Igor Dodon

„Timpul va arăta cine e mireasă și cine e mire”: Dodon le răspunde lui Usatîi și Ceban, după ce au refuzat să semneze pactul anti-PAS

Președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, a declarat că nu este surprins că „Partidul Nostru” (PN) și Blocul „Alternativa” au refuzat să semneze documentul propus de Blocul „Patriotic”, în care se regăsește inclusiv PSRM, prin care să se angajeze să nu facă coaliție de guvernare cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), în cazul în care vor accede în Parlament în urma alegerilor din această lună. Liderul socialiștilor a îndemnat cele două formațiuni să elaboreze propriul angajament, dacă „nu le place” cel al Blocului „Patriotic”, și a menționat că este gata să-l semneze și pe acela. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 5 septembrie a emisiunii sale online „În direct cu Igor Dodon”.

Sincer, eu nu am fost mirat când două din forțele de opoziție, cu șanse de a trece în Parlament, au refuzat să semneze acest angajament. (…) De ce? Eu cred că, stimați alegători, stimați concetățeni, întrebarea trebuie să o puneți dvs. Noi ne-am angajat să nu facem coaliție cu PAS. Vedem ce vor face ceilalți. Și dacă cineva nu este gata public să spună acum, în campanie electorală, dvs. vă imaginați ce va fi după data de 28? Побегут как миленькие на поклон к Майе Санду (în trad. din rusă: „Vor alerga cuminți să i se închine Maiei Sandu” – n. r.). Sau nu. Dacă nu vă temeți, haideți. Semnați angajamentul! Nu vă place angajamentul nostru, faceți alt angajament, al vostru. Eu o să-l semnez și pe al vostru. Dar foarte stranie situație. Eu în amintesc de anul 2020, de anul 2024, când cineva a ajutat-o pe Maia Sandu să devină președinte de țară. Nu o să dau nume, pentru că las portița deschisă pentru colaborare pe viitor. Dar timpul va arăta cine e mireasă și cine e mire”, a declarat Igor Dodon.

Amintim că, pe 2 septembrie, liderii Blocului electoral „Patriotic” – Igor Dodon, Vasile Tarlev, Irina Vlah și Vladimir Voronin – au semnat un angajament prin care au declarat că nu vor face „coaliție de guvernare cu PAS”, dacă vor accede în legislativ în urma alegerilor. Socialistul Igor Dodon a precizat că blocul nu va face alianță cu PAS, dar este gata să colaboreze „cu oricine care ajunge în Parlament”. La rândul său, lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a îndemnat Blocul „Alternativa” și „Partidul Nostru” să semneze documentul.

În aceiași zi, președintele PN, Renato Usatîi, a declarat că nu va face coaliției nici cu PAS, nici cu Blocul „Patriotic” în viitorul Parlament. Politicianul a spus că documentul semnat de liderii blocului nu este un pact, ci „Чужая свадьба” (în trad. nuntă străină). „Iar eu nu vreau să fiu lăturaș la această nuntă“, a adăugat el.

Iar pe 3 septembrie, într-o conferință de presă, Ion Ceban, primar de Chișinău și unul din liderii Blocului „Alternativa”, a evitat să de-a un răspuns clar atunci când a fost întrebat despre apelul Blocului „Patriotic” privind semnarea angajamentului. Totuși, el a declarat că „Alternativa” are propria agendă și va face alianță „cu oamenii”.

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie, iar campania electorală a început oficial în data de 29 august.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: