Viață

Subvenții pentru instituțiile de presă din Moldova: vor fi suficiente 5,5 milioane lei?

| 21 ianuarie, 2025
15:36

Consiliul de experți al fondului pentru subvenționarea mass-mediei a stabilit tematica materialelor din mijloacele de informare în masă care vor fi subvenționate din bugetul de stat. Decizia a fost luată la prima ședință a consiliului. NM explică când va avea loc concursul pentru subvenționarea proiectelor media și dacă cele 5,5 milioane de lei alocați vor fi suficienți.

Cine face parte din consiliu și care este tematica?

Prima ședință a consiliului de experți al fondului pentru subvenționarea mass-mediei a avut loc pe 17 ianuarie. Din consiliu fac parte patru reprezentanți ai Consiliului Presei și câte un reprezentant al Ministerului Culturii, Ministerului Finanțelor și Ministerului Educației. Președintele consiliului a fost aleasă, în unanimitate, reprezentanta Consiliului Presei, Ludmila Andronic. De asemenea, în cadrul ședinței, a început elaborarea regulamentului privind distribuirea subvențiilor și evaluarea eficienței utilizării acestora.

Tematica materialelor media care vor fi subvenționate este următoarea:

• Promovarea imaginii Moldovei, a valorilor naționale, a statului de drept, a democrației și a integrării europene;

• Cultura locală, sportul, produsele locale, protecția mediului înconjurător;

• Incluziunea și coeziunea socială, elaborarea materialelor în limbile minorităților naționale;

• Investigațiile jurnalistice;

• Educația mediatică și lupta împotriva propagandei și dezinformării;

• Subvenționarea produselor media și a coproducțiilor;

• Consolidarea potențialului mass-mediei pentru a asigura independența editorială și economică.

Cum vor fi acordate subvențiile?

Între 20 ianuarie și 2 februarie vor avea loc consultări publice pe marginea tematicilor propuse. După aprobarea listei cu teme, Ministerul Culturii va organiza un concurs al proiectelor media și va anunța termenele și criteriile de selecție a instituțiilor media, procedura de examinare a cererilor și suma maximă a subvenției care poate fi solicitată de o publicație.

Bugetul total al fondului pentru subvenționarea mass-mediei în 2025 este de 5,5 milioane de lei.

Pot solicita subvenții instituțiile media înregistrate oficial, care activează de cel puțin un an și respectă Codul de Etică al Jurnalistului. Publicațiile nu trebuie să aibă datorii la buget sau încălcări grave constatate de Consiliul Audiovizualului în ultimele 12 luni. De asemenea, acestea trebuie să prezinte pe site-ul lor raportul financiar anual și informații despre sursele de finanțare. Nu pot beneficia de subvenții publicațiile de stat, publicațiile periodice cu caracter publicitar sau erotic și mijloacele de informare în masă înființate de partidele politice.

În cererea pentru subvenționare, publicația trebuie să confirme conformitatea cu aceste cerințe, să prezinte o propunere de proiect și să demonstreze că dispune de resursele necesare pentru implementarea proiectului.

Dacă consiliul de experți înregistrează o cerere, aceasta trebuie examinată în termen de o lună, iar în caz de necesitate, termenul poate fi prelungit cu 10 zile. Consiliul este obligat să publice rezultatele în termen de trei zile de la finalizarea procesului de examinare a cererilor.

Nu vor exercita autoritățile presiuni asupra mass-mediei și sunt sau nu suficiente 5,5 milioane de lei?

Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, a declarat pentru NM că API a fost unul dintre inițiatorii creării fondului și salută începutul activității acestuia. Întrebat despre posibila influență a guvernului asupra politicii editoriale a mass-mediei, Macovei a răspuns că „totul depinde de stat, guvern și societate”.

„Astfel de fonduri există în Țările Baltice. Și, deși au existat încercări [de a influența politica editorială], ele au reușit să-și apere [independența]. Acest fond, prin definiție, nu poate lucra pentru promovarea guvernului. (…) Deciziile în cadrul fondului sunt luate de consiliul de experți. Din cei șapte membri ai consiliului, patru sunt delegați de Consiliul Presei, adică din partea comunității media. Acest lucru oferă o anumită speranță că banii fondului nu vor fi utilizați pentru campanii de PR politic”, a declarat Macovei.

Totuși, el a menționat că nu poate fi exclusă complet o astfel de posibilitate. Din acest motiv, potrivit lui, „este de așteptat ca, în viitor, unele autorități să încerce să facă acest lucru”. „Dar de aceea există o societate civilă matură, care să împiedice astfel de lucruri. Dacă vor exista asemenea încercări, vom reacționa activ împotriva lor”, a spus Macovei.

Șeful API a adăugat că suma de 5,5 milioane de lei alocată nu va fi suficientă pentru a acoperi toate solicitările mass-mediei. El a explicat că cele 5,5 milioane de lei au fost alocate în 2024 pentru unele evenimente mediatice, dar banii nu au fost cheltuiți anul trecut și au fost transferați pentru acest an. „Noi pledăm pentru ca această sumă să fie majorată de cel puțin cinci ori, deoarece subvențiile pot fi solicitate și pentru proiecte de televiziune, ale căror costuri de producție sunt foarte ridicate.”

API, a subliniat Macovei, susține majorarea fondului, luând drept exemplu Țările Baltice.

„În una dintre țările baltice, bugetul acestui fond este de 3 milioane de euro (aproximativ 60 de milioane de lei), iar în altă țară — 5 milioane de euro (aproximativ 100 de milioane de lei). Cred că nu vom ajunge imediat la astfel de sume. Dar este foarte important ca mass-media să aibă posibilitatea de a obține subvenții din fonduri publice, pe baza deciziilor unui organ competent”, a concluzionat șeful API.

Știri similare

Știri

Moscova îi întinde o capcană lui Krasnoselski?/ 1,2 mln. luați de la Guțul?/ Cine isterizează Moldova?

Politică

Lupta pentru primării a început, deși până la alegeri mai este un an. Ce șanse are PAS și pe cine mizează opoziția (ANALIZĂ)

Viață

„O pedeapsă dură” vs. „praf în ochii cetățenilor”. Reacții după interdicția de cinci ani anunțată pentru Krasnoselski

Ana-Maria Dolghii
| 5 noiembrie, 2026
19:08

Decizia autorităților de la Chișinău de a-i interzice liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, să părăsească Republica Moldova timp de cinci ani, după ce acesta a fost decorat la Moscova cu Ordinul de Onoare de către președintele rus Vladimir Putin, a provocat un val de reacții pe rețelele de socializare. În timp ce unii consideră că ar fi fost mai potrivită o interdicție de intrare în țară, alții pun la îndoială eficiența și temeiul juridic al măsurii anunțate. NM vă prezintă o sinteză a comentariilor.

Președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a menționat că măsura anunțată este neobișnuită, în condițiile în care Krasnoselski poate intra în Republica Moldova, dar nu va putea părăsi țara timp de cinci ani.

„Deci nu se aplică sancțiune cu 5 ani de non-grata (interdicție de a intra) pe teritoriul Republicii Moldova, mai ales că el nu are cetățenie moldovenească, dar îl lasă să intre, cu tot cu medalie, după care timp de 5 ani nu-l mai lasă să plece. Dar dacă stai bine să te gândești, chiar că e o pedeapsă dură ca 5 ani să nu fii lăsat să părăsești Republica Moldova. Poți să te țicnești”, a scris politicianul pe Facebook.

La rândul său, fostul ministru al Apărării Anatol Șalaru a apreciat că o interdicție de intrare în Republica Moldova ar fi fost o măsură mai potrivită.

„Cred că era mai bună o interdicție de intrare pentru 5 ani”, a spus Șalaru.

Ex-șeful Poliției de Frontieră Rosian Vasiloi a pus sub semnul întrebării rolul OSCE în facilitarea unor asemenea deplasări, avertizând că dialogul cu reprezentanții administrației de la Tiraspol nu trebuie să conducă la legitimarea politică sau diplomatică a structurilor separatiste.

„Facilitarea dialogului nu trebuie să se transforme în legitimarea politică sau diplomatică a structurilor separatiste de la Tiraspol. Nu trebuie să confundăm calitatea de participant la un proces de negocieri cu statutul diplomatic”, a scris acesta.

Și președintele interimar al Platformei „Demnitate și Adevăr”, Liviu Vovc, a criticat măsura anunțată de autorități, considerând că interdicția de intrare în Republica Moldova ar fi fost mai potrivită.

„La prima vedere, pare că autoritățile au prins la curaj. În realitate, totul seamănă mai degrabă cu o fumigenă. (…) Potrivit investigațiilor RISE Moldova și Zona de Securitate, Krasnoselski deține cetățenia rusă și ucraineană, dar nu ar avea niciun act de identitate moldovenesc. În aceste condiții, Guvernul trebuie să explice în baza cărei prevederi legale intenționează să-i interzică părăsirea țării și cine are competența să dispună această măsură. Dacă există deja o decizie a instanței, să o facă publică! Altfel, toată această demonstrație de forță nu este decât praf în ochii cetățenilor și ai presei”, a spus el.

Cu o reacție a venit și fostul premier Ion Sturza, care s-a adresat locuitorilor din regiunea transnistreană, îndemnându-i să aleagă între apropierea de Rusia și parcursul european al Republicii Moldova.

Sturza a criticat dependența politică și economică a regiunii de Moscova și a amintit că locuitorii din stânga Nistrului beneficiază de legături economice și sociale cu malul drept, inclusiv acces la servicii medicale, locuri de muncă și piața europeană.

„Transnistrenii sunt locuitori ai unei Moldove unite și merită o viață mai bună”, a scris fostul premier, adăugând că autoritățile de la Chișinău nu intenționează să forțeze lucrurile în procesul de reintegrare.

Amintim că, pe 4 noiembrie, la Moscova, Vadim Krasnoselski a primit Ordinul de Onoare din partea președintelui rus Vladimir Putin. La ceremonie, Putin a spus că distincția i-a fost acordată pentru „consolidarea legăturilor” cu Rusia și pentru dezvoltarea regiunii „în condițiile unor presiuni externe”.

Pe 5 noiembrie, Biroul politici de reintegrare a anunțat că, la revenirea de la Moscova, autoritățile Republicii Moldova îi vor aplica liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, măsuri restrictive, inclusiv interdicția de a părăsi teritoriul țării pentru o perioada de 5 ani.

În același comentariu, Biroul a declarat că „plecarea lui Krasnoselski în Rusia a avut loc în contextul unor discuții facilitate de OSCE cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii”.

Întrebat de NM ce instituție poate dispune această interdicție, Biroul a precizat că 1nu este organ de aplicare a legii și nu deține competențe în acest domeniu”: „Stabilirea regimului juridic al străinilor pe teritoriul țării sau implementarea rigorilor legale privind intrarea și ieșirea pe/de pe teritoriul Republicii Moldova ține de competența organelor naționale abilitate”.