Viață

Subvenții pentru instituțiile de presă din Moldova: vor fi suficiente 5,5 milioane lei?

| 21 ianuarie, 2025
15:36

Consiliul de experți al fondului pentru subvenționarea mass-mediei a stabilit tematica materialelor din mijloacele de informare în masă care vor fi subvenționate din bugetul de stat. Decizia a fost luată la prima ședință a consiliului. NM explică când va avea loc concursul pentru subvenționarea proiectelor media și dacă cele 5,5 milioane de lei alocați vor fi suficienți.

Cine face parte din consiliu și care este tematica?

Prima ședință a consiliului de experți al fondului pentru subvenționarea mass-mediei a avut loc pe 17 ianuarie. Din consiliu fac parte patru reprezentanți ai Consiliului Presei și câte un reprezentant al Ministerului Culturii, Ministerului Finanțelor și Ministerului Educației. Președintele consiliului a fost aleasă, în unanimitate, reprezentanta Consiliului Presei, Ludmila Andronic. De asemenea, în cadrul ședinței, a început elaborarea regulamentului privind distribuirea subvențiilor și evaluarea eficienței utilizării acestora.

Tematica materialelor media care vor fi subvenționate este următoarea:

• Promovarea imaginii Moldovei, a valorilor naționale, a statului de drept, a democrației și a integrării europene;

• Cultura locală, sportul, produsele locale, protecția mediului înconjurător;

• Incluziunea și coeziunea socială, elaborarea materialelor în limbile minorităților naționale;

• Investigațiile jurnalistice;

• Educația mediatică și lupta împotriva propagandei și dezinformării;

• Subvenționarea produselor media și a coproducțiilor;

• Consolidarea potențialului mass-mediei pentru a asigura independența editorială și economică.

Cum vor fi acordate subvențiile?

Între 20 ianuarie și 2 februarie vor avea loc consultări publice pe marginea tematicilor propuse. După aprobarea listei cu teme, Ministerul Culturii va organiza un concurs al proiectelor media și va anunța termenele și criteriile de selecție a instituțiilor media, procedura de examinare a cererilor și suma maximă a subvenției care poate fi solicitată de o publicație.

Bugetul total al fondului pentru subvenționarea mass-mediei în 2025 este de 5,5 milioane de lei.

Pot solicita subvenții instituțiile media înregistrate oficial, care activează de cel puțin un an și respectă Codul de Etică al Jurnalistului. Publicațiile nu trebuie să aibă datorii la buget sau încălcări grave constatate de Consiliul Audiovizualului în ultimele 12 luni. De asemenea, acestea trebuie să prezinte pe site-ul lor raportul financiar anual și informații despre sursele de finanțare. Nu pot beneficia de subvenții publicațiile de stat, publicațiile periodice cu caracter publicitar sau erotic și mijloacele de informare în masă înființate de partidele politice.

În cererea pentru subvenționare, publicația trebuie să confirme conformitatea cu aceste cerințe, să prezinte o propunere de proiect și să demonstreze că dispune de resursele necesare pentru implementarea proiectului.

Dacă consiliul de experți înregistrează o cerere, aceasta trebuie examinată în termen de o lună, iar în caz de necesitate, termenul poate fi prelungit cu 10 zile. Consiliul este obligat să publice rezultatele în termen de trei zile de la finalizarea procesului de examinare a cererilor.

Nu vor exercita autoritățile presiuni asupra mass-mediei și sunt sau nu suficiente 5,5 milioane de lei?

Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, a declarat pentru NM că API a fost unul dintre inițiatorii creării fondului și salută începutul activității acestuia. Întrebat despre posibila influență a guvernului asupra politicii editoriale a mass-mediei, Macovei a răspuns că „totul depinde de stat, guvern și societate”.

„Astfel de fonduri există în Țările Baltice. Și, deși au existat încercări [de a influența politica editorială], ele au reușit să-și apere [independența]. Acest fond, prin definiție, nu poate lucra pentru promovarea guvernului. (…) Deciziile în cadrul fondului sunt luate de consiliul de experți. Din cei șapte membri ai consiliului, patru sunt delegați de Consiliul Presei, adică din partea comunității media. Acest lucru oferă o anumită speranță că banii fondului nu vor fi utilizați pentru campanii de PR politic”, a declarat Macovei.

Totuși, el a menționat că nu poate fi exclusă complet o astfel de posibilitate. Din acest motiv, potrivit lui, „este de așteptat ca, în viitor, unele autorități să încerce să facă acest lucru”. „Dar de aceea există o societate civilă matură, care să împiedice astfel de lucruri. Dacă vor exista asemenea încercări, vom reacționa activ împotriva lor”, a spus Macovei.

Șeful API a adăugat că suma de 5,5 milioane de lei alocată nu va fi suficientă pentru a acoperi toate solicitările mass-mediei. El a explicat că cele 5,5 milioane de lei au fost alocate în 2024 pentru unele evenimente mediatice, dar banii nu au fost cheltuiți anul trecut și au fost transferați pentru acest an. „Noi pledăm pentru ca această sumă să fie majorată de cel puțin cinci ori, deoarece subvențiile pot fi solicitate și pentru proiecte de televiziune, ale căror costuri de producție sunt foarte ridicate.”

API, a subliniat Macovei, susține majorarea fondului, luând drept exemplu Țările Baltice.

„În una dintre țările baltice, bugetul acestui fond este de 3 milioane de euro (aproximativ 60 de milioane de lei), iar în altă țară — 5 milioane de euro (aproximativ 100 de milioane de lei). Cred că nu vom ajunge imediat la astfel de sume. Dar este foarte important ca mass-media să aibă posibilitatea de a obține subvenții din fonduri publice, pe baza deciziilor unui organ competent”, a concluzionat șeful API.

Știri similare

Viață

Ciochină contestă sentința de condamnare. Mama lui Mihăiță: „Când am crezut că totul s-a sfârșit, o luăm de la capăt”

Viață

Moldovenii vor putea accesa locuri de muncă legale în UE printr-o nouă platformă. Ambasadoarea R. Moldova: „Procesul de recrutare este corect”

Viață

Verificări la exploatările de nisip și prundiș din Coșnița și Pîrîta: lucrările au fost suspendate

Mihaela Conovali
| 3 aprilie, 2026
11:47

La exploatările de nisip și prundiș din Coșnița și Pîrîta, raionul Dubăsari, au fost efectuate verificări și s-a constatat lipsa unor documente obligatorii pentru începerea activităților. Astfel, a fost dispusă suspendarea lucrărilor. Informația a fost comunicată pe 3 aprilie de Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Anterior, locuitorii din Coșnița au lansat o petiție, raportând intenția de schimbare a destinației unui teren agricol și transformarea acestuia în teren pentru exploatarea de nisip și prundiș lângă zone deja locuite sau în curs de construcție. Ulterior, doi deputați din Parlament au abordat cazul de la Pîrîta. Pe 2 aprilie, parlamentarul Alexandr Berlinschii a spus că există suspiciuni că lucrările de carieră din Pîrîta au loc în lipsa avizelor.

Pe 2 aprilie, deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a anunțat că a sesizat mai multe instituții ale statului și organe de anchetă în legătură cu lucrările de carieră din localitatea Pîrîta, raionul Dubăsari. Potrivit deputatului, există suspiciuni că acestea au loc în lipsa avizelor necesare și cu riscuri de mediu. Berlinschii a spus că agentul economic care desfășoară lucrările a obținut câteva acte de la autoritățile centrale, dar nu și de la cele locale. Potrivit deputatului, în actele emise de autoritățile centrale s-a atras atenția asupra eventualelor pericole pentru acea localitate. „Acele terenuri sunt amplasate în aria de deservire a sistemului centralizat de irigare Coșnița, iar efectuarea unor lucrări de excavare pune în pericol aceste lucrări”, a comunicat deputatul.

Înainte de aceasta, pe 19 martie, și deputata MAN, Olga Ursu, a abordat cazul de la Pîrîta, declarând că „ce carieră nouă construiesc unii fără acte în regulă, având decizia consiliului (nota red.: local) negativă de a schimba destinația”.

În contextul cazului de la Coșnița, menționăm că la sfârșitul anului 2025 locuitorii comunei au lansat o petiție online în legătură cu intenția de schimbare a destinației unui teren agricol și transformarea acestuia în teren pentru exploatarea de nisip și prundiș în zona intravilanului. Locuitorii menționau că terenul vizat se află la intrarea în sat, lângă zone deja locuite sau în curs de construcție, iar activitățile vor afecta comunitatea.

Ce spune Inspectoratul pentru Protecția Mediului

Pe 3 aprilie, Inspectoratul a anunțat „verificări și cercetări la fața locului la exploatările de nisip și prundiș din Coșnița și Pîrîta”. Instituția a spus că a fost sesizată de organele de drept, dar și de persoane fizice, despre „activitatea de extragere a nisipului și prundișului din perimetrele „Coșnița II” și „Pîrîta”, gestionate de două companii private”.

„Pe 1 aprilie 2026, inspectorii de mediu, de comun cu organele de urmărire penală, au efectuat cercetări la fața locului la exploatarea „Coșnița II”, unde au realizat măsurări și constatări pentru a stabili respectarea legislației și a actelor permisive. Astăzi, 3 aprilie 2026, la prima oră, verificările și cercetările la fața locului, de comun cu organele de drept, au continuat la exploatarea din Pîrîta. În urma cercetărilor și verificărilor, s-a constatat lipsa deciziei consiliului local privind schimbarea destinației terenului, documentului obligatoriu pentru începerea legală a activităților de exploatare”, a comunicat Inspectoratul.

Totodată, a anunțat că „a fost dispusă suspendarea lucrărilor până la prezentarea actelor care confirmă legalitatea desfășurării activității și elucidarea tuturor circumstanțelor”.