chicu
Максим Андреев, NewsMaker

Stare de urgență în sănătate publică până pe 15 ianuarie 2021. Cluburile se închid, iar restaurantele vor funcționa până la ora 22:00

În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență în sănătate publică în perioada 30 noiembrie 2020 -15 ianuarie 2021. Decizia a fost luată de către Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică din 27 noiembrie. În context, au fost adoptate mai multe restricții. 

Autoritățile au decis că în perioada 30 noiembrie 2020-15 ianuarie 2021 va fi în vigoare starea de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

– se interzice din 28 noiembrie activitatea cluburilor de noapte, karaoke, discotecilor și a ringurilor de dans;

– se interzice, din 30 noiembrie, desfășurarea activităților de deservire de tip restaurante, baruri, cafenele, cantine în intervalul orelor 22:00-07:00 (Va fi permisă livrarea la domiciliu a produselor);

– se interzice organizarea și desfășurarea competițiilor sportive, a conferințelor științifice și a olimpiadelor cu prezența fizică a persoanelor (se va permite desfășurarea exclusiv pe platforma online);

– se interzice desfășurarea activităților cu prezența spectatorilor a teatrelor, cinematografelor, caselor de cultură (rămân permise repetițiile);

– se recomandă conducătorilor instituțiilor publice și private să organizeze un program flexibil pentru angajați.

Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a precizat că spitalele din mun. Chișinău sunt pline în proporție de 90%, iar cele din raioane în proporție de 85%. În context, în decurs de o săptămână, va fi activat și Spitalul Ftiziopneumologic din capitală.

„În prima etapă este vorba de 130 de locuri, dar la următoarea etapă vor fi încă 100 de locuri. Capacitatea estimată este de 260 de locuri pentru profilul COVID, ceea ce ne va permite să continuăm spitalizarea. O rezervă mai există într-o aripă a Spitalului de Psihiatrie, unde mai avem 80 de locuri care pot fi activate, fără a include cele 200 de locuri pe care le-am pregătit la Centrul de Triaj Moldexpo”, a precizat Dumbrăveanu.

Ministrul a mai precizat că speră ca, în scurt timp, în Republica Moldova să ajungă 20 de mii de teste rapide, 300 de concentratoare de oxigen și ventilatoare. Achiziția este coordonată cu OMS.

Viorica Dumbrăveanu a mai declarat că este cod roșu în sănătate publică la nivel național și nu mai are rost împărțirea unităților teritorial-administrative pe diferite culori. Cele mai afectate regiuni sunt: mun. Chișinău, Edineț, stânga Nistrului, Briceni, Anenii Noi și Ialoveni.

Premierul Ion Chicu a declarat că s-a adresat omologilor săi din țările baltice – Letonia și Lituania cu rugămintea ca, din cotele de vaccinuri anti-Covid pe care le vor primi din partea UE, să aloce o parte și Republicii Moldova.

„De asemenea, voi discuta cu omologul meu din Ungaria, cu colegii din România, ne-am adresat Federației Ruse. Pe măsură ce aceste vaccinuri vor intra în faza de producere, după ce vor trece toate etapele de testare, sperăm să avem această livrare”, a declarat Chicu.

Reprezentantul OMS în Republica Moldova a declarat că în acest ritm, în lunile ianuarie-februarie vom înregistra încă circa 100 de mii de cazuri noi, dintre care 25 000 vor necesita spitalizare.

Hotărârea Comisiei naționale extraordinare de sănătate publică o puteți studia AICI.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: