Stadionul național va fi la Stăuceni? Autoritățile: va fi de categoria 4 UEFA, cu 1800 locuri de parcare și 25 mii de spectatori FOTO

În următorii 5 ani Republica Moldova ar putea avea un stadion național, care va găzdui meciurile de fotbal naționale și internaționale. Stadionul va avea până la 25 de mii de locuri pentru spectatori și până la 1800 locuri de parcare. Au fost identificate 5 potențiale terenuri pentru construcția stadionului. Un teren din Stăuceni, de lângă Arena Chișinău, a fost evidențiat ca fiind cel mai potrivit pentru zona construcției. Urmează studiul de fezabilitate, care va identifica locația finală și va arăta cine va gestiona stadionul. Precizările au fost făcute pe 11 iunie de ministrul Educației Dan Perciun, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu și președintele Federației Moldovenești de Fotbal Leonid Oleinicenco. 

Ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun a spus, în timpul unei conferințe de presă, că „pe viitoarea arenă națională vom găzdui meciuri importante atât la nivel național, cât și la nivel internațional”.

Tot aici planificăm să asigurăm și sediile federațiilor sportive naționale”, a menționat oficialul.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a declarat că la comanda Federației Moldovenești de Fotbal a fost realizat studiul de prefezabilitate pentru construcția stadionului.

Astfel, conform studiului și solicitării noastre comune, vom construi un stadion de categoria 4 UEFA, adică un stadion la cele mai înalte standarde care să fie gazdă jocurilor naționale și internaționale. Stadionul de categoria 4 este cea mai înaltă categorie”, a precizat Spînu.

Potrivit ministrului, au fost identificate 5 potențiale terenuri pentru construcția stadionului.

Terenul 1 – la Stăuceni, Arena Chișinău. Terenul 2 – bulevardul Dacia, Aeroport. Terenul 3 – Drumul Băcioiului, Băcioi. Terenul 4 – Codru, Ialoveni, șoseaua Hîncești. Terenul 5 – complexul sportiv UTM, strada Studenților și Calea Orheiului. (…) În urma studiului de prefezabilitate, terenul din Stăuceni de lângă Arena Chișinău a acumulat cele mai multe puncte și a fost evidențiat ca fiind cel mai potrivit pentru zona construcției. (…) Acest lucru nu înseamnă și o decizie finală. Studiul de fezabilitate va oferi mai multă claritate și un răspuns final”, a evidențiat oficialul.

Spînu a mai spus că stadionul va avea o zonă destinată jucătorilor, adică terenul de joc propriu-zis, tribunele pentru spectatori, tribuna pentru presă, vestiare separate pentru echipele oaspete și gazde, inclusiv săli de antrenament cu zone de încălzire.

Capacitatea stadionului va fi de la 20 la 25 de mii de locuri. Stadionul va avea un acoperiș, care va acoperi toate scaunele spectatorilor, inclusiv locuri de parcare: 1500-1800 locuri. Suprafața construită va fi 18 mii de metri pătrați la sol, 60 de mii de metri pătrați desfășurați și 10 mii de metri pătrați în interiorul stadionului.

Potrivit lui Spînu, urmează studiul de fezabilitate. Termenul maxim de realizare a studiului este un an de zile. Ulterior va avea loc proiectarea și construcția stadionului.

Statul nostru este gata să investească 85 milioane de euro ca să facă acest stadion”, a comunicat Spînu.

Potrivit ministrului, sursele potențiale de finanțare ale investiției vor fi atât din partea Guvernului Republicii Moldova, din partea sectorului privat, al partenerilor externi inclusiv din fondurile atrase de FMF prin UEFA și alte structuri de fotbal.

Ne propunem să îl construim în următorii 5 ani”, a evidențiat Spînu.

Ministrul a mai spus că studiul de fezabilitate va arăta cine va gestiona stadionul național. Instituția care va găzdui stadionul va trebui și să îl mențină, a precizat președintele Federației Moldovenești de Fotbal Leonid Oleinicenco.

***

În decembrie 2023, premierul Dorin Recean a avut o întrevedere cu președintele FMF Leonid Oleinicenco. Potrivit reprezentanților Guvernului, cei doi au discutat inclusiv „despre necesitatea construcției unui stadion național în Republica Moldova, proiect care necesită investiții majore”. În aprilie 2024, Federația Moldovenească de Fotbal anunța că la Chișinău va fi construit un stadion național, cu maxim 25 000 de locuri. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/MInisterul Justiției

Avocații și ministra Justiției au discutat controversatele modificări la Legea privind avocatura. Va fi format un grup de lucru

Reprezentanții Uniunii Avocaților din Republica Moldova s-au întâlnit pe 14 iulie cu ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, pentru a discuta despre controversatele amendamente la Legea cu privire la avocatură. Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, părțile au convenit să continue consultările în cadrul unui grup de lucru, din care să facă parte inclusiv reprezentanți ai Parlamentului, „pentru a identifica soluții legislative care să răspundă realităților sistemului și interesului public”.

Ministerul Justiției a transmis că discuțiile s-au axat pe conținutul amendamentelor, obiectivele autorilor în urma promovării modificărilor legislative, viziunea avocaților în raport cu acestea, precum și „măsurile care pot fi aplicate pentru gestionarea situației, așa încât drepturile și libertățile cetățenilor să nu fie afectate”.

Reprezentanții ministerului au subliniat că, în ultimii ani, garanțiile acordate profesiei de avocat au fost consolidate prin modificările aduse legii speciale și Codului penal, precum și prin semnarea Convenției europene pentru protecția avocaților. Obiectivul comun rămâne exercitarea avocaturii la cele mai înalte standarde de profesionalism și calitate. În contextul actual, este esențial ca soluțiile să fie identificate prin dialog și consens, pentru ca cetățeanul să beneficieze de o justiție echitabilă și funcțională.

Deputații prezenți la ședință au precizat că modificările au fost operate pentru a aduce o perspectivă diferită și o viziune nouă în cadrul comisiilor, dar și pentru a spori transparența în accederea profesiei și procedurile disciplinare. În același timp, reprezentanții avocaților și-au manifestat deschiderea pentru luarea unor măsuri care să contribuie la îmbunătățirea activității domeniului”, a precizat instituția.

Ministerul Justiției a menționat că, în cadrul discuțiilor, s-a precizat faptul că amendamentele operate de către Parlament „nu afectează exercitarea activității de avocat”, dar țin exclusiv de aspecte legate de organizarea internă a organelor din cadrul UAM.

De asemenea, s-a menționat că unele propuneri, cum ar fi diversificarea componenței comisiilor cu membri laici (care nu sunt funcționari sau persoane politice) și nereînnoirea mandatelor, se regăsesc în practica altor state. Deciziile în aceste comisii vor continua să fie luate de majoritatea avocaților (8 din 11 membri). Alte prevederi incluse în amendamente urmează să fie analizate suplimentar și, dacă va fi necesar, îmbunătățite. De asemenea, modificările legislative recente nu vor produce efecte imediate, ceea ce permite desfășurarea unor consultări suplimentare și, eventual, ajustarea reglementărilor.

Un subiect aparte a vizat decizia Consiliului Uniunii Avocaților de a impune participarea obligatorie a avocaților la grevă, sub sancțiunea unor măsuri disciplinare. Reprezentanții CNAJGS au semnalat riscul unor eventuale blocaje care pot apărea în urma grevei avocaților, în special în ceea ce privește accesul persoanelor vulnerabile la asistență juridică garantată de stat și activitatea organelor de drept. Conducerea ministerului a sugerat revizuirea aspectelor din pct. 4-6 din decizia consiliului, subliniind că libertatea de alegere, protejarea interesului public și funcționarea sistemului justiției trebuie să primeze”, a spus ministerul.

Conform sursei citate, părțile au convenit asupra necesității continuării consultărilor în cadrul unui grup de lucru, din care să facă parte și reprezentanți ai Parlamentului și UAM, pentru a identifica soluții legislative care să răspundă realităților sistemului și interesului public.

Facebook/Ministerul Justiției

Amintim că, pe 10 iulie, Parlamentul a adoptat în lectură finală modificări la Lege cu privire la avocatură, în ultima ședință a actualei legislaturi. Pe 11 iulie, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a comunicat că proiectul de lege a fost supus votului „în mod clandestin”, fără consultarea în prealabil a avocaților și fără respectarea procedurilor legale. Potrivit organizației, amendamentele incluse „afectează grav funcționarea avocaturii ca profesie liberă și independentă”. Astfel, Uniunea a anunțat că, începând cu 15 iulie, avocații intră în grevă generală, în semn de protest. Aceasta este preconizată să dureze până pe 25 iulie.

Pe 14 iulie, și Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat o declarație în care critică procedura de adoptare a controversatelor amendamente la Legea cu privire la avocatură. UNBR și-a exprimat solidaritatea cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova și a făcut apel la autoritățile țării noastre să revină la dialogul instituțional. Organizația a subliniat că este disponibilă să susțină „apărarea valorilor fundamentale ale profesiei de avocat” și drepturile colegilor lor din Republica Moldova.

La rândul său, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, s-a declarat îngrijorat față de modul în care au fost adoptate modificările legislative. Acesta a atras atenția că amendamentele la Legea cu privire la avocatură au fost înregistrate în Parlament pe 9 iulie și votate în lectură finală a doua zi, pe 10 iulie, fără consultarea prealabilă a Uniunii Avocaților – principala parte interesată. Potrivit ombudsmanului, „o asemenea abordare încalcă cerințele de transparență decizională și se abate de la standardele naționale și internaționale”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: