clujust.ro

Taxa de 100 de mii de lei pentru obținerea licenței de avocat fără a da examen, anulată (DOC)

Judecătorii Curții de Apel Chișinău au anulat pe 19 octombrie, Hotărârea Congresului Uniunii Avocaților prin care s-a instituit taxa de 100 000 de mii de lei pentru admiterea în profesia de avocat în temeiul vechimii în muncă, scrie Bizlaw.md. Magistrații au ajuns la concluzia că Hotărârea respectivă era ilegală.

Decizia a fost luată în baza unei acțiuni depuse de Diana Castraveț, Ira Sîli și Oxana Miron împotriva Uniunii Avocaților, prin care au cerut anularea Hotărîrii Congresului Uniunii Avocaților din 13 decembrie 2019 privind stabilirea cuantumului taxei pentru examinarea dosarelor de admitere în profesia de avocat.

Curtea de Apel Chișinău

Hotârârea Congresului a fost anulată ca fiind ilegală. Decizia magistraților Curții de Apel Chișinău poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 30 de zile de la pronunțare, prin intermediul Curții de Apel Chișinău.

Amintim că, începând cu 1 ianuarie 2020, persoanele care vor să obțină licența de avocat în temeiul art. 10 alin. 2 din Legea cu privire la avocatură vor trebui să achite o taxă de 100 de mii de lei. Decizia a fost luată la cea de-a III-a sesiune a Congresului Avocaţilor din Republica Moldova. Taxa a fost majorată atunci de la 15 mii la 100 de mii de lei.

Curtea de Apel Chișinău

Legea cu privire la avocatură stipulează că persoanele care dețin titlul de doctor, au cel puțin 10 ani vechime în muncă în funcția de judecător sau procuror și care în termen de 6 luni după demisia din funcțiile respective au solicitat eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat, sunt scutite de efectuarea stagiului profesional.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sprijinul Chișinăului pentru Kiev „depășește cuvintele”. Buzu, la Strasbourg, despre „cea mai importantă reformă” a Moldovei și „justiția” pentru Ucraina

Democrația locală și guvernanța bună sunt esențiale pentru reziliența democratică, iar Republica Moldova rămâne un sprijin ferm pentru Ucraina. Declarația a fost făcută de Alexei Buzu, Secretar General al Guvernului Republicii Moldova, pe 1 aprilie, în cadrul celei de-a 50-a sesiuni a Congresului Consiliului Europei. El a subliniat că protejarea drepturilor sociale și implicarea tinerilor în procesul decizional sunt vitale pentru stabilitatea și securitatea democratică. De asemenea, Buzu a invitat președinta Congresului, Gunn Marit Helgesen (Norvegia, EPP/CCE), la sesiunea Comitetului Miniștrilor ce va avea loc la Chișinău în mai 2026, pentru a consolida cooperarea și dialogul constructiv între Moldova și Consiliul Europei.

„Experiența Consiliului Europei în domeniul autonomiei locale ne-a inspirat să demarăm ceea ce consider cea mai importantă reformă a noastră — reconstrucția administrației publice locale”, a spus Buzu.

Pe lângă aspectele de guvernare, sesiunea a evidențiat și rolul esențial al tineretului în procesele politice. Potrivit lui Buzu, participarea tinerilor la luarea deciziilor trebuie să devină „o practică standard, nu o excepție”, pentru a garanta investiții durabile în democrație.

Secretarul General și-a reafirmat angajamentul ferm al Moldovei de a sprijini Ucraina, subliniind că acest sprijin „depășește cuvintele”. El a amintit că Comisia Internațională de Compensații pentru Ucraina, creată împreună cu Consiliul Europei și Olanda, va asigura „mecanisme de justiție și compensare”.

Republica Moldova deține președinția Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei pentru perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.

În ianuarie 2026, Buzu a anunțat că Guvernul a lansat oficial reforma administrativ-teritorială, care se va desfășura în patru etape, prima fiind consultările publice. La acestea au fost invitați primarii, reprezentanții autorităților raionale și locale, experți, societatea civilă și cetățenii.

În prezent, Moldova este împărțită în 35 de unități teritoriale: 32 de raioane, două municipii autonome (Chișinău și Bălți) și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. Deși există mai multe municipii, doar Chișinău și Bălți funcționează ca unități administrative independente; celelalte fac parte din raioane.

Pe 15 martie 2025, Guvernul a aprobat Strategia de reformare a administrației publice, care propune două opțiuni pentru reorganizarea teritorială a țării: împărțirea în cinci regiuni sau în zece circumscripții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: