wall-street.ro

Sindicaliștii, nemulțumiți de majorările recente ale salariului minim în domeniul construcțiilor (DOC)

Salariul minim stabilit în domeniul construcțiilor este insuficient, iar sindicatele vor insista ca acesta să fie stabilit la nivel de 6000 mii lei. Declarația a fost făcută de către Victor Talmaci, președintele Federației „Sindicons”. Reacția vine după ce, recent, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a semnat cu partenerii sociali din ramura construcțiilor un acord care prevede majorarea salariilor angajaților din acest domeniu, din 1 octombrie.

Potrivit documentului, salariul minim tarifar pentru categoria I de calificare va constitui 3815 de lei (până acum a constituit 3100 de lei).

Acordul mai prevede ca valoarea minimă a salariului pentru unitățile care aplică sisteme netarifare de salarizare să fie de 2935 lei pentru muncitorii necalificați; 3522 lei pentru muncitorii de calificare medie, 4109 lei pentru muncitori de calificare superioară, iar pentru specialiști – la nivel de 4402 lei.

Potrivit lui Victor Talmaci, președinte al Federației „Sindicons”, procesul de negocieri a fost unul anevoios și a durat mai bine de 2 ani. Deși au fost obținute unele realizări, liderul sindical susține că sindicatele vor insista în continuare ca salariul minim în ramură să fie stabilit la nivel de 6000 mii lei.

„Este important ca întreprinderile să se conformeze deciziilor prevăzute în Acordul încheiat pentru a diminua nivelul economiei „tenebre”, iar salariații, la rândul lor, să nu accepte salarii derizorii”, a conchis liderul sindical.

Pe 17 septembrie, atunci când a fost semnat acordul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spânu a declarat că oamenii din domeniul construcțiilor trebuie stimulați financiar, iar salariile acestora vor crește de la 1 octombrie 2021.

„Oamenii din domeniul construcțiilor trebuie motivați. Dacă anterior salariul mediu în domeniul construcțiilor agreat în Convenția Colectivă în Ramură era 8.902 lei, începând cu 1 octombrie al anului curent, acesta va fi 10.957 lei”, a remarcat Andrei Spânu.

Acordul de modificare a Convenției Colective în Ramura Construcțiilor pentru Anii 2018 – 2022 cu partenerii sociali a fost semnat de către Federația Sindicatelor de Construcții și Industria Materialelor de Construcții „Sindicons”, Federația Patronală a Constructorilor Drumarilor și a Producătorilor Materialelor de Construcție „Condrumat” și Federația Patronatului din Construcții și Producerea Materialelor de Construcții.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: