Andrei Mardari / NewsMaker.md

SIS va avea mai multe împuterniciri. Parlamentul a aprobat proiectele de lege în pofida opoziției și a avizului Comisiei de la Veneția

În cadrul Serviciului de Informații și Securitate, în calitate de ofițeri de informații, vor putea fi angajate persoane care dețin, pe lângă cetățenia Republicii Moldova, și cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene. Prevederile se conțin într-un proiect de modificare a Legii privind statutul ofițerului de informații și securitate, votat în prima lectură de 58 și 56 deputați PAS în cadrul ședinței Parlamentului din 30 martie. Opoziţia s-a împotrivit, amintind de avertismentul Comisiei de la Veneţia. 

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au venit la ședința Parlamentului cu pancarte pe care scria: „Respectați secretul corespondenței”, „Dreptul la viață privată”, „SIS este bâta politică a PAS-ului”, „Guvernul PAS = regim dictatorial”.

Deputatul BCS Fiodor Gagauz a propus la începutul ședinței eliminarea primului proiect de lege privind SIS de pe ordinea de zi. El a motivat acest lucru prin faptul că documentul a provocat „reacții și critici negative din partea publicului, a instituțiilor guvernamentale, inclusiv a Parchetului, a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a avocaților și a oamenilor de afaceri”.

„Guvernul a susținut în mod oficial adoptarea acestui proiect de lege și, în avizul său de 18 pagini, a propus modificarea a 20 de articole din 34. În același timp, a remarcat că legea nu are o analiză a consecințelor financiar-economice, dar și cât vor costa modificările. Acest proiect a fost aspru criticat și de Comisia de la Veneția, menționând că autoritatea acestui serviciu trebuie să respecte standardele internaționale de protecție a drepturilor omului. Fracțiunea Comuniștilor și Socialiștilor consideră că proiectul de lege, care ar trebui modificat cu 60-70%, iar în lipsa sprijinului financiar, nu poate fi luat în considerare conform legii”, a spus deputatul.

El a propus ca proiectul 420 să mai fie o dată revizuit de specialiști, dar propunerea sa a fost susținută doar de 21 de deputați din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, precum și de deputatul independent Gaik Vartanean și de deputatul pAS Eugen Sinchevici. O situație similară a fost și cu propunerile de excludere a următorului proiect de lege privind SIS cu numărul 422.

„Astăzi, deputații PAS vor comite o crimă prin votarea acestei legi, care este îndreptată împotriva drepturilor cetățenilor. Toți cei care vor vota pentru acest proiect devin criminali”, a menționat deputata BCS, Diana Caraman.

„Dacă votați astăzi, mâine, nici procurorii, nici justiția nu vor putea proteja locuința omului și secretul corespondenței”, a spus deputatul socialist Vlad Batrâncea.

Parlamentarul Lilian Carp, unul dintre autorii proiectului, a subliniat că această lege va fi aplicată împotriva celor care vând Republica Moldova, dând asigurări că va fi respectat dreptul la viața privată, nu vor fi admise abuzuri din partea instituțiilor de stat și că se va ține cont de avizul Comisiei de la Veneția.

„Avem promisiunea cetățenilor. Nu vom admite abuz din partea instituțiilor de stat, vom ține cont de avizul Comisiei de la Veneția, de societatea civilă și instituțiile din Republica Moldova, care ne asistă pe noi în elaborarea de proiecte de legi. Asta vom face, nimic mai mult și nimic mai puțin, pentru că aceste legi trebuie să funcționeze indiferent de guvernarea care va fi, abuzurile nu trebuie admise”, a declarat Carp.

***

Pachetul de legi ce vizează Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova conține Legea privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Legea privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă, precum și modificări la Legea privind statutul ofițerului de informații și securitate.

În cadrul Serviciului de Informații și Securitate, în calitate de ofițeri de informații, vor putea fi angajate persoane care dețin, pe lângă cetățenia Republicii Moldova, și cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene.

Totodată, în funcția de subofițer vor putea fi angajate persoane care au împlinit vârsta de 20 de ani, plafonul de vârstă urmând să se micșoreze cu un an. Iar pentru a deține o funcție de conducere, ofițerul de informații va trebui să dețină o vechime de muncă în cadrul SIS nu mai mică de 3 ani.

În cadrul consultărilor a fost supus dezbaterilor și proiectul noii legi privind Serviciul de Informații și Securitate. Alexandru Musteața a menționat că au fost operate câteva modificări cu privire la modalitatea de numire și demisie a directorului. Or, potrivit lui, în actuala lege există ambiguități. În noua lege se păstrează mandatul de cinci ani ale directorului SIS, cu dreptul de a deține nu mai mult de două mandate consecutive. O prevedere nouă este instituirea a celei de-a doua funcții de director adjunct. Astfel, unul va fi responsabil de activitatea operativă, iar celălalt de activitatea de suport operativ.

Directorul SIS a precizat că încă un proiect de lege absolut inovativ este cel cu privire la activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă. Actul vine să instituie mandatul judecătoresc care va reprezenta autorizarea de a efectua, în cadrul unui dosar special deschis și înregistrat, măsurile contrainformative ce reprezintă o ingerință în viața privată. Mai exact, mandatul judecătoresc va fi eliberat la demersul argumentat al directorului Serviciului sau directorului adjunct special împuternicit, de către un judecător de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău special împuternicit în acest sens.

O altă prevedere a proiectului este obligația SIS de a informa persoana că în privința ei a fost desfășurată o măsură contrainformativă ce implică o ingerință în viața privată. Aceste lucru ar urma să se întâmple după ce au avut loc măsurile, iar dosarul informativ a fost închis.

Președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, a declarat că, spre regret, proiectele conțin o sumedenie de ambiguități și prevederi generaliste, în care pot fi încadrate orice fel de activitate. În opinia sa, noile prevederi legale vin să ofere SIS și mai multe împuterniciri.

„Vorbim astăzi despre ingerința în viața privată care va fi admisă de către SIS, și așa cum spune CEDO, pentru ca ingerința să fie admisibilă, cu titlu informativ – orice colectare de informație din partea unei structuri a statului se consideră a fi o ingerință în viața privată, orice – mică, mare, lată, lungă. Nu există un calificativ mult sau puțin. Există ingerință în viața privată. Pentru ca ingerința să fie proporțională trebuie să fie prevăzută de lege. Nu este suficient să ai doar o lege, aceste ingerințe trebuie să fie necesare, proporționale și să corespundă în unanimitate cu acele valori internaționale la care Republica Moldova a aderat. Vom avea la acest capitol mai multe recomandări”, a menționat Sergiu Bozianu.

Autorii proiectelor de legi au precizat că urmează să mai fie organizate consultări publice pe marginea noilor prevederi. Proiectele, de asemenea, au fost expediate Comisiei de la Veneția pentru expertiză.

Anterior, Comisia de la Veneția a analizat proiectele de legi ce vizează activitatea SIS. Comisia a criticat unele aspecte ale modificărilor legislative. În special, Comisia s-a referit la „împuternicirile nelimitate acordate directorului SIS de a aproba în mod direct o gamă largă de intervenții, care încalcă în mod clar drepturile fundamentale, contrare statutului de drept”.

Ulterior, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp a dat asigurări că cele trei proiecte de legi nu vor fi votate în lectura a doua până nu va exista un consens în conformitate cu toate recomandările.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Stamate invocă „presiuni în penitenciare”. Președinția și Ministerul Justiției: „Falsuri electorale”

Candidata independentă Olesea Stamate acuză de presiuni în penitenciare. Politiciana susține că ar fi primit un mesaj din Penitenciarul nr. 17, în care se afirmă că reprezentanți ai instituțiilor statului ar fi vizitat închisoarea, unde ar fi făcut promisiuni și ar fi dat indicații privind votul la parlamentare. Președinția Republicii Moldova și Ministerul Justiției resping acuzațiile, catalogându-le drept „falsuri menite să manipuleze opinia publică în perioada electorală”.

În mesajul publicat de Stamate se menționează că „penitenciarul a fost vizitat de reprezentanți ai aparatului președintelui, un reprezentant al guvernului și un reprezentant al Ministerului Justiției și că aceștia au promis că vor restabili totul așa cum era după alegeri, adică articolele 91 și 92 din Codul Penal vor fi din nou modificate la 25 de ani, așa cum era până de curând”.

„Mai mult, Secretar general al Guvernului Artur Mija și reprezentantul Ministerului Justiției Zagorean Felicia v-au acuzat pe dumneavoastră de tot, că dumneavoastră sunteți vinovată de tot ce se întâmplă acum și că amnistia nu va mai fi aplicată celorlalți deținuți. De asemenea, le-au spus deținuților că ați manipulat amendamentele în interesul domnului Radulov”, se mai menționează în acel mesaj.

De asemenea, autorii pretinsului mesaj susțin că „angajaților li s-a spus clar pentru cine să voteze la alegeri și li s-a cerut să le transmită deținuților pentru cine ar trebui să voteze ei și rudele lor, pentru ca totul să fie bine”.

În acest context, Stamate a acuzat PAS de presupuse „abuzuri și presiuni”.

„Am primit un mesaj din Penitenciarul nr. 17. Este încă o dovadă cât de ipocriți pot fi unii oameni și cât de tare s-a distanțat PAS de ceea ce pretindea că va fi la începuturi. Tot ceea ce am criticat și am condamnat la guvernările precedente – abuzuri, presiuni, batjocorirea statului de drept – exact asta face astăzi PAS”, a scris Stamate în postarea sa.

Solicitată de NewsMaker, Președinția a respins acuzațiile, catalogându-le drept „minciuni menite să manipuleze opinia publică în perioada electorală”

„Președinția Republicii Moldova respinge falsul lansat de un candidat independent. Niciun reprezentant al instituției prezidențiale nu a vizitat penitenciarele și nu a făcut promisiuni sau presiuni asupra deținuților. Aceste afirmații sunt minciuni menite să manipuleze opinia publică în perioada electorală. Îndemnăm cetățenii să nu se lase înșelați de campanii de dezinformare”, a declarat președinția.

Un comentariu similar ne-a oferit și Ministerul justiției:

„Ministerul Justiției respinge acuzațiile false lansate în spațiul public de un candidat. Așa-numitele declarații vehiculate în textul postat de candidat, reprezintă o perspectivă manipulatorie și este lansată din considerente exclusiv electorale”, a menționat purtătoarea de cuvânt a instituției, Loreta Lisnic.

Ulterior, Stamate a mai venit cu o replică pe Telegram.

„Și totuși, Artur Mija (secretarul general al Guvernului) și Ministerul Justiției nu neagă ca au fost recent la Penitenciarul 17:). Haideți, curaj! P.s. E ușor a scrie versuri, când nimic nu ai a spune…”, a scris politiciana.

Amintim că Olesea Stamate a fost aleasă deputat în urma alegerilor parlamentare anticipate din 2021, pe lista Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS).

Pe 4 aprilie 2025, aceasta a fost exclusă din PAS. În aceeași zi, formațiunea i-a cerut să-și depună mandatul de deputat.Decizia PAS a fost luată în contextul scandalului privind eliberarea mai multor condamnați pe viață, acuzați de crime grave. Formațiunea de guvernământ susține că, pe vremea când era președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Stamate ar fi promovat amendamente la Legea amnistiei și Codul penal, care au permis eliberarea acestora. Deputata neagă acuzațiile și spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. Ea propus crearea unei comisii parlamentare de anchetă, însă inițiativa a fost respinsă de majoritatea PAS.

Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea PAS. Ea a anunțat atunci că își va continua activitatea ca deputat, doar că neafiliat. Ulterior, parlamentara a declarat public că a contestat în instanță decizia PAS de a o exclude din partid.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: