Igor Dodon

„Timpul va arăta cine e mireasă și cine e mire”: Dodon le răspunde lui Usatîi și Ceban, după ce au refuzat să semneze pactul anti-PAS

Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a declarat că nu este surprins că „Partidul Nostru” (PN) și Blocul „Alternativa” au refuzat să semneze documentul propus de Blocul „Patriotic”, în care se regăsește inclusiv PSRM, prin care să se angajeze să nu facă coaliție de guvernare cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), în cazul în care vor accede în Parlament în urma alegerilor din această lună. Liderul socialiștilor a îndemnat cele două formațiuni să elaboreze propriul angajament, dacă „nu le place” cel al Blocului „Patriotic”, și a menționat că este gata să-l semneze și pe acela. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 5 septembrie a emisiunii sale online „În direct cu Igor Dodon”.

Sincer, eu nu am fost mirat când două din forțele de opoziție, cu șanse de a trece în Parlament, au refuzat să semneze acest angajament. (…) De ce? Eu cred că, stimați alegători, stimați concetățeni, întrebarea trebuie să o puneți dvs. Noi ne-am angajat să nu facem coaliție cu PAS. Vedem ce vor face ceilalți. Și dacă cineva nu este gata public să spună acum, în campanie electorală, dvs. vă imaginați ce va fi după data de 28? Побегут как миленькие на поклон к Майе Санду (în trad. din rusă: „Vor alerga cuminți să i se închine Maiei Sandu” – n. r.). Sau nu. Dacă nu vă temeți, haideți. Semnați angajamentul! Nu vă place angajamentul nostru, faceți alt angajament, al vostru. Eu o să-l semnez și pe al vostru. Dar foarte stranie situație. Eu în amintesc de anul 2020, de anul 2024, când cineva a ajutat-o pe Maia Sandu să devină președinte de țară. Nu o să dau nume, pentru că las portița deschisă pentru colaborare pe viitor. Dar timpul va arăta cine e mireasă și cine e mire”, a declarat Igor Dodon.

Amintim că, pe 2 septembrie, liderii Blocului electoral „Patriotic” – Igor Dodon, Vasile Tarlev, Irina Vlah și Vladimir Voronin – au semnat un angajament prin care au declarat că nu vor face „coaliție de guvernare cu PAS”, dacă vor accede în legislativ în urma alegerilor. Socialistul Igor Dodon a precizat că blocul nu va face alianță cu PAS, dar este gata să colaboreze „cu oricine care ajunge în Parlament”. La rândul său, lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a îndemnat Blocul „Alternativa” și „Partidul Nostru” să semneze documentul.

În aceiași zi, președintele PN, Renato Usatîi, a declarat că nu va face coaliției nici cu PAS, nici cu Blocul „Patriotic” în viitorul Parlament. Politicianul a spus că documentul semnat de liderii blocului nu este un pact, ci „Чужая свадьба” (în trad. nuntă străină). „Iar eu nu vreau să fiu lăturaș la această nuntă“, a adăugat el.

Iar pe 3 septembrie, într-o conferință de presă, Ion Ceban, primar de Chișinău și unul din liderii Blocului „Alternativa”, a evitat să de-a un răspuns clar atunci când a fost întrebat despre apelul Blocului „Patriotic” privind semnarea angajamentului. Totuși, el a declarat că „Alternativa” are propria agendă și va face alianță „cu oamenii”.

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie, iar campania electorală a început oficial în data de 29 august.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: