ZdG

Tatiana Răducanu, prima reacție după scandalul cu Dragalin: „Am decis să demisionez pentru a-mi păstra demnitatea”

Tatiana Răducanu, care a demisionat din funcția de membru al Comisiei Pre-Vetting și Vetting după ce a fost acuzată de șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, de lipsă de integritate, a venit cu o primă reacție pe 16 mai. Aceasta a negat acuzațiile care i se aduc, precizând că a demisionat pentru a-și „păstra demnitatea” și a nu pune în pericol eficiența activității Comisiei Pre-Vetting. Între timp, deputații, reuniți astăzi în ședință plenară, au luat act de cererea de eliberare din funcție depusă de Răducanu. 

Tatiana Răducanu a publicat o declarație, în care a comentat scandalul din jurul acuzațiilor pe care i le aduce șefa PA.

Aceasta a declarat că timp de doi, cât a fost membru în Comisia Pre-vetting, a fost „ținta mai multor campanii de denigrare orchestrate din umbră de persoane compromise”. De aceea, potrivit ei, „a acceptat cu ezitare” să facă parte și din Comisia de Vetting a procurorilor.

Nu m-am așteptat însă niciodată că voi fi atacată gratuit și în mod public de către conducătorul unei instituții anticorupție. Circumstanțele la care face referire doamna Dragalin nu au avut loc. (…) Regret că eu nu am fost contactată de procurorii anticorupție pentru a oferi explicații pe marginea aspectelor menționate de doamna Dragalin, cum, de altfel, procurorii procedează în mod obișnuit. Explicațiile mele ar fi confirmat din start netemeinicia oricăror suspiciuni. De asemenea, regret că în ajunul începerii evaluării lor, procurorii anticorupție au lansat un proces penal pe care conform legii nu aveau dreptul să-l lanseze”, a declarat aceasta.

Totodată, Răducanu a menționat că este deschisă să coopereze pe marginea oricărei anchete inițiate legal pentru clarifica acuzațiile care i se aduc.

Am decis să demisionez pentru a-mi păstra demnitatea și statutul de judecător în demisie pe care îl am, pentru a evita degenerarea acestei controverse și pentru a permite Comisia de vetting a procurorilor să se concentreze pe sarcinile sale, în loc să fie atrasă în discuții contraproductive”, a adăugat ea.

Tatiana Răducanu a declarat că, din experiența sa, vettingul în justiție este o reformă care trebuie să continue fiindcă este „cea mai bună” metodă de curăța sistemul de persoanele compromise. „Atacurile virulente din ultimul timp confirmă încă o dată că reforma trebuie dusă până la sfârșit”, a comunicat judecătoarea.

În același timp, în cadrul ședinței de astăzi, Parlamentul a luat act de cererea de demisie a Tatianei Răducanu din funcția de membrul al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și al Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor. Două proiecte de hotărâre care prevăd acest lucru au fost adoptate, de legislativ, cu 54 de voturi „pentru” și 29 de abțineri.

***

Precizăm că Tatiana Răducanu și-a depus demisia din funcția de membru al Comisiei Pre-Vetting și al Comisiei de evaluare a procurorilor pe data de 14 mai. S-a întâmplat după ce în presă a fost scursă o scrisoare în care șefa PA, Veronica Dragalin, ar pune la îndoială integritatea acesteia. Mai precis, potrivit informațiilor respective, Veaceslav Platon și Aureliu Colenco (avocatul lui Ilan Șor) ar fi făcut schimb de mesaje, timp de mai mulți ani, iar discuțiile ar fi vizat-o pe magistrata Tatiana Răducanu, în care cei doi o consideră „omul nostru 100%” și „gata să lucreze”. Controversatul om de afaceri Platon a infirmat că ar fi discutat vreodată prin mesaje cu avocatul Aureliu Colenco, cel care îl apără în prezent pe fugarul Ilan Șor. Și Aureliu Colenco a spus pentru sursa citată că nu își amintește să fi discutat vreodată cu Platon despre Tatiana Răducanu. Detalii AICI.

Pe 15 mai, Procuratura Anticorupție a confirmat autenticitatea scrisorii scursă în presă, iar Veronica Dragalin a declarat că a primit mesajele, în legătură cu Tatiana Răducanu, „de la un procuror care avea în gestiune dosarul penal unde au fost ridicate aceste probe”. Dragalin a precizat că SMS-urile nu sunt din telefoanele ridicate de la Veaceslav Platon în 2016 atunci când a fost reținut. Șefa PA a menționat că a ajuns în posesia mesajelor pe 10 aprilie curent, ulterior a fost pornit un proces penal „pe anumite fapte unde sunt examinate aceste discuții”. Totodată, a adăugat Dragalin, scrisoarea scursă în presă a fost expediată atât Președinției cât și Guvernului, iar președintele Parlamentului ar fi fost informat „despre circumstanțele exacte: cum și de unde sunt aceste mesaje”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Armenia: 6 candidați pro-ruși la funcția de deputat, arestați cu o zi înainte de alegeri

Șase candidați la funcția de deputat din partea blocului electoral pro-rus „Armenia Puternică” au fost arestați sâmbătă, 6 iunie – cu o zi înainte de alegerile parlamentare. Anunțul a fost făcut de Comitetul de Investigații al Armeniei, scrie ziarul „Azatutyun”.

Urmărirea penală face parte dintr-o anchetă privind oferirea de beneficii materiale alegătorilor și legalizarea unor fonduri provenite din activități ilegale. Printre cei reținuți se numără Artur Abramian, Așot Saakian, Suzan Badoian, Vahe Eghiazarian, Haik Avaghian și Vahe Tavakalian.

Cu o zi înainte, Procuratura Generală a Armeniei a înaintat Comisiei Electorale Centrale cereri de începere a urmăririi penale împotriva celor șase candidați și de aprobare a arestării lor. După ce CEC și-a dat acordul, anchetatorii au dispus măsura de arest preventiv. Investigațiile sunt în desfășurare.

Pe 6 iunie, Comisia Electorală Centrală a refuzat să excludă din cursa electorală blocul „Armenia Puternică”. Președintele instituției, Vaagn Ovakimian, a declarat că nu ar exista temei legal pentru anularea înregistrării, întrucât lipsesc hotărâri judecătorești sau alte decizii oficiale în acest sens. El a precizat că solicitările de invalidare se bazează doar pe presupuneri.

Solicitarea privind excluderea „Armeniei Puternice” din alegerile parlamentare a fost depusă de partidul pro-european de opoziție „Republica”. Formațiunea susține că blocul ar fi mituit alegători în campania electorală.

Partidul „Republica” a sesizat CEC în urma unui apel făcut de prim-ministrul Nikol Pașinian în timpul dezbaterilor electorale. „Contractul Civic” – formațiunea premierului – nu a depus nicio sesizare la autoritatea electorală. Pașinian a explicat că nu a dorit să alimenteze acuzațiile potrivit cărora ar încerca să-și elimine oponenții din alegeri din frica de înfrângere.

Alegerile parlamentare din Armenia

Alegerile parlamentare din Armenia au loc astăzi, 7 iunie. Circa 2,4 milioane de armeni sunt așteptați la secțiile de votare, care s-au deschis la 08:00, ora locală, și vor activa până la 20:00.

19 partide și blocuri electorale au fost înregistrate în alegeri. Favoriții cursei electorale sunt „Contractul Civic” și blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian. Sondajele arată că formațiunea de guvernământ „Contractul Civic” conduce detașat cu circa 24% – 32% din intențiile de vot, în timp ce „Armenia Puternică” se situează pe locul doi, având sprijinul a aproximativ 6-11% din electorat, conform Reuters.

Alegeri parlamentare se desfășoară pe fondul tensiunilor dintre Erevan și Moscova, generate de apropierea Armeniei de Uniunea Europeană. Experții numesc scrutinul „istoric” și susțin că acesta va determina vectorul extern al țării în următorii ani. „Contractul Civic” intenționează să înceapă procesul de aderare la UE, în timp ce „Armenia Puternică” pledează pentru cooperare strânsă cu Rusia.

The Insider a publicat, în mai, o investigație jurnalistică privind încercările Kremlinului de a influența alegerile din parlamentare din Armenia. Potrivit materialului, coordonarea dosarului armean în administrația prezidențială rusă ar fi realizată de o structură creată recent, care este condusă de Vadim Titov. În Armenia ar activa reprezentanți ai serviciilor SVR, GRU și FSB, iar unul dintre obiectivele Moscovei ar fi fost sprijinirea forțelor politice pro-ruse înaintea alegerilor.

Investigația jurnalistică mai susține că blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian, ar fi văzută de Kremlin ca un instrument politic împotriva premierului Nikol Pașinian, care după războiul din Nagorno-Karabah a orientat politica externă a Armeniei către Occident. Totodată, Karapetian, proprietarul grupului „Tashir”, ar fi intenționat să candideze la funcția de prim-ministru în cazul unui succes electoral al blocului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: