Tarifele la gaze în Moldova ar trebui să fie majorate cu 70%. De ce? Cum ANRE și „Moldovagaz” vor soluționa problema

Surse din cadrul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică au comunicat pentru NM că tarifele la gaze pentru consumatori ar trebui să fie majorate cu 60-70%. Acest lucru este motivat prin faptul că „Moldovagaz” a acumulat abateri financiare negative în sumă totală de 2,6 miliarde de lei, din cauza tarifelor mici. Pentru a nu majora brusc tariful, ANRE dorește să convină cu „Moldovagaz” în privința includerii treptate în tarif a pierderilor acumulate, în decurs de 7-10 ani. Experții consideră că ANRE trebuia să majoreze tariful mai devreme, când Moldova abia a început să achiziționeze gaze la un preț mult mai mare și nu „să aștepte ba unele alegeri, ba altele”.

Sursele NM din ANRE au comunicat că din cauza abaterilor financiare negative în sumă totală de 2,6 miliarde de lei acumulate de „Moldovagaz”, tarifele la gaze pentru consumatori ar trebui să fie majorate cu 60-70%.

Potrivit afirmațiilor unuia dintre interlocutori, abaterile s-au acumulat din cauza că prețul real de achiziție a gazelor este cu mult mai mare decât prețul de achiziție inclus în tarif. Prețul de achiziție inclus în tarif este de 178 de dolari, iar în primul trimestru al acestui an, de exemplu, el a fost de 235 de dolari.

În consecință, conform calculelor ANRE, tariful la gaze ar trebui să fie majorat cu 60-70%. „Desigur, regulatorul nu va pune o asemenea povară pe umerii consumatorilor. Și nu contează că anul acesta sunt alegeri prezidențiale sau nu. Acest lucru este imposibil și din punct de vedere economic”, a subliniat interlocutorul.

În același timp, susține el, misiunea FMI care va veni săptămâna viitoare în Moldova, va cere explicații, de ce tarifele nu sunt majorate. „De aceea ANRE și „Moldovagaz” au discutat despre posibilitatea privind semnarea unui memorandum cu privire la compensarea abaterilor financiare prin tarife, pe o perioadă îndelungată, de 7-10 ani”, a mai spus sursa NM.

Reamintim că regulatorul a semnat un asemenea memorandum pentru o perioadă de doar patru ani, cu compania „Gaz Natural Fenosa” (în prezent, „Premier Energy”). Și furnizorul de energie electrică a acumulat pierderi de miliarde din cauza deprecierii leului în anul 2015 și a majorării întârziate a tarifului.

Interlocutorul a explicat și de ce ANRE nu a putut revizui mai devreme tarifele la gaze. Sursa citată a menționat că ANRE a aprobat cheltuielile de bază pentru „Moldovagaz” abia anul trecut, în luna august. Regulatorul nu a aprobat cheltuielile timp de patru ani. Până la aprobarea lor, compania nu putea să se adreseze către ANRE cu solicitarea de a fi revizuite tarifele. De asemenea, expiră termenul de funcționare a metodologiei de calculare a tarifelor la gaze și, în opinia interlocutorului, ar fi mai bine ca tarifele să fie calculate conform noii metodologii.

El a adăugat că din luna ianuarie, prețul de achiziție al gazelor este cu aproximativ 5 dolari mai mic decât cel inclus în tarif – 173 de dolari pentru 1000 de metri cubi. Acest lucru va permite compensarea parțială a pierderilor acumulate. Potrivit afirmațiilor interlocutorului, compensarea este posibilă și din contul cheltuielilor nejustificate ale companiei, dacă acestea vor fi depistate de auditul care acum se efectuează la „Moldovagaz”.

Solicitat printr-un demers al NM să se pronunțe asupra abaterilor financiare, ANRE a răspuns că „Moldovagaz” va putea să se adreseze pentru revizuirea tarifului după ce vor fi aprobate abaterile tarifare acumulate de către companie în anii 2015-2019.

Cei de la ANRE au adăugat că și rezultatele auditului, care se efectuează la „Moldovagaz” din luna octombrie 2019, ar putea influența asupra calculelor tarifare. Regulatorul va efectua un asemenea audit și la „Moldovatransgaz”, și la întreprinderile de distribuție ale companiei.

La rândul său, „Moldovagaz” a comunicat pentru NM că în timpul apropiat, nu intenționează să se adreseze către ANRE cu cererea de a revizui tariful. Vadim Ceban, președintele companiei, a precizat că în structura tarifului mediu actual pentru consumatorii finali, costul pentru transportul gazelor constituie doar 3,7%, iar celelalte 96,7% se referă la prețul gazelor naturale și cheltuielile pentru distribuția și livrarea gazelor naturale (dintre care 71,4% constituie prețul gazelor naturale).

„Teoretic, hotărârea ANRE cu privire la majorarea tarifului pentru transportarea gazelor naturale, adoptată în luna decembrie 2019, ar putea duce la creșterea cu doar 2% a tarifului pentru consumatori”, a subliniat Ceban.

El a mai spus că actualul tarif este menținut datorită reducerii prețului de achiziție, precum și micșorării cheltuielilor în urma reorganizării întreprinderilor de distribuție a gazelor și optimizării cheltuielilor pentru toate tipurile de activitate.

„Are „Moldovagaz” pierderi din cauza neconcordanței dintre tarife și necesitatea de a compensa aceste pierderi? Da!”, a subliniat Ceban. El a precizat că în anul 2018, prețul de achiziție era de 217,5 dolari, iar în anul 2019 – 233,7 dolari, din care cauză s-au format abaterile financiare negative în sumă totală de 1,5 miliarde de lei.

Anterior, Victor Parlicov, fostul șef al ANRE, și-a expus opinia precum că tarifele la gaze ar trebui să fie majorate în mod obiectiv, însă până la alegerile prezidențiale, „nimeni nu va majora tarifele, în pofida componentei de transportare, care a crescut semnificativ în tarif”.

„Cred că acest lucru se va răsfrânge asupra tarifului final doar în anul 2021, după alegerile președintelui. Mai ales că în țara noastră, cu regulatorul nostru „independent”, structura costului real nu se reflectă întotdeauna în mod adecvat în tarife”, a subliniat expertul. Totodată, el a învinuit ANRE că ar face jocul guvernului și ar politiza problema gazelor în Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: