colaj NM

Serbia pe primul loc? Ponta spune că a admis inundarea unor localități românești pentru a proteja Belgradul

Victor Ponta, candidat independent la alegerile prezidențiale din România, a mărturisit că, în 2014, atunci când era prim-ministru și Serbia a fost afectată de inundații puternice, a permis ca localități românești de pe clisura Dunării să fie inundate pentru a proteja Belgradul. Ponta, care, în prezent, își desfășoară campania electorală pentru funcția de președinte sub sloganul „România pe primul loc”, a declarat că pentru acest lucru a primit cetățenia statului sârb. Dezvăluirea acestuia a provocat un val de critici și reacții negative în România, inclusiv din partea politicienilor, fiind făcută chiar și o solicitare ca Parchetul General să demareze o investigație. Între timp, concurentul electoral susține că a recurs la acest gest pentru că este „creștin” și cu intenția de a evita un număr mare de pierderi de vieți omenești în Serbia.

Victor Ponta a relatat, în cadrul unui podcast difuzat pe 9 aprilie, că deține cetățenia României și Serbiei. El a precizat că urmează să renunțe la cetățenia sârbă – lucru necesar pentru a putea depune jurământul de învestire în funcția de președinte al României.

Întrebat de ce și-a făcut cetățenie sârbă, Victor Ponta a declarat: „Mi-au dat-o pentru că i-am ajutat cu o chestie extraordinară, pe care o să o scriu în cartea mea de memorii. În timpul inundațiilor (2014 – n. r.), am dat eu ordin peste structurile românești să deschidă valea de la Porțile de Fier și-n felul ăsta nu s-a inundat Belgradul. S-a inundat doar o suburbie. (…) Am vorbit cu ISU, am mutat oamenii, am dat despăgubiri repede. N-ați aflat nimic voi, presa. Au fost sate, în aval… (…) I-am chemat la 12 noaptea, era într-o vineri noapte, i-am chemat la guvern pe toți. Dimineața la 5 au fost jandarmi, ISU, toată lumea la satele românești de pe clisură… Cred că pe Dinescu (scriitorul Mircea Dinescu n. r.) l-am inundat atunci și de aia, și-acuma nu mă cheamă să-nvârt și eu un ciolan, că el e întotdeauna cu ciolanul…

(…) Dar i-am dat despăgubiri, stai liniștit că i-am dat mai mult decât făcea coșmelia lui de la Cetate. Băi, e Belgradul! E Belgradul unde Iancu de Hunedoara l-a bătut pe Mahomed Cuceritorul! Cum să zic, da, mă, inundați Belgradul ca să salvăm cetatea lui Dinescu?! Crama lui Dinescu… Las’ că s-a refăcut crama, e foarte bună”.

Pe 10 aprilie, Ponta a venit cu o reacție pe pagina sa de Facebook referitor la afirmațiile despre inundații.

Sunt pregătit pentru toate atacurile murdare și disperate ale Rețelei „Soros” și ale corupților care se tem de mine. Nimic și nimeni nu mă poate intimida sau opri din drumul meu acum. Nu voi organiza „înjunghieri” pe la spate, ca la USR, și nici nu mă voi ascunde de dezbateri în spatele fustelor unei jurnaliste dominate de propriile frustrări freudiene! Voi continua să le prezint românilor proiectele serioase prin care să ieșim din criza actuală, să le redăm demnitatea și siguranța pentru viitor”, a menționat el.

Mai târziu, concurentul electoral a postat pe aceiași rețea de socializare o captură de ecran cu o știre din 2014 cu privire la faptul că, în urma inundațiilor din acel an din Serbia, 47 de oameni și-au pierdut viața. Imaginea a fost însoțită de mesajul: „Eu sunt român și creștin! Viața oamenilor este cea mai importantă valoare! Iar pe omul aflat la nevoie trebuie să-l ajuți! Niciun român din România nu a fost în pericol, nicio gospodărie nu a fost grav afectată — însă am salvat sute, poate mii de vieți din Serbia, un popor vecin și iubitor de români! Dumnezeu știe când faci fapte bune! Și îi vede și pe păcătoșii care ar lăsa aproapele să moară înecat doar pentru a câștiga politic!”.

Afirmațiile lui Victor Ponta despre inundațiile din urmă cu 11 ani au provocat un val de reacții negative atât din partea simplilor cetățeni, cât și din partea politicienilor. De exemplu, Marcel Ciolacu, prim-ministrul României și liderul Partidului Social Democrat, formațiune din care Ponta a făcut parte până de curând, când a fost exclus, i-a cerut să se retragă din alegerile prezidențiale. Deputatul USR Cătălin Drulă a solicitat Parchetului General să investigheze cazul, iar unul dintre contracandidații lui Victor Ponta în scrutinul prezidențial, Nicușor Dan, a făcut apel la Marcel Ciolacu să desecretizeze și să publice toate documentele care stau la baza deciziilor luate de Victor Ponta în momentul inundațiilor din 2014.

Potrivit G4Media, în mai 2014, în urma revărsării Dunării, au avut loc inundații majore, fiind afectate localitățile Bechet, Piscu Vechi, Desa și Cetate (satul unde are un conac Mircea Dinescu) din sudul României. Peste 1 500 hectare de culturi agricole, păşuni şi pădure au avut de suferit.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: