Termenul Parlamentului Moldovei a expirat. Ce înseamnă decizia CC și ce se va întâmpla în continuare?

23 martie expiră termenul de trei luni acordat parlamentului prin Constituție pentru aprobarea guvernului. Luni, Curtea Constituțională a declarat constituțional decretul președintelui Maia Sandu cu privire la desemnarea lui Igor Grosu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru. La sfârșitul săptămânii, Grosu intenționează să prezinte în parlament componența și programul cabinetului de miniștri. Dacă deputații nu-l vor susține, Maia Sandu se va adresa către Curtea Constituțională pentru a constata condițiile de dizolvare a parlamentului. NM prezintă, care este opinia Partidului Socialiștilor în acest sens, ce afirmă președintele și dacă există șansa ca procedura de dizolvare a parlamentului moldovenesc va începe chiar săptămâna viitoare.

Ce a decis CC? În cinci puncte

1. Curtea Constituțională a declarat constituțional decretul președintelui din 16 martie cu privire la desemnarea lui Igor Grosu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru.

1. Curtea a stabilit că la 16 martie, au avut loc consultările președintelui cu fracțiunile parlamentare și prin aceasta, a fost îndeplinită prevederea art. 98 (1) din Constituție, necesară pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru.

1. Curtea a stabilit că la momentul consultărilor din 16 martie, exista o majoritate parlamentară formalizată, creată la 11 februarie pentru susținerea desemnării Marianei Durleșteanu în calitate de candidat la funcția de prim-ministru. Însă după refuzul public al lui Durleșteanu de a fi desemnată la această funcție, acea majoritate parlamentară a încetat să mai existe.

1. Curtea a stabilit că după ce a constatat absența majorității parlamentare formalizate, care a susținut candidatul respectiv, președintele a avut dreptul să desemneze un candidat la această funcție, chiar dacă majoritatea nu susține acest candidat.

1. Curtea și-a expus și opinia referitoare la majoritatea parlamentară creată la 18 martie (după ce a fost semnat decretul cu privire la desemnarea lui Grosu în calitate de candidat la funcția de premier) pentru a susține desemnarea lui Vladimir Golovatiuc în această funcție. CC a menționat că această majoritate are posibilitatea de a nu susține guvernul format de candidatul desemnat de președinte. În acest caz, ar putea avea loc noi consultări despre desemnarea unui candidat la funcția de premier. Iar dacă cele trei luni, termen prevăzut de Constituție pentru formarea guvernului, au expirat, majoritatea parlamentară absolută „va avea posibilitatea să abordeze problema învestirii Guvernului în cadrul consultărilor obligatorii cu Președintele care trebuie să aibă loc, conform art. 85 alin. (1) din Constituție, în cazul dizolvării parlamentului”.

Menționăm că guvernul lui Ion Chicu a demisionat la 23 decembrie 2020. Conform art. 85 (1) din Constituție, după aceasta, parlamentul are la dispoziție trei luni pentru a forma un nou guvern. Dacă nu reușește să facă acest lucru, după consultarea fracțiunilor parlamentare, președintele poate să se adreseze către CC și să dizolve parlamentul. În acest caz, termenul prevăzut de Constituție expiră la 23 martie.

Ce va face Grosu?

Imediat după anunțarea deciziei CC, Grosu a scris pe pagina sa de Facebook că „în următoarele zile va depune la Parlament documentele ce țin de echipă și de programul de guvernare”.

Ulterior, Aurica Jardan, purtătorul de cuvânt al PAS, a precizat pentru NM că marți, 23 martie, Grosu într-adevăr doar va transmite documentele la cancelarie. Potrivit afirmațiilor lui Jardan, e prea puțin probabil că ședința parlamentului și votarea unui nou cabinet de miniștri vor avea loc în aceeași zi. Cei din partid consideră că Grosu își va prezenta guvernul parlamentului mai aproape de sfârșitul săptămânii – joi sau vineri (25 sau 26 martie).

Cum vor proceda socialiștii?

Igor Dodon, fostul președinte al țării, liderul PSRM, a criticat dur decizia CC. El este sigur că în acest mod, instanța „a formalizat o lovitură de stat constituțională”, ignorând „rolul decisiv al majorității parlamentare” în aprobarea guvernului. Fostul șef de stat a scris pe paginile sale de pe rețelele sociale că ultima decizie a CC „transformă Moldova dintr-o republică parlamentară în una prezidențială”.

El a promis că PSRM își va anunța planurile următoare, dar a dat asigurări că partidul nu intenționează să apropie alegerile anticipate. „Totodată, poziția noastră rămâne neschimbată: cei care vor dizolva parlamentul și vor declanșa alegeri anticipate, trebuie să-și asume responsabilitatea pentru pierderile omenești din cauza epidemiei, care sunt inevitabile”, a scris Dodon.

El a mai atras atenția asupra „noilor formulări” din decizia CC. Dodon a remarcat că ultima decizie a CC înseamnă că „dacă 51 de deputați nu vor vota pentru Grosu, acest lucru nu va deveni în mod automat un motiv pentru dizolvarea parlamentului”.

„Astfel, pentru dizolvarea parlamentului, președintele iarăși este obligat să organizeze negocieri cu deputații, în cadrul cărora majoritatea parlamentară ar putea informa președintele că nu este de acord cu dizolvarea parlamentului și că este gata să susțină un alt candidat la funcția de prim-ministru”, a scris Dodon.

Și a adăugat că această decizie este „și pentru ai noștri, și pentru ai voștri”: următoarea rundă de negocieri va avea loc cu păstrarea majorității parlamentare formalizate și doar după ce CC va confirma că „sunt respectate condițiile constituționale pentru dizolvarea parlamentului”, a concluzionat el citând decizia CC.

Ce declară președintele și administrația prezidențială?

Președintele Maia Sandu a declarat în cadrul unei emisiuni de la TV8 din 22 martie că echipa lui Grosu este pregătită de ambele scenarii – va fi aprobat acest guvern sau nu.

„Acum, va decide parlamentul deja dacă va susține echipa domnului Grosu. Dacă nu, iarăși vom merge la Curtea [Constituțională], vom discuta despre alegerile anticipate. Sunt sigură că ei sunt pregătiți de ambele scenarii. Dacă vor fi votați, vor rezolva problemele care pot fi soluționate fără susținerea parlamentului. Ei vor avea posibilitatea de a curăța o parte din instituțiile care se subordonează guvernului”, a declarat Sandu.

La rândul său, Olesea Stamate, consilierul președintelui pe probleme juridice, este sigură că Dodon a interpretat greșit decizia instanței și degeaba susține că dacă parlamentul nu va susține guvernul lui Grosu, Maia Sandu va fi obligată să consulte repetat fracțiunile, iar majoritatea parlamentară, să propună un alt candidat la funcția de premier.

„Atunci când expiră și cele 3 luni în care nu a putut fi învestit un guvern, începe procedura de dizolvare a Parlamentului, în cadrul căreia Președintele consultă fracțiunile parlamentare cu privire la data alegerilor anticipate, precum și, eventual, dacă este sau nu cazul învestirii unui guvern”, a scris Stamate.

Ea a menționat că această prevedere trebuie înțeleasă și în contextul jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale. Astfel, decizia CC de la 1 octombrie 2013, prevedea faptul că parlamentul are trei luni pentru a forma un guvern nou. Acest termen începe de la data apariției circumstanțelor de au determinat formarea unui nou guvern. În decizie se spune că  cele trei luni stabilite includ toate procedurile, inclusiv consultările. „Acesta constituie termenul limită pentru formarea noului guvern”, este citatul din decizia instanței, prezentat de Stamate.

Stamate nu a indicat data exactă, când expiră acest termen.

Ce prevede Constituția în privința dizolvării parlamentului?

În Constituția Moldovei se menționează că parlamentul are exact trei luni pentru a aproba guvernul.

Citat din Constituție:

Articolul 85. Dizolvarea Parlamentului

(1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

CC a interpretat deja de câteva ori art. 85 al Constituției despre dizolvarea parlamentului. Astfel, în decizia din 1 octombrie 2013 se menționa faptul că dacă parlamentul nu a reușit timp de trei luni să aprobe cabinetul de miniștri, președintele nu numai că poate, dar și e obligat să dizolve parlamentul.

Citat din Hotărârea Curții Constituționale cu privire la interpretarea unor dispoziţii din art. 85 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova din 1 octombrie 2013:

 75. În cazul în care Parlamentul nu a reuşit să învestească Guvernul în termen de 3 luni de zile, Şeful statului este obligat să dizolve Parlamentul, astfel  dreptul  lui discreţionar  de a dizolva Parlamentul se transformă în obligaţie impusă de voința legiuitorului constituant.

Aproximativ la fel, CC a interpretat acest articol al Constituției și în decizia sa din 24 noiembrie 2015. În aceasta se menționează că în cazul neîndeplinirii condițiilor, președintele „este obligat” să dizolve parlamentul.

Citat din Hotărârea pentru interpretarea articolului 85 alin. (1) și alin. (4) din
Constituţia Republicii Moldova (dizolvarea Parlamentului) din 24 noiembrie 2015:

37. În contextul jurisprudenței sale anterioare, Curtea reamintește că după expirarea termenului de trei luni Preşedintele Republicii Moldova este obligat să dizolve Parlamentul dacă a eşuat formarea Guvernului.

Reamintim că în vara anului 2019, în timpul crizei politice, CC a interpretat cele trei luni indicate în Constituție ca fiind exact 90 de zile. Însă mai târziu, după aprobarea guvernului Maiei Sandu, această decizie a CC a fost anulată, de rând cu altele.