Maia Sandu / Facebook

Summitul UE-Moldova: conducerea de vârf a Uniunii Europene, așteptată la Chișinău. Sandu: „Trecem la alt nivel de cooperare”

Conducerea de vârf a Uniunii Europene este așteptată, în luna iulie, la Chișinău, pentru primul Summit UE–Moldova. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu pe 12 iunie, în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit șefei statului, reuniunea reprezintă un nou pas în aprofundarea cooperării dintre Republica Moldova și instituțiile europene.

Evenimentul este programat pentru data de 4 iulie. Atunci, la Chișinău sunt așteptați președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, a precizat Maia Sandu.

„Acest summit înseamnă că trecem la alt nivel de cooperare între Republica Moldova și instituțiile europene. Asemena summituri se organizeaza între UE și țările candidate, iar Republica Moldova este țară candidată. Este primul summit și vor urma în fiecare an aceste discuții”, a declarat șefa statului.

Discuțiile vor viza în mod prioritar parcursul european al Republicii Moldova, cu accent pe angajamentele asumate, progrese, restanțe, și susținerea oferită de Bruxelles.

„Vom discuta foarte concret  la ce etapă suntem în procesul de aderare la UE, în ce măsură Republica Moldova își îndeplinește angajamentele, în ce măsură instituțiile europene își îndeplinesc angajamentele pe acest proces. Este un format de lucru la nivel înalt, unde discutăm subiecte foarte concrete care țin de relația noastră”, a mai declarat Maia Sandu.

Organizarea summitului UE–Moldova la Chișinău, pe 4 iulie, a fost anunțată încă din luna mai de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aflată la Tirana, în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene, oficiala europeană a reafirmat sprijinul ferm al Uniunii pentru parcursul european al Republicii Moldova și a lăudat alegerea cetățenilor moldoveni pentru libertate și viitorul european, în locul „opresiunii și trecutului”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Câți dintre „oamenii lui Șor” au ajuns deja în atenția procurorilor? NewsMaker a obținut datele

Procuratura Anticorupție a declarat că, în perioada 2019–2026, a pornit 66 de cauze penale privind infracțiuni electorale. Acestea vizează finanțarea ilegală a partidelor, a campaniilor electorale, a concurenților electorali sau coruperea alegătorilor. 41 de dosare au fost expediate în instanță, iar 30 au fost finalizate prin sentințe de condamnare, cu 37 de inculpați vizați. Totodată, 29 de persoane cu funcții în cadrul fostului partidul „Șor”, declarat neconstituțional, au ajuns pe banca acuzaților. Datele au fost comunicate pentru NewsMaker, după ce redacția a solicitat detalii privind dosarele penale care vizează foști activiști, membri și reprezentanți ai fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, și ai formațiunilor afiliate.

66 de cauze penale între 2019 și 2026

Procuratura Anticorupție a declarat pentru NM că, în perioada 2019-2026, a pornit 66 de cauze penale, inclusiv cauze penale disjunse, având ca obiect infracțiuni electorale prevăzute de art. 181¹-181³ din Codul penal: 1 cauză penală în 2019, 1 cauză penală în 2020, 2 cauze penale în 2021, 11 cauze penale în 2022, 7 cauze penale în 2023, 24 cauze penale în 2024, 18 cauze penale în 2025 și 2 cauze penale în 2026.

Din totalul celor 66 de cauze penale, 5 se referă la coruperea alegătorilor, 54 la finanțarea ilegală a partidelor politice sau a campaniilor electorale, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, iar 7 la finanțarea ilegală a partidelor politice, a concurenților electorali, a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale.

41 de cauze penale expediate în instanța de judecată între 2023 și 2026

În anul 2023, Procuratura Anticorupție a expediat în instanța de judecată 3 cauze penale (în privința a 5 persoane inculpate, inclusiv o persoană juridică – un partid politic). În anul 2024 – 12 cauze penale (în privința a 13 persoane inculpate). În anul 2025 – 19 cauze penale (în privința a 19 persoane inculpate). În anul 2026 – 7 cauze penale (în privința a 10 persoane inculpate).

Condamnări în 30 de cauze penale, cu 37 de inculpați, între 2024 și 2026

Conform Procuraturii Anticorupție, în 2024, o cauză penală a fost finalizată prin pronunțarea unei sentințe de condamnare (în privința unei persoane inculpate). „Cauza respectivă a fost examinată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției (ARV), fiind finalizată într-un termen mai mic de o lună”, a precizat instituția. 

În 2025, 21 de cauze penale (în privința a 27 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare (inclusiv există și două decizii ale instanței de apel).

În 2026, 8 cauze penale (în privința a 9 persoane inculpate) au fost finalizate prin pronunțarea sentințelor de condamnare.

Instanța de judecată a dispus confiscarea a peste 326 000 000 de lei.

„În cadrul acestor cauze penale, în perioada anilor 2023-2025, s-au petrecut 678 ședințe de judecată”, a menționat Procuratura Anticorupție.

29 de persoane cu funcții în partid, trimise în judecată

În ceea ce privește persoanele trimise pe banca acuzaților, care dețineau funcții elective sau de conducere în cadrul formațiunii, Procuratura Anticorupție a menționat că numărul acestora se ridică la 29, printre care se numără 3 deputați, un bașcan, 4 foști președinți, 17 președinți, 3 vicepreședinți și un fost vicepreședinte ai Oficiilor Teritoriale ale fostului PP „Șor”. 

„La momentul actual, în instanțele de judecată se află pe rol 7 cauze penale, care vizează 10 persoane”, a precizat instituția.

Procuratura Anticorupție a mai declarat că în gestiunea sa, la faza de urmărire penală, sunt 13 cauze penale care au ca obiect de examinare infracțiuni electorale.

În ceea ce privește câte dintre persoanele condamnate își execută efectiv pedeapsa, Procuratura Anticorupție a declarat că acest aspect ține de competența Administrației Naționale a Penitenciarelor. În acest sens, NewsMaker a solicitat informații de la Administrația Națională a Penitenciarelor.

***

Amintim că partidul condus de oligarhul fugar Ilan Șor, care îi purta numele, a fost declarat neconstituțional în iunie 2023.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: