Facebook/Andrei Spînu

Spînu, nevoit să părăsească o emisiune de la Comrat, după apariția unui membru al echipei lui Șor: „În schimb, am avut o discuție bună cu oamenii”

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a părăsit studioul postului public de televiziune din Găgăuzia GRT, unde participa la o emisiune, după ce și-a făcut apariția un membru al echipei oligarhului fugar Ilan Șor. Informația a fost confirmată chiar de Andrei Spînu, care a precizat că „nu a vrut să stea la masă” cu o persoană afiliată lui Șor, condamnat la 15 ani de pușcărie în dosarul „Frauda bancară”. Incidentul a avut loc pe 28 martie. 

Mă întorc din orașul Comrat, Găgăuzia. Am fost invitatul emisiunii la GRT. Din păcate, emisiunea a fost întreruptă de un personaj afiliat grupului criminal organizat. Am decis să ies din studiou și să nu stau la masă cu ei. În schimb, când am ieșit din clădire, am avut o discuție bună cu oamenii care au fost aduși acolo, la intrare”, a scris ministrul Spînu pe Facebook.

Andrei Spînu a menționat că le-a vorbit persoanelor prezente despre proiectele Guvernului pentru autonomia găgăuză și a răspuns „falsurilor” răspândite în regiune.

Le-am explicat oamenilor care au fost acțiunile guvernului pentru primăriile din Găgăuzia. Am răspuns falsurilor care sunt distribuite în regiune și i-am asigurat că vom susține în continuare dezvoltarea întregii țări. Sunt sigur că oamenii văd și înțeleg proiectele pe care le realizăm. Vom continua să discutăm cu oamenii și să le spunem ceea ce facem pentru a îmbunătăți condițiile de viață în localitățile lor. În Găgăuzia se implementează peste 20 proiecte prin Programul Național Satul European, 10 proiecte de dezvoltare regională și se construiesc drumuri (ocolirea Comrat, Vulcănești). Guvernul construiește și vom continua să investim în fiecare localitate. Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcănești sunt Moldova”, a spus acesta.

Facebook/Andrei Spînu

Precizăm că, potrivit unor imagini video, mai mulți membri ai echipei bașcanului Evghenia Guțul – susținută de Șor – împreună cu câteva zeci de localnici l-au întâmpinat pe ministrul Spînu în fața sediului GRT din Comrat.

Membrii echipei guvernatoarei autonomiei găgăuze i-au reproșat lui Andrei Spînu că președinta Maia Sandu nu a inclus-o pe Guțul în componența Guvernului, la aproape un an după ce a fost învestită în funcție, dar și că, după ce prevederile din Codul fiscal care stipulau că TVA-ul va fi reintors din bugetul Găgăuziei, nu din cel național a fost declarată neconstituțională, deputatul PAS Radu Marian a anunțat că se va interveni printr-o nouă lege.

Iar vicepreședintele Comitetului Executiv al Găgăuziei Ilia Guzun i-a reproșat faptul că drumurile Comrat-Cantemir și Comrat-Basarabeasca nu se repară.

Pentru a repara toate drumurile regionale și naționale din Moldova, care însumează circa 6 mii de kilometri, sunt necesare 7 miliarde de euro. (…) Astăzi, în bugetul național (Fondul rutier – n. r.) sunt 100 de milioane de euro. Dacă vom aloca 100 de milioane de euro, anual, pentru drumurile din țară, vor fi necesari 70 de ani pentru a le repara”, i-a răspuns Spînu.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a adăugat că din cele 100 milioane de lei bugetate anual, suma este repartizată pentru repararea drumurilor din diferite regiuni ale țării. Astfel, Andrei Spînu a menționat că, în anul 2021, Guvernul a locat Găgăuziei pentru reabilitarea drumurilor 42 milioane, în 2022 – 92 milioane de lei, iar în 2023 – 37 milioane de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: