Spațiile de alimentare de la Aeroportul Chișinău trec în gestiunea aerogării. De când le va administra direct

Aeroportul Internațional Chișinău va prelua gestionarea celor trei spații de alimentare publică din incinta aerogării, care în prezent sunt administrate de compania Aerofood, de la 1 martie 2025. Valorificarea încăperilor respective ar urma să înceapă „imediat” după ce firma le va preda. Precizările au fost făcute de administratorul interimar al întreprinderii de stat Aeroportul Internațional Chișinău, Sergiu Spoială, și directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, în cadrul unei conferințe de presă din 28 februarie.

Sergiu Spoială a comunicat că, de la 1 martie 2025, Aeroportul Internațional Chișinău va prelua gestionarea spațiilor de alimentare publică din cadrul aerogării.

Nu merge vorba de schimbarea unui locatar pe alt locatar. Toate spațiile de alimentare publică, în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău, vor fi valorificate de însăși întreprindere. Această decizie a fost luată de factorii decisivi sau, pentru înțelesul tuturor, de către conducerea Aeroportului Internațional Chișinău. Dar, aici când spunem conducerea Aeroportului Internațional Chișinău, noi cunoaștem cu toții că, pe lângă administrator, există și un Consiliu de administrare, și un factor de decizie care se numește fondator (APP – n. r.)”, a menționat acesta.

Sergiu Spoială a declarat că Aerofood, compania care gestionează în prezent spațiile de alimentare publică, a fost informată, în data de 7 februarie, că trebuie să le elibereze, având la dispoziție 20 de zile.

Putem să spunem că dumnealor au început procesul. Dat fiind faptul că, vizibil, am constatat că dumnealor au unele bunuri le împachetează, probabil pentru a fi evacuate. Vom duce cu ei o comunicare în limitele legislației Republicii Moldova, ca în termeni cât mai restrânși aceste spații să fie eliberate”, a precizat el.

Administratorul interimar a subliniat că termenul pentru începerea valorificării spațiilor de alimentare publică depinde de cât de repede vor fi predate. „Dacă locatarul predă spațiile imediat, înseamnă că AIC începe valorificarea acestor spații”, a adăugat acesta.

Referitor la oferta financiară făcută de Aerofood pentru continuarea închirierii spațiilor de alimentare publică, Sergiu Spoială a declarat că aceasta a venit după data de 15 februarie, când compania fusese anunțată deja că trebuie să elibereze încăperile respective.

La rândul său, Roman Cojuhari s-a arătat încrezător că Aeroportul Chișinău va reuși să obțină un profit mai mare decât suma propusă de Aerofood, dacă spațiile de alimentare se vor afla în gestiunea acestuia.

Doar în 2023, când numărul de pasageri era mult mai mare, compania a înregistrat un venit de circa 180 milioane lei. Iar profit, dacă nu greșesc, 38 milioane în 2023. Respectiv, noi înțelegem că aeroportul ar putea înregistra un profit din gestionarea acestor spații mai mult decât oferta care a fost menționată”, a menționat șeful APP.

Precizăm că, pe 27 februarie, Aerofood a anunțat că oprește activitatatea spațiilor de alimentare publică din cadrul Aeroportului Chișinău – restaurantele Plai, Air Cafe și Business Lounge – din 28 februarie. Compania menționa că decizia are la bază o hotărâre „unilaterală și nejustificată”, adoptată de conducerea aerogării. Firma susține că, pe 12 februarie, a propus întreprinderii să închirieze încăperile cu 1,1 milioane de euro anual – un preț mai mare decât cel stabilit la licitație – însă nu a primit un răspuns oficial.

***

La începutul anului 2024, Aeroportul Internațional Chișinău a anunțat o licitație pentru închirierea spațiilor comerciale din zona Duty Free. Ulterior, unii politicieni din opoziție și experți au declarat că licitația ar fi o schemă ilegală de înstrăinare a activelor profitabile de stat și că condițiile acesteia au fost stabilite astfel încât să fie câștigată doar de o singură companie – Lagardere Travel Retail. Licitația a fost anulată, deoarece doar două companii – LeBridge și Lagardere – au depus cereri de participare. Procuratura Anticorupție a desfășurat o anchetă, însă nu a găsit nicio dovadă care să indice ilegalități în organizarea licitației.

La începutul lunii martie 2024, Aeroportul din Chișinău a anunțat o nouă licitație. Însă și acesta a fost anulată, deoarece singura companie care a depus cerere de participare, Lagardere Travel Retail, nu a prezentat toate documentele necesare.

La sfârșitul lunii mai 2024, Aeroportul din Chișinău a lansat o nouă licitație, pe care a împărțit-o în două loturi separate: un lot pentru Travel Retail (magazine) și altul pentru Food and Beverages (cele trei restaurante). Numărul aeroporturilor în care participanții la licitație trebuiau să activeze a fost redus de la 10 la 7. Perioada de închiriere a spațiului a fost extinsă de la 3 la 5 ani. Și această licitație a eșuat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Profesioniști IT și actori civici își unesc eforturile pentru un mediu digital mai sigur

Prima etapă a programului „Training of Practitioners (ToP)”, implementat de ATIC în parteneriat cu ARTICLE 19 Europe, a fost realizată cu succes în Republica Moldova, în perioada februarie-martie 2026. Inițiativa a reunit profesioniști din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și reprezentanți ai societății civile, în cadrul unor sesiuni intensive de instruire desfășurate la Chișinău, Bălți și Cahul.

Un program care conectează expertiza IT cu nevoile societății civile

Inițiativa „Training of Practitioners” își propune să apropie sectorul IT de organizațiile societății civile, într-un context în care acestea au nevoie tot mai mare de suport specializat pentru gestionarea riscurilor digitale. 

Instruirile s-au bucurat de un interes peste așteptări, cu 42 de participanți din întreaga țară, dintre care 16 reprezentanți ai companiilor IT, iar restul provenind din organizații ale societății civile. 

Participanții au fost ghidați să își extindă competențele dincolo de zona tehnică clasică. Accentul a fost pus pe înțelegerea riscurilor în contexte reale, pe utilizarea modelelor de analiză a amenințărilor și pe dezvoltarea unor soluții pragmatice, ușor de implementat.

În același timp, programul oferă oportunități concrete de implicare, inclusiv colaborarea directă cu ONG-uri și mass-media independentă, mentorat din partea experților și acces la mini-granturi pentru implementarea soluțiilor de securitate digitală.

Un pas important pentru consolidarea ecosistemului de securitate digitală

„Ne bucurăm că avem posibilitatea să contribuim, prin programul DigitalSafeguard, la consolidarea ecosistemului de securitate digitală din Moldova. Organizațiile societății civile, mass-media independentă și activiștii se confruntă tot mai des cu amenințări digitale complexe, care le pot afecta capacitatea de a lucra în siguranță și eficient.

Programul de formare a practicienilor în securitate digitală a fost conceput pentru a răspunde acestor provocări și pentru a crea un spațiu de colaborare între expertiza tehnică din sectorul IT și nevoile reale ale societății civile”, a menționat Irina Maister, coordonatoarea proiectului DigitalSafeguard, ARTICLE 19 Europe.

Interesul și implicarea participanților confirmă deschiderea comunității TIC de a contribui activ la dezvoltarea unor mecanisme de sprijin mai eficiente pentru societatea civilă în domeniul securității digitale.

„Acesta este doar începutul, iar în etapele următoare ne propunem să continuăm colaborarea și să sprijinim participanții să aplice în practică ceea ce au învățat, pentru a ajuta organizațiile să gestioneze mai bine riscurile digitale”, a adăugat Irina Maister.

Feedback pozitiv și impact imediat

„Instruirea pe securitate digitală a fost o experiență foarte valoroasă. Trainerii au avut o abordare prietenoasă și profesionistă, iar informația a fost prezentată într-un mod accesibil și bine structurat. Am descoperit instrumente și practici noi, pe care intenționez să le aplic atât în activitatea profesională, cât și în viața de zi cu zi”, a menționat Tatiana, reprezentantă a companiei Moldcell, Chișinău.

„Mulțumim echipei ARTICLE 19 pentru două zile de training intensiv. Organizarea, conținutul și modul de prezentare au fost la cel mai înalt nivel. Programul orientat spre practică ne-a permis să aplicăm imediat abilitățile dobândite. Participarea ne-a ajutat să ne regândim abordarea față de securitatea informațională, trecând de la soluții tehnice izolate la o abordare sistemică a riscurilor digitale. Scopul nostru este să sprijinim ONG-urile și mass-media independente în domeniul securității digitale și să contribuim la consolidarea societății civile”, a menționat Alexei, SOLID IMPACT, Bălți.

Următoarele etape ale programului

Instruirile offline sunt urmate de un program de instruire online, care se desfășoară în perioada aprilie-iunie. Participanții sunt entuziasmați să parcurgă următoarele etape, în cadrul cărora vor fi invitați să implementeze soluții concrete pentru societatea civilă, beneficiind de sprijinul mentorilor. 

ATIC și ARTICLE 19 Europe își exprimă încrederea că implicarea activă a participanților va continua și în etapele următoare, contribuind la dezvoltarea unei rețele naționale de practicieni în securitate digitală și la crearea unui mediu digital mai sigur și mai rezilient în Republica Moldova.

Despre DigitalSafeguard

DigitalSafeguard este un proiect implementat de ATIC, cu sprijinul ARTICLE 19 Europe, care urmărește consolidarea rezilienței digitale a societății civile din Republica Moldova, prin dezvoltarea capacităților de securitate digitală și sprijinirea organizațiilor și grupurilor vulnerabile cu instrumente practice pentru protecția împotriva amenințărilor digitale.

Persoană de contact:
Viorica Bordei, Manager Comunicare, ATIC, [email protected]

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: