Getty Images

Slovacia: Unul dintre ucigașii jurnalistului Jan Kuciak a descris crima în instanță

Unul dintre cei patru suspecți acuzați de moartea jurnalistului slovac de investigații Ján Kuciak a recunoscut, în instanță, că l-a ucis pe bărbat, dar și pe iubita acestuia, Martina Kusnirova, în februarie 2018 și a adăugat că ar fi fost plătit pentru aceasta. Fostul militar Miroslav Marček a recunoscut, de asemenea, învinuirea de deținere ilegală de arme de foc, scrie OCCRP, luni, 13 ianuarie. 

Cinci persoane, printre care și un important om de afaceri au fost puși sub acuzare în dosarul morții celor doi, iar în urma anchetei s-a stabilit că acuzații au avut legături cu oficiali din domeniul securității și politicieni.

Patru suspecți au fost audiați luni în acest dosar, printre care și un văr al lui Marcek, Tomas Szabo, despre care Marcek a declarat că i-ar fi propus asasinarea jurnalistului. Totodată, Marcek a declarat că vărul său fusese la rândul său contactat de mai mulți dintre acuzații din dosar.

Fostul militar a adăugat că planul inițial a fost acela de a-l răpi și apoi ucide pe Kuciak, însă a renunțat la această idee întrucât ar fi fost prea complicată pentru a fi pusă în aplicare.

Acesta a descris modul în care i-a ucis pe cei doi și a declarat că a stat ascuns în apropierea locuinței celor doi până când aceștia au ajuns la domiciliu. El a adăugat că a decis să îl ucidă pe Kuciak în momentul în care iubita acestuia a mers la toaletă. Marcek a recunoscut în fața instanței că l-a împușcat în piept pe jurnalist.

Totodată, el a mai declarat că a ucis-o pe Kusnirova pentru ca aceasta să nu îl poată denunța.

„El (Kuciak, n. red.) a căzut pe spate și s-a ținut cu mâna de o ușă, iar ea a venit. Nu era posibil să plec și atât”, a spus fostul militar, potrivit Mediafax. El a adăugat că regretă fapta și că a decis să recunoască această crimă după ce i-a văzut pe membrii familiilor celor doi la televizor.

Printre suspecții audiați luni în instanță se numără și omul de afaceri Marian Kocner, care a fost vizat de Kuciak într-un reportaj privind corupția și care este acuzat că ar fi ordonat asasinarea jurnalistului. Acesta neagă acuzațiile procurorilor.

La 25 februarie 2018, Jan Kuciak, în vârstă de 27 de ani, și prietena lui, Martina Kusnirova, au fost descoperiți morți în locuința lor din orașul Velka Maca, după ce poliția a fost alertată de o rudă a victimelor. Jurnalistul a fost împușcat în piept, iar iubita lui a fost împușcată în cap.

Înainte de a muri, Kuciak era pe punctul de a publica o investigație care arăta legături între mafia italiană și politicieni corupți din Slovacia. Mai exact, ar fi vorba despre plăți frauduloase cu fonduri europene, în cadrul unui sistem pus la punct de către cetățeni slovaci și italieni care au legături cu gruparea de crimă organizată Ndrangheta.

Asasinarea acestuia a provocat proteste la care au participat zeci de mii de slovaci și a dus la demisia premierului Robert Fico.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Poate NATO ajuta Moldova să-și protejeze spațiul aerian? Ce spun MAE și șefa Oficiului Alianței la Chișinău

Republica Moldova conlucrează atât cu Uniunea Europeană (UE), cât și cu Alianța Nord-Atlantică (NATO). Cu UE, țara beneficiază de Instrumentul European pentru Pace pentru modernizarea și consolidarea sistemului de apărare antiaeriană, iar cu NATO are obiectivul de a identifica asistența necesară pentru contracararea dronelor. Declarațiile au fost făcute de secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Valeriu Mija, întrebat dacă NATO poate ajuta Republica Moldova să își protejeze spațiul aerian.

Valeriu Mija a spus că, de la începutul războiului din Ucraina, au fost înregistrate aproximativ 34 de incidente cu drone sau traversări ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachete balistice.

„Sistemul de apărare antiaeriană, care a fost moștenit din Uniunea Sovietică, a fost destinat la alt tip de reacții. Acum, sistemul este în remodelare și în modernizare (…) prin procurarea diferitor sisteme de detectare, cum ar fi radare, și suntem în contact atât cu Uniunea Europeană – beneficiem de instrumentul facilității europene (…) anume pentru modernizarea și consolidarea sistemului de apărare antiaeriană, aici vorbim nu numai de radare, dar de interceptori, care să intercepteze dronele – , totodată conlucrăm și cu Alianța Nord Atlantică. Avem obiectivul de a identifica asistența pe linia de DCB, anume pentru contracararea dronelor. (…) Ministerul Afacerilor Externe confirmă că conlucrăm și cu Uniunea Europeană, cu partenerii bilaterali, inclusiv și cu Alianța Nord Atlantică, prin mecanismul de DCB”, a comunicat Mija, în cadrul unui briefing dedicat rezultatelor summitului NATO de la Ankara.

Șefa Oficiului de Legătură al Alianței Nord-Atlantice la Chișinău, Agne Gleveckaite, a declarat că „parteneriatul NATO-Moldova este foarte ferm”. „Noi intensificăm această cooperare în baza necesităților și solicitărilor din partea Moldovei”, a adăugat Agne Gleveckaite.

Potrivit lui Valeriu Mija, Carta Organizației Națiunilor Unite „permite statelor neutre să ia atitudine față de un stat agresor” și statul neutru „are dreptul la autoapărare”. „Și acest drept permite să ne adresăm la diferiți parteneri, inclusiv și la Alianța Nord Atlantică, cu care avem parteneriat, și la Uniunea Europeană. Și statele partenere au dreptul să ne ofere nouă asistență pentru ca noi să exercităm sistemul de apărare”, a adăugat Mija.

Agne Gleveckaite a adăugat că „NATO respectă pe deplin neutralitatea constituțională a Moldovei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: