Sputnik

Talibanii au închis aeroportul din Kabul pentru două zile. Putin se opune ca refugiații afgani să ajungă în Asia Mijlocie

Mișcarea radicală „Taliban” a îndreptat o echipă de combatanți la aeroportul din Kabul, pentru a dispersa mulțimea care s-a adunat la porțile acestuia, în speranța de a părăsi țara. Toate zborurile civile au fost anulate, iar aeroportul va fi închis timp de două zile, informează Euronews. Potrivit Casei Albe, din iulie, SUA a evacuat peste 30 de mii de persoane din Afganistan. Între timp, președintele rus Vladimir Putin a declarat că se opune inițiativei ca refugiații afgani să fie primiți în țările din Asia Centrală, întrucât printre aceștia s-ar putea strecura insurgenți.

Din decizia talibanilor, aeroportul din Kabul a fost închis pentru două zile. Duminică, șapte oameni au devenit victime ale îmbulzelii. În total, în ultimele zile, din cauza diferitor incidente, au decedat cel puțin 20 de persoane. Talibanii dau vina pe SUA pentru cele întâmplate. Ministrul american al Apărării Lloyd Austin a declarat că Pentagonul va recomanda președintelui SUA Joe Biden prelungirea procesului de evacuaere din Afganistan și după 31 august.

„Continuăm să evaluăm situația și vom depune efort pentru a evacua un număr cât mai mare de oameni. Pe măsură ce ne apropiem de această dată, pregătim un șir de recomandări pentru președinte”, a declarat oficialul american.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că se opune ca refugiații din Afganistan să fie primiți în țările din Asia Mijlocie. Potrivit lui Putin, printre civilii pașnici se pot strecura insurgenți, informează DW.

„Cine este printre acești refugiați, de unde să știm? Pot fi mii, chiar sute de mii, poate chiar și milioane, a admis președinte rus” și a amintit că Rusia are regim liberalizat de vize cu țările Asiei Centrale, iar frontiera comună se întinde pe mii de kilometri.

Între timp, talibanii au anunțat că un grup de persoane înarmate se îndreaptă spre Valea Panjshir, unde s-au regrupat forțe de rezistență, întrucât „autoritățile locale refuză să transmită puterea pe cale pașnică”.

La începutul săptămânii, apăruseră informaţii că fostul vicepreşedinte afgan Amrullah Saleh şi Ahmad Massoud, fiul unui cunoscut comandant militar afgan, organizează o mişcare de rezistenţă împotriva insurgenţilor talibani în provincia Panjshir, mişcare denumită Frontul Naţional de Rezistenţă (FNR). Massoud a declarat că este deschis pentru negocieri privind crearea unui guvern comun, pentru a evita vărsările de sânge, scrie BBC.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: