Tiraspolul scoate la vânzare cota sa din Combinatul de Ciment din Rîbnița: pachetul, evaluat la circa $2 mln

Legislativul local al regiunii transnistrene a aprobat includerea pachetului de 25% din acțiunile Combinatului de Ciment din Rîbnița în lista bunurilor publice supuse privatizării. Legea a fost adoptată pe 30 aprilie, iar pe 16 mai a fost semnată de liderul transnistrean autoproclamat, Vadim Krasnoselski, scrie МОСТ.

Conducerea nerecunoscută de la Tiraspol a evaluat acest pachet de acțiuni la 32,5 milioane de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ două milioane de dolari.

Totodată, prin aceeași decizie, din lista obiectivelor propuse spre privatizare a fost exclus Combinatul de Panificație din Rîbnița, estimat la doar 500.000 de ruble transnistrene.

Începând cu luna decembrie 2024, în regiunea transnistreană este instituit un regim de stare de urgență economică, în contextul sistării livrărilor tradiționale de gaze către regiune. În acest context, administrația de facto locală a fost nevoită să redistribuie fondurile bugetare și resursele din fondurile speciale pentru a asigura plata pensiilor și a salariilor bugetarilor. În paralel, autoritățile au decis majorarea tarifelor la serviciile comunale, în încercarea de a stabiliza bugetul local.

Combinatul de Ciment din Rîbnița a fost deschis în anul 1958 și a fost, anterior, unul dintre cei mai mari contribuabili din regiune. În 2004, a fost vândut companiei ungare Tegep, iar ulterior a intrat în portofoliul holdingului rus „Metalloinvest”, fondat de oligarhul Alisher Usmanov. Același grup a deținut și Combinatul Metalurgic din Rîbnița.

În anul 2015, „Metalloinvest” a returnat formal Combinatul Metalurgic în proprietatea autorităților de facto a regiunii transnistrene. În același an, pachetul majoritar de acțiuni al Combinatului de Ciment a fost preluat de antreprenorii locali Petru și Oleg Babii.

La sfârșitul lunii aprilie 2025, cu două zile înainte de adoptarea deciziei privind privatizarea cotei de 25% din acțiuni, publicația română Libertatea a publicat o investigație jurnalistică în care îl identifică pe Oleg Babii drept o figură-cheie într-o rețea de firme din România ce alimentează cu valută regiunea transnistreană. Potrivit anchetei, prin aceste companii, Babii ar asigura accesul combinatelor de pe malul stâng al Nistrului la materii prime și piețe externe, în pofida restricțiilor internaționale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

visit.chisinau.md

Planurile guvernului pentru Vila Herța: Ministerul Culturii anunță consultări publice după solicitarea privind crearea Muzeului Femeilor în Artă

Autoritățile elaborează un studiu de prefezabilitate pentru Vila Herța și Vila Kligman din Chișinău, în cadrul procesului de restaurare a celor două edificii, sprijinit de Franța. Muzeul Național de Artă al Moldovei, care gestionează edificiile, intenționează să înființeze în Vila Kligman un muzeu dedicat pictorului Mihai Grecu, iar destinația Vilei Herța urmează să fie discutată în cadrul unor consultări publice, după ce reprezentanți ai sectorului cultural au propus crearea unui Muzeu al Femeilor în Artă. Informațiile se regăsesc într-o scrisoare transmisă de Ministerul Culturii managerului cultural Victoria Nagy Vajda, una dintre persoanele care propun crearea Muzeului Femeilor în Artă. La rândul său, Nagy Vajda afirmă că toate propunerile privind viitorul celor două clădiri ar trebui analizate în mod egal și în cadrul aceluiași proces de consultare.

Într-o scrisoare semnată de secretarul de stat Corneliu Cirimpei, Ministerul Culturii a precizat că, în cazul vilelor urbane „V. Herța” și „M. Kligman” este în curs de elaborare un studiu de prefezabilitate. Documentul va sta la baza deciziilor privind dezvoltarea și funcțiunile viitoare ale celor două edificii.

Totodată, instituția a menționat că Muzeul Național de Artă al Moldovei intenționează să creeze în Vila „M. Kligman” Muzeul „Mihai Grecu”, dedicat operei artistului.

„În ceea ce privește propunerea de creare a Muzeului Femeilor în Artă în «Vila urbană a lui V. Herța», Ministerul Culturii apreciază valoarea și relevanța acesteia și consideră importantă continuarea dialogului cu reprezentanții comunității artistice și ai societății civile. În acest sens, în perioada următoare, vor fi organizate consultări publice și ateliere de lucru cu participarea reprezentanților societății civile, ai comunității artistice și ai sectorului cultural, în vederea elaborării unei viziuni coerente privind dezvoltarea edificiilor «Vila urbană a lui V. Herța» și «Vila urbană a lui M. Kligman» și stabilirea funcțiunilor lor muzeale”, a menționat ministerul.

În răspunsul său către minister, Victoria Nagy Vajda a salutat organizarea consultărilor și a spus că va participa la acestea. Ea a remarcat însă că proiectul Muzeului „Mihai Grecu” pare deja conturat la nivel instituțional și consideră că toate propunerile privind destinația complexului Herța–Kligman ar trebui evaluate după aceleași criterii.

Potrivit acesteia, proiectele ar trebui analizate în funcție de oportunitate, fezabilitate și impact, ținând cont de patrimoniul existent, de nevoile actuale ale sectorului cultural și de tendințele europene din domeniul muzeal.

„Astfel, consider că discuția privind destinația viitoare a celor două edificii trebuie să depășească perspectiva unor opțiuni instituționale deja conturate, dar care nu au fost supuse anterior unei dezbateri publice, și să ia în considerare în mod real potențialul pe termen lung al acestui ansamblu, astfel încât decizia privind viitoarea destinație a complexului Herța–Kligman să fie fundamentată și orientată spre interesul public și dezvoltarea durabilă a sectorului cultural”, a declarat Victoria Nagy Vajda.

Amintim că Victoria Nagy Vajda și istoricii de artă Ludmila Toma și Constantin Ciobanu au propus, la sfârșitul lunii august, înființarea unui Muzeu al Femeilor în Artă în Casa Herța, după restaurarea clădirii. Într-o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, cei trei au solicitat sprijin pentru inițiativă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: