Getty Images

Slovacia: Unul dintre ucigașii jurnalistului Jan Kuciak a descris crima în instanță

Unul dintre cei patru suspecți acuzați de moartea jurnalistului slovac de investigații Ján Kuciak a recunoscut, în instanță, că l-a ucis pe bărbat, dar și pe iubita acestuia, Martina Kusnirova, în februarie 2018 și a adăugat că ar fi fost plătit pentru aceasta. Fostul militar Miroslav Marček a recunoscut, de asemenea, învinuirea de deținere ilegală de arme de foc, scrie OCCRP, luni, 13 ianuarie. 

Cinci persoane, printre care și un important om de afaceri au fost puși sub acuzare în dosarul morții celor doi, iar în urma anchetei s-a stabilit că acuzații au avut legături cu oficiali din domeniul securității și politicieni.

Patru suspecți au fost audiați luni în acest dosar, printre care și un văr al lui Marcek, Tomas Szabo, despre care Marcek a declarat că i-ar fi propus asasinarea jurnalistului. Totodată, Marcek a declarat că vărul său fusese la rândul său contactat de mai mulți dintre acuzații din dosar.

Fostul militar a adăugat că planul inițial a fost acela de a-l răpi și apoi ucide pe Kuciak, însă a renunțat la această idee întrucât ar fi fost prea complicată pentru a fi pusă în aplicare.

Acesta a descris modul în care i-a ucis pe cei doi și a declarat că a stat ascuns în apropierea locuinței celor doi până când aceștia au ajuns la domiciliu. El a adăugat că a decis să îl ucidă pe Kuciak în momentul în care iubita acestuia a mers la toaletă. Marcek a recunoscut în fața instanței că l-a împușcat în piept pe jurnalist.

Totodată, el a mai declarat că a ucis-o pe Kusnirova pentru ca aceasta să nu îl poată denunța.

„El (Kuciak, n. red.) a căzut pe spate și s-a ținut cu mâna de o ușă, iar ea a venit. Nu era posibil să plec și atât”, a spus fostul militar, potrivit Mediafax. El a adăugat că regretă fapta și că a decis să recunoască această crimă după ce i-a văzut pe membrii familiilor celor doi la televizor.

Printre suspecții audiați luni în instanță se numără și omul de afaceri Marian Kocner, care a fost vizat de Kuciak într-un reportaj privind corupția și care este acuzat că ar fi ordonat asasinarea jurnalistului. Acesta neagă acuzațiile procurorilor.

La 25 februarie 2018, Jan Kuciak, în vârstă de 27 de ani, și prietena lui, Martina Kusnirova, au fost descoperiți morți în locuința lor din orașul Velka Maca, după ce poliția a fost alertată de o rudă a victimelor. Jurnalistul a fost împușcat în piept, iar iubita lui a fost împușcată în cap.

Înainte de a muri, Kuciak era pe punctul de a publica o investigație care arăta legături între mafia italiană și politicieni corupți din Slovacia. Mai exact, ar fi vorba despre plăți frauduloase cu fonduri europene, în cadrul unui sistem pus la punct de către cetățeni slovaci și italieni care au legături cu gruparea de crimă organizată Ndrangheta.

Asasinarea acestuia a provocat proteste la care au participat zeci de mii de slovaci și a dus la demisia premierului Robert Fico.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: