Șeful STRATCOM devine membru al Consiliului de Securitate. Maia Sandu a semnat decretul privind noul regulament

Președinta Maia Sandu a aprobat un nou Regulament de organizare și funcționare a Consiliului Național de Securitate (CNS) – organism care se află sub conducerea sa. Documentul introduce noi prevederi precum posibilitatea de a conferi caracter obligatoriu deciziilor CNS și introducerea directorului Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării în componența Consiliului.

Noul Regulament al Consiliului Național de Securitate stabilește că CNS este „un organ de coordonare între autoritățile și instituțiile publice, având drept scop analiza amenințărilor, riscurilor, pericolelor și vulnerabilităților la adresa securității naționale; formularea de propuneri și adoptarea de decizii pentru identificarea, gestionarea, contracararea și prevenirea acestora; precum și consultarea președintelui Republicii Moldova în domeniile ce privesc politica de securitate națională”.

Șeful statului rămâne în continuare președintele Consiliului Național de Securitate și conduce activitatea acestuia. Secretarul CNS este numit de șeful statului și deține calitatea de consilier prezidențial.

Din componența CNS fac parte, din oficiu, președintele Parlamentului, prim-ministrul, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, ministrul Apărării, ministrul Afacerilor Interne, directorul Serviciului de Informații și Securitate, procurorul general și guvernatorul Băncii Naționale. Conform noului Regulament, printre membrii din oficiu a fost inclus și directorul Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.

Prevederea care permite șefului statului să desemneze și alte persoane în componența Consiliului a fost menținută.

Documentul mai stabilește că ședințele CNS se desfășoară, de regulă, la sediul Președinției, dar pot fi organizate și în alte locații stabilite de președintele Consiliului. La necesitate, acestea pot avea loc și online, cu respectarea condițiilor de securitate a informațiilor.

Totodată, actul introduce o prevedere conform căreia ședințele CNS se desfășoară „în regim secret”.

Totodată, Regulamentul stabilește că, în funcție de subiectele discutate, ședințele CNS pot avea rol decizional sau consultativ. „Acestea se finalizează, după caz, fie prin adoptarea de decizii cu caracter obligatoriu, conform legii, fie prin formularea de concluzii, recomandări sau orientări strategice, consemnate în procesul-verbal al ședinței”, se arată în Regulament.

562-n by Ana-Maria

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Un bărbat, condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia Judecătoriei Criuleni

Un bărbat a fost condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia, care recunoaște că fapta a fost săvârșită din motive de prejudecată bazate pe identitatea de gen a victimei, a fost pronunțată de Judecătoria Criuleni, sediul Central.

Potrivit hotărârii judecătorești, bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea intenționată a violenței domestice asupra unui minor. Instanța i-a aplicat o pedeapsă de 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și l-a obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 7 462 de lei.

GENDERDOC-M, organizație care apără drepturile comunității LGBTQ+, a transmis într-un comunicat că incidentul a avut loc în martie 2024. Instanța a constatat că agresorul a acționat din ostilitate față de identitatea de gen a adolescentului. Acesta a încercat să-l forțeze să renunțe la tranziția hormonală, i-a interzis să ia medicamente și i-a restricționat accesul la telefon.

De asemenea, bărbatul a amenințat că va face publice fotografii personale ale victimei, că va recurge la violență fizică și chiar că îl va încorpora în serviciul militar din regiunea transnistreană. În plus, individul l-a împins, l-a lovit peste față și l-a obligat să-și tundă părul. Expertiza judiciară a confirmat că aceste acțiuni au afectat demnitatea victimei, provocându-i teamă, anxietate și un sentiment de nesiguranță.

Un alt element al hotărârii este faptul că instanța a stabilit explicit că, în cauzele privind violența în familie, împăcarea părților nu înlătură răspunderea penală. Deși victima a declarat ulterior că s-a împăcat cu inculpatul și nu are pretenții față de acesta, instanța a subliniat că infracțiunea de violență în familie nu este una pentru care împăcarea poate duce la încetarea procesului penal.

Această hotărâre transmite un mesaj clar: identitatea de gen a unui copil nu poate fi folosită ca motiv pentru umilire, control, amenințări sau violență. Familia nu este un spațiu în afara legii, iar copiii LGBTQ+ au dreptul la protecție, siguranță și demnitate”, a menționat GENDERDOC-M.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: