă pe atunci tot de Putin, a atacat peninsula ucraineană Crimeea, pe care a anexat-o ilegal o lună mai târziu. Pe 1 septembrie 2014, ministrul ucrainean al Apărării a confirmat că soldați ruși ar fi pătruns în estul Ucrainei până în Donețk, pentru a-i ajuta pe separatiștii pro-ruși.

Nouă ani mai târziu, la 24 februarie 2022, în jurul orei 5:00, Vladimir Putin a anunțat începerea operațiunii militare în toată Ucraina. Liderul de la Kiev Vladimir Zelenski a declarat stare de război în Ucraina.

Dictatorul rus a declarat că așa-numita „operațiune militară specială” are drept scop „denazificarea” și „demilitarizarea” țării vecine. Ministerul rus al Apărării a afirmat că deteriorează doar „infrastructura militară, instalațiile de apărare aeriană, aerodromurile militare și aviația armatei ucrainene”.

Cu toate acestea, infrasctructura civilă din Kiev, Odesa, Harkov și alte localități ucrainene este constant bombardată. Potrivit celui mai recent bilanț al ONU, aproape 9 000 de civili ucraineni au fost uciși și alți 15 400 au fost răniți de când Rusia și-a început invazia militară, la scară largă, în Ucraina.

De menționat că, pe 30 septembrie 2022, în urma unor așa-zise „referendumuri”, Vladimir Putin a semnat acordurile prin care Rusia a anexat ilegal regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Controversata „lege a educației” din Găgăuzia, atacată în judecată? Perciun: „În această țară, Parlamentul face legi”

Cancelaria de Stat va ataca în judecată așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, care a provocat controverse. Iar Ministerul Educației și Cercetării (MEC) va cere Procuraturii Generale să verifice dacă deputații Adunării Populare de la Comrat au comis abuz de putere prin aprobarea acestui act. Anunțul a fost făcut de Ministrul Educației, Dan Perciun, în cadrul unui live pe Facebook, pe 7 noiembrie.

În această țară, Parlamentul Republicii Moldova face legi și setează cadrul legislativ aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Și nimeni nu poate atenta la această prerogativă. Prin urmare, Cancelaria de Stat va notifica această lege locală adoptată și o va contesta într-un final în instanță, iar Ministerul Educației se va adresa și Procuraturii Generale, pentru a evalua în ce măsură ceea ce au întreprins aleșii din Găgăuzia reprezintă abuz de putere și depășirea atribuțiilor pe care le au. (…) Regretăm această perseverență prin care autoritățile locale din Găgăuzia creează subiecte suplimentare de conflict și le încurajăm să renunțe”, a declarat Dan Perciun.

Amintim că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Actul normativ prevede, între altele, introducerea obligatorie a limbii găgăuze și istoriei Găgăuziei și poporului găgăuz în toate școlile din autonomie, indiferent de limba de predare. De asemenea, potrivit lui Perciun, documentul ar viza să interzică elevilor de alte etnii să studieze limba pe care o vorbesc fără susținerea probei care să ateste că aparțin etniei respective.

Pe 6 noiembrie, Ministerul Educației și Cercetării a emis un comunicat în care menționează că actul normativ legal în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice. Totodată, instituția preciza că va solicita Adunării Populare să-l anuleze.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: