Максим Андреев, NewsMaker

Subvenții pentru instituțiile de presă din Moldova: vor fi suficiente 5,5 milioane lei?

Consiliul de experți al fondului pentru subvenționarea mass-mediei a stabilit tematica materialelor din mijloacele de informare în masă care vor fi subvenționate din bugetul de stat. Decizia a fost luată la prima ședință a consiliului. NM explică când va avea loc concursul pentru subvenționarea proiectelor media și dacă cele 5,5 milioane de lei alocați vor fi suficienți.

Cine face parte din consiliu și care este tematica?

Prima ședință a consiliului de experți al fondului pentru subvenționarea mass-mediei a avut loc pe 17 ianuarie. Din consiliu fac parte patru reprezentanți ai Consiliului Presei și câte un reprezentant al Ministerului Culturii, Ministerului Finanțelor și Ministerului Educației. Președintele consiliului a fost aleasă, în unanimitate, reprezentanta Consiliului Presei, Ludmila Andronic. De asemenea, în cadrul ședinței, a început elaborarea regulamentului privind distribuirea subvențiilor și evaluarea eficienței utilizării acestora.

Tematica materialelor media care vor fi subvenționate este următoarea:

Promovarea imaginii Moldovei, a valorilor naționale, a statului de drept, a democrației și a integrării europene;
Cultura locală, sportul, produsele locale, protecția mediului înconjurător;
Incluziunea și coeziunea socială, elaborarea materialelor în limbile minorităților naționale;
Investigațiile jurnalistice;
Educația mediatică și lupta împotriva propagandei și dezinformării;
Subvenționarea produselor media și a coproducțiilor;
Consolidarea potențialului mass-mediei pentru a asigura independența editorială și economică.

Cum vor fi acordate subvențiile?

Între 20 ianuarie și 2 februarie vor avea loc consultări publice pe marginea tematicilor propuse. După aprobarea listei cu teme, Ministerul Culturii va organiza un concurs al proiectelor media și va anunța termenele și criteriile de selecție a instituțiilor media, procedura de examinare a cererilor și suma maximă a subvenției care poate fi solicitată de o publicație.

Bugetul total al fondului pentru subvenționarea mass-mediei în 2025 este de 5,5 milioane de lei.

Pot solicita subvenții instituțiile media înregistrate oficial, care activează de cel puțin un an și respectă Codul de Etică al Jurnalistului. Publicațiile nu trebuie să aibă datorii la buget sau încălcări grave constatate de Consiliul Audiovizualului în ultimele 12 luni. De asemenea, acestea trebuie să prezinte pe site-ul lor raportul financiar anual și informații despre sursele de finanțare. Nu pot beneficia de subvenții publicațiile de stat, publicațiile periodice cu caracter publicitar sau erotic și mijloacele de informare în masă înființate de partidele politice.

În cererea pentru subvenționare, publicația trebuie să confirme conformitatea cu aceste cerințe, să prezinte o propunere de proiect și să demonstreze că dispune de resursele necesare pentru implementarea proiectului.

Dacă consiliul de experți înregistrează o cerere, aceasta trebuie examinată în termen de o lună, iar în caz de necesitate, termenul poate fi prelungit cu 10 zile. Consiliul este obligat să publice rezultatele în termen de trei zile de la finalizarea procesului de examinare a cererilor.

Nu vor exercita autoritățile presiuni asupra mass-mediei și sunt sau nu suficiente 5,5 milioane de lei?

Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, a declarat pentru NM că API a fost unul dintre inițiatorii creării fondului și salută începutul activității acestuia. Întrebat despre posibila influență a guvernului asupra politicii editoriale a mass-mediei, Macovei a răspuns că „totul depinde de stat, guvern și societate”.

„Astfel de fonduri există în Țările Baltice. Și, deși au existat încercări [de a influența politica editorială], ele au reușit să-și apere [independența]. Acest fond, prin definiție, nu poate lucra pentru promovarea guvernului. (…) Deciziile în cadrul fondului sunt luate de consiliul de experți. Din cei șapte membri ai consiliului, patru sunt delegați de Consiliul Presei, adică din partea comunității media. Acest lucru oferă o anumită speranță că banii fondului nu vor fi utilizați pentru campanii de PR politic”, a declarat Macovei.

Totuși, el a menționat că nu poate fi exclusă complet o astfel de posibilitate. Din acest motiv, potrivit lui, „este de așteptat ca, în viitor, unele autorități să încerce să facă acest lucru”. „Dar de aceea există o societate civilă matură, care să împiedice astfel de lucruri. Dacă vor exista asemenea încercări, vom reacționa activ împotriva lor”, a spus Macovei.

Șeful API a adăugat că suma de 5,5 milioane de lei alocată nu va fi suficientă pentru a acoperi toate solicitările mass-mediei. El a explicat că cele 5,5 milioane de lei au fost alocate în 2024 pentru unele evenimente mediatice, dar banii nu au fost cheltuiți anul trecut și au fost transferați pentru acest an. „Noi pledăm pentru ca această sumă să fie majorată de cel puțin cinci ori, deoarece subvențiile pot fi solicitate și pentru proiecte de televiziune, ale căror costuri de producție sunt foarte ridicate.”

API, a subliniat Macovei, susține majorarea fondului, luând drept exemplu Țările Baltice.

„În una dintre țările baltice, bugetul acestui fond este de 3 milioane de euro (aproximativ 60 de milioane de lei), iar în altă țară — 5 milioane de euro (aproximativ 100 de milioane de lei). Cred că nu vom ajunge imediat la astfel de sume. Dar este foarte important ca mass-media să aibă posibilitatea de a obține subvenții din fonduri publice, pe baza deciziilor unui organ competent”, a concluzionat șeful API.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Patru cetățeni ai Republicii Moldova, condamnați în Marea Britanei după 449 de furturi din locuințe

Patru cetățeni ai Republicii Moldova, care dețin și cetățenia română, au fost condamnați în Marea Britanie pentru o serie de furturi prin efracție. Aceștia ar fi comis 449 de spargeri în locuințe nou-construite, relatează ziarul Adevărul.

Faptele au fost comise în perioada ianuarie-octombrie 2025, în zece comitate, inclusiv în Hertfordshire. Gruparea acționa în special în cartiere rezidențiale noi, unde locuințele erau aproape finalizate sau urmau să fie predate proprietarilor.

În acest interval, cei patru bărbați ar fi spart 449 de locuințe, iar valoarea bunurilor furate depășește un milion de lire sterline.

Pe lângă pagubele materiale, spargerile au creat și probleme de siguranță. În unele cazuri, hoții au lăsat în urmă instalații deteriorate, cu țevi de gaz și apă tăiate sau expuse. Dezvoltatorii imobiliari au fost nevoiți să înlocuiască echipamentele furate și să repare locuințele înainte ca acestea să poată fi ocupate de noii proprietari.

Acțiunile lor au afectat dezvoltatori și cumpărători care așteptau cu nerăbdare să se mute în noile lor locuințe. În multe cazuri, au creat și riscuri serioase pentru siguranță, lăsând conducte de gaz și apă expuse”, a declarat ofițerul care a coordonat ancheta.

Indivizii și-au recunoscut vina și au fost condamnați la pedepse de patru ani și zece luni, patru ani și nouă luni, patru ani și două luni, respectiv trei ani și 11 luni de închisoare.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău au confirmat că persoanele condamnate au dublă cetățenie.

În urma verificărilor efectuate și a informațiilor recepționate de la autoritățile britanice, s-a confirmat că cele patru persoane vizate sunt cetățeni ai Republicii Moldova și dețin, totodată, cetățenie română”, a precizat MAE

Instituția a menționat că ambasada Republicii Moldova la Londra monitorizează cazul și menține legătura cu autoritățile britanice competente.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: