Înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale din Moldova, tensiunile au crescut, iar limbajul urii a revenit în politica moldovenească. Pe internet circulă comentarii xenofobe la adresa lui Alexandr Stoianoglo, candidat al Partidului Socialiștilor la prezidențiale. PAS, partidul de guvernare, a condamnat aceste mesaje, iar poliția a inițiat o investigație. NM a analizat din ce motive limbajul urii continuă să fie popular în politica moldovenească.
„Falsul” Ștefan și elita culturală
În turul doi se confruntă actualul președinte al Moldovei, Maia Sandu, și fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, candidat înaintat de Partidul Socialiștilor. Stoianoglo, originar din Găgăuzia, a fost procuror în Găgăuzia și anterior a candidat de două ori la funcția de bașcan.
Între timp pe internet și pe rețele de socializare, au apărut imagini xenofobe care fac referire la originea etnică a lui Stoianoglo. În imagini apare voievodul Ștefan cel Mare însoțit de un citat atribuit lui – „Blestemați să fie moldovenii care vor aduce un turc pe tronul țării mele”. Găgăuzii sunt un popor de origine turcă, astfel că e clar la cine face referință citatul.
Citatul atribuit lui Ștefan este fals.
„Este, desigur, o invenție de pe internet, la fel ca și atribuirea altor [citate] despre ruși aceluiași Ștefan,” a declarat pentru NM istoricul Valentin Constantinov.
Citatul nu este doar istoric inexact, dar și absurd și incorect. Turc și popor turcic sunt lucruri diferite. În plus, găgăuzii ortodocși s-au stabilit în Basarabia tocmai pentru că erau persecutați de turci din cauza credinței lor ortodoxe.
Cu toate acestea, imaginea xenofobă s-a răspândit rapid. A fost publicată nu doar de utilizatori obișnuiți, ci și de jurnaliști, juriști renumiți și reprezentanți ai elitei culturale. Aceasta a apărut în grupurile de susținători ai președintei Maia Sandu, precum și în grupurile mai multor localități. Unii utilizatori au însoțit imaginea cu fraza: „Ștefan cel Mare se va răsuci în mormânt”, referindu-se la o posibilă victorie a lui Stoianoglo.
Unii activiști PAS au contribuit și ei la răspândirea apelurilor discriminatorii. Pe TikTok au apărut videoclipuri care îndeamnă la vot împotriva lui Stoianoglo din cauza apartenenței sale etnice. „Un adevărat moldovean nu va vota niciodată pentru un găgăuz. Găgăuzul este un trădător al țării”, a declarat unul dintre activiști.
„Nu știu dacă domnul Stoianoglo a depus plângere”
Mesajele politice discriminatorii și abordarea originii etnice a unui candidat în campanie au generat discuții. Mulți utilizatori ai rețelelor sociale au criticat astfel de mesaje, numindu-le xenofobe. Acestea au fost criticate și de numeroși susținători ai integrării europene a Moldovei, subliniind că discriminarea pe criterii naționale este foarte departe de valorile europene.
Și partidul de guvernământ a reacționat la mesajele discriminatorii: „PAS condamnă ferm orice atacuri xenofobe, instigare la ură interetnică. Campania trebuie să se desfășoare exclusiv pe criterii care vizează competența, integritatea, caracterul candidatului. Poziția noastră a fost și rămâne una de unitate între toți cetățenii. Suntem toți parte a Republicii Moldovei și vrem să trăim în pace și bună înțelegere”, au declarat reprezentanții PAS.
A reacționat și Maia Sandu, făcând apel la oameni să nu se divizeze pe criterii de naționalitate.
„Toți suntem parte din Moldova. Toți locuim aici și vrem să fie bine. Învrăjbirea oamenilor îi ajută doar pe cei care vor să readucă hoții la putere. Poporul nostru a știut și în cele mai grele vremuri să trăiască în bună înțelegere, împreună, să construiască o casă, un sat, o țară. Ne unește omenia și vrem același lucru – pace și bunăstare acasă”, a spus Sandu.
Poliția a intervenit și ea în situația cu îndemnurile xenofobe. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat în conferința de presă din 24 octombrie că utilizatorii rețelelor sociale care au distribuit afirmații xenofobe la adresa candidatului la președinție Alexandr Stoianoglo pot fi trași la răspundere.
„Nu știu dacă domnul Stoianoglo a depus plângere la poliție sau la alte instituții de stat, dar alte persoane au sesizat aceste circumstanțe. Avem două sesizări înregistrate. Ieri, colegii din departamentul poliției Chișinău au întocmit procese-verbale conform articolului 70 (1) din Codul contravențional — „Incitarea la discriminare”. Aceste procese-verbale sunt trimise spre examinare în instanță,” a spus Cernăuțeanu. Conform Codului contravențional, pentru incitarea la discriminare este prevăzută o amendă de la 1000 la 4000 de lei.
„Bumerangul” urii
Avocatul Dumitru Petru Slusarenco, fost angajat al Promo-LEX, în prezent stabilit cu traiul în SUA, consideră că discuțiile despre apartenența etnică a politicienilor, în timpul campaniilor electorale, sunt normale în țările multiculturale. El a dat exemplul SUA și al altor țări occidentale. În SUA, de exemplu, fostul președinte Donald Trumpa făcut deseori referire la originea fostului președinte Barack Obama, iar în Marea Britanie au existat multe discuții despre etnia fostului premier Rishi Sunak.
„Pentru noi, aceste discuții sunt cu atât mai actuale, cu cât unul dintre candidați reprezintă un grup etnic (găgăuzii) ale cărui aspirații politice și sociale par a fi diametral opuse celor ale majorității cetățenilor. Aceasta este o discuție legitimă și necesară. Tot așa cum găgăuzii pot deschide o dezbatere despre cât de mult îi reprezintă un președinte care susține valori diferite de cele în care ei cred,” susține Slusarenco. Totuși, el a subliniat că o astfel de discuție nu ar trebui să degenereze în ură, discriminare sau violență.
Directorul Genderdoc, Angelica Frolov, a privit situația dintr-un alt unghi. „Ce întorsătură interesantă, socialiștii au folosit ura socială, homofobia și transfobia, promovându-și candidatul la alegerile prezidențiale. Acum această ură s-a întors ca bumerangul împotriva candidatului, în formă de naționalism. Cine seamănă vânt, strânge furtună”, a scris Frolov pe Facebook.
Partidul Socialiștilor într-adevăr folosește adesea în campaniile sale un limbaj de ură împotriva persoanelor LGBT. În campania anterioară, ei au speculat xenofobia, lansând un fals care a devenit un meme, despre cei „30 de mii de imigranți sirieni” pe care Maia Sandu ar fi promis că îi aduce în țară.
În cazul lui Stoianoglo, aceasta nu este prima dată când apartenența sa etnică devine subiect de discuție politică. Numirea sa în funcția de procuror general a fost însoțită de comentarii de genul: „Moldova are nevoie de un procuror european, nu de unul găgăuz”.
După suspendarea lui Stoianoglo, acesta a jucat la rândul său „cartea etnică”. „Nu înțeleg de ce ar trebui să demisionez. Poate pentru că sunt găgăuz? Această temă este foarte răspândită,” a declarat Stoianoglo într-un interviu din acea perioadă. La protestele organizate în sprijinul său, demiterea sa a fost numită „un atac asupra găgăuzului”, susținându-se că ar fi fost suspendat pe criterii etnice.
„El este găgăuz”, „ea este româncă” și asta explică totul
Expertul în drepturile omului, Veaceslav Balan, este de părere că nu există nicio justificare pentru utilizarea mesajelor xenofobe.
„Din câte observ, [imaginea cu Ștefan și citatul fals] este promovată de cei mai înverșunați și consecvenți ”pro-europeni”! Aceasta spune mai mult despre nivelul de pregătire al Moldovei pentru Europa decât o sută de referendumuri și voturi ”pentru”! Iată adevărata rușine!”, a menționat Balan.
Într-un comentariu pentru NM, el a adăugat că limbajul urii încă persistă în politica moldovenească, deoarece multor politicieni din Moldova le este convenabil să împartă populația în „ai noștri”/„corecți” și „cei care nu sunt ai noștri”/„incorecți”. „Criteriul cel mai simplu și convenabil pentru această divizare este apartenența etnică și limba vorbită. Mulți preferă să explice situația actuală prin prisma unor stereotipuri: „trăim prost din cauza evreilor/musulmanilor/românilor/rusofonilor/găgăuzilor (subliniați după caz)”. E mai ușor decât să faci o analiză serioasă și profundă a cauzelor reale ale problemelor. E o viziune simplistă și comodă asupra lumii,” explică expertul.
Potrivit lui Veaceslav Balan, această „căutare a inamicului” le permite unora să evite asumarea greșelilor proprii și să le explice ca fiind „uneltiri ale inamicilor”: „De ce să analizezi poziția contra-candidatului în mod serios, să studiezi problemele complexe din economie, drept, sociologie, dacă poți pur și simplu să declari că ”el e găgăuz” sau ”ea e româncă”, ”toți sunt la fel” și asta să explice totul”?
Balan subliniază că limbajul urii găsește un teren fertil în Moldova, având în vedere că „în rândul populației încă persistă multe stereotipuri, prejudecăți și concepții extrem de simplificate despre istorie, societate, geopolitică și legătura acestora cu situația actuală din țară”.
Chiar și așa, expertul remarcă și aspecte pozitive: „Totuși, din observațiile mele, de la an la an, situația se îmbunătățește. Tot mai mulți oameni se opun deschis atacurilor evidente care utilizează limbajul urii. Din păcate, acest progres este lent, iar din cauza naționalismului și xenofobiei, Moldova stagnează în dezvoltare și se îndepărtează spre periferia Europei și a lumii.”
Disclaimer! Redacția NM condamnă orice formă de discriminare, revanșism, xenofobie, limbaj al urii și exploatare a fobiilor și stereotipurilor în scopuri politice. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.
