Максим Андреев, NewsMaker

Subvenții pentru instituțiile de presă din Moldova: vor fi suficiente 5,5 milioane lei?

Consiliul de experți al fondului pentru subvenționarea mass-mediei a stabilit tematica materialelor din mijloacele de informare în masă care vor fi subvenționate din bugetul de stat. Decizia a fost luată la prima ședință a consiliului. NM explică când va avea loc concursul pentru subvenționarea proiectelor media și dacă cele 5,5 milioane de lei alocați vor fi suficienți.

Cine face parte din consiliu și care este tematica?

Prima ședință a consiliului de experți al fondului pentru subvenționarea mass-mediei a avut loc pe 17 ianuarie. Din consiliu fac parte patru reprezentanți ai Consiliului Presei și câte un reprezentant al Ministerului Culturii, Ministerului Finanțelor și Ministerului Educației. Președintele consiliului a fost aleasă, în unanimitate, reprezentanta Consiliului Presei, Ludmila Andronic. De asemenea, în cadrul ședinței, a început elaborarea regulamentului privind distribuirea subvențiilor și evaluarea eficienței utilizării acestora.

Tematica materialelor media care vor fi subvenționate este următoarea:

Promovarea imaginii Moldovei, a valorilor naționale, a statului de drept, a democrației și a integrării europene;
Cultura locală, sportul, produsele locale, protecția mediului înconjurător;
Incluziunea și coeziunea socială, elaborarea materialelor în limbile minorităților naționale;
Investigațiile jurnalistice;
Educația mediatică și lupta împotriva propagandei și dezinformării;
Subvenționarea produselor media și a coproducțiilor;
Consolidarea potențialului mass-mediei pentru a asigura independența editorială și economică.

Cum vor fi acordate subvențiile?

Între 20 ianuarie și 2 februarie vor avea loc consultări publice pe marginea tematicilor propuse. După aprobarea listei cu teme, Ministerul Culturii va organiza un concurs al proiectelor media și va anunța termenele și criteriile de selecție a instituțiilor media, procedura de examinare a cererilor și suma maximă a subvenției care poate fi solicitată de o publicație.

Bugetul total al fondului pentru subvenționarea mass-mediei în 2025 este de 5,5 milioane de lei.

Pot solicita subvenții instituțiile media înregistrate oficial, care activează de cel puțin un an și respectă Codul de Etică al Jurnalistului. Publicațiile nu trebuie să aibă datorii la buget sau încălcări grave constatate de Consiliul Audiovizualului în ultimele 12 luni. De asemenea, acestea trebuie să prezinte pe site-ul lor raportul financiar anual și informații despre sursele de finanțare. Nu pot beneficia de subvenții publicațiile de stat, publicațiile periodice cu caracter publicitar sau erotic și mijloacele de informare în masă înființate de partidele politice.

În cererea pentru subvenționare, publicația trebuie să confirme conformitatea cu aceste cerințe, să prezinte o propunere de proiect și să demonstreze că dispune de resursele necesare pentru implementarea proiectului.

Dacă consiliul de experți înregistrează o cerere, aceasta trebuie examinată în termen de o lună, iar în caz de necesitate, termenul poate fi prelungit cu 10 zile. Consiliul este obligat să publice rezultatele în termen de trei zile de la finalizarea procesului de examinare a cererilor.

Nu vor exercita autoritățile presiuni asupra mass-mediei și sunt sau nu suficiente 5,5 milioane de lei?

Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, a declarat pentru NM că API a fost unul dintre inițiatorii creării fondului și salută începutul activității acestuia. Întrebat despre posibila influență a guvernului asupra politicii editoriale a mass-mediei, Macovei a răspuns că „totul depinde de stat, guvern și societate”.

„Astfel de fonduri există în Țările Baltice. Și, deși au existat încercări [de a influența politica editorială], ele au reușit să-și apere [independența]. Acest fond, prin definiție, nu poate lucra pentru promovarea guvernului. (…) Deciziile în cadrul fondului sunt luate de consiliul de experți. Din cei șapte membri ai consiliului, patru sunt delegați de Consiliul Presei, adică din partea comunității media. Acest lucru oferă o anumită speranță că banii fondului nu vor fi utilizați pentru campanii de PR politic”, a declarat Macovei.

Totuși, el a menționat că nu poate fi exclusă complet o astfel de posibilitate. Din acest motiv, potrivit lui, „este de așteptat ca, în viitor, unele autorități să încerce să facă acest lucru”. „Dar de aceea există o societate civilă matură, care să împiedice astfel de lucruri. Dacă vor exista asemenea încercări, vom reacționa activ împotriva lor”, a spus Macovei.

Șeful API a adăugat că suma de 5,5 milioane de lei alocată nu va fi suficientă pentru a acoperi toate solicitările mass-mediei. El a explicat că cele 5,5 milioane de lei au fost alocate în 2024 pentru unele evenimente mediatice, dar banii nu au fost cheltuiți anul trecut și au fost transferați pentru acest an. „Noi pledăm pentru ca această sumă să fie majorată de cel puțin cinci ori, deoarece subvențiile pot fi solicitate și pentru proiecte de televiziune, ale căror costuri de producție sunt foarte ridicate.”

API, a subliniat Macovei, susține majorarea fondului, luând drept exemplu Țările Baltice.

„În una dintre țările baltice, bugetul acestui fond este de 3 milioane de euro (aproximativ 60 de milioane de lei), iar în altă țară — 5 milioane de euro (aproximativ 100 de milioane de lei). Cred că nu vom ajunge imediat la astfel de sume. Dar este foarte important ca mass-media să aibă posibilitatea de a obține subvenții din fonduri publice, pe baza deciziilor unui organ competent”, a concluzionat șeful API.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: