Instanța de judecată a decis că deocamdată nu-l declară în urmărire pe Veaceslav Platon, oferindu-i acestuia timp până la 12 august. Avocatul lui Platon susține că, deși a plecat din Moldova, clientul său nu intenționează să se ascundă în străinătate de justiția moldovenească. Cu toate acestea, întrebarea – dacă Platon va reveni, rămâne deschisă. Iar NM a decis să alcătuiască un top-5 al „fugarilor din Moldova” din ultimii trei ani.
-
Gheorghe Cavcaliuc
Gheorghe Cavcaliuc, liderul Partidului Acasă Construim Europa (PACE), fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, a declarat la 26 iulie că nu va reveni în Moldova. Până atunci, el se afla deja în căutare de șase zile în dosarul „verde de briliant”. Respectivul dosar penal împotriva lui Cavcaliuc și a cinci colegi de partid de-ai acestuia a fost deschis în luna aprilie 2021. Atunci, activiștii PACE l-au stropit cu verde de briliant pe Tudor Tutunaru, vicepreședintele raionului Sângerei. Aceștia și-au motivat acțiunile prin faptul că funcționarul s-a vaccinat împotriva coronavirusului în afara listei. Atunci, Cavcaliuc a susținut aceste acțiuni și a promis că și în continuare va pedepsi funcționarii în acest mod.
Procuratura a deschis dosarul „verde de briliant” în baza articolului CP despre huliganism și instigare la ură. În luna mai, investigația a fost finalizată, însă Cavcaliuc, invocând diferite motive, refuza să se prezinte la procuratură, unde urma să-i fie înaintate acuzațiile în acest caz. Cavcaliuc susținea că nu poate veni la procuratură inclusiv din cauza că participă la alegerile parlamentare anticipate.
După finalizarea campaniei electorale, procurorii au dispus mai întâi ca Gheorghe Cavcaliuc să fie adus cu forța la procuratură, dar pentru că nu s-a reușit executarea indicației, acesta a fost anunțat în căutare. La rândul său, Cavcaliuc spunea la început că este în concediu și că intenționează să revină în Moldova, dar ulterior a declarat că „are niște deplasări în mai multe jurisdicții internaționale”. La fel, Cavcaliuc susține că a informat procuratura în acest sens. Acesta nu a răspuns la întrebarea, când va reveni în Moldova.
2. Vladimir Plahotniuc
Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat, a plecat din Moldova la 14 iunie 2019, după ce PDM a renunțat la guvernare și după demisia guvernului lui Pavel Filip. În toamna aceluiași an, a apărut informația precum că Procuratura Anticorupție a deschis un dosar penal împotriva lui Plahotniuc, în cadrul căruia procurorii au cerut arestarea acestuia și anunțarea în căutare. Curtea de Apel Chișinău a examinat această cerere timp de aproape o lună, ședința a fost amânată de cinci ori, dar până la urmă, cererea procurorilor a fost totuși aprobată. În schimb, Interpol a refuzat cererea Moldovei de a-l anunța pe Plahotniuc în urmărire internațională. Astfel, doar Moldova îl caută deocamdată pe fostul lider al Partidului Democrat.
În același timp, se știe că după ce a fugit din țară, Plahotniuc a trăit în SUA timp de aproape un an și jumătate. În luna ianuarie 2020, SUA au anunțat sancțiuni împotriva lui Plahotniuc și a familiei acestuia, declarând că prin acțiunile sale, acesta a pus în pericol independența instituțiilor democratice din Moldova. Deși Procuratura Generală din Moldova a deschis un nou dosar penal împotriva lui Plahotniuc și a cerut extrădarea acestuia, Plahotniuc a trăit în SUA încă opt luni. La sfârșitul lunii august 2020, acesta a zburat în Turcia, după ce Washingtonul a anunțat că Plahotniuc nu va mai putea reveni pe teritoriul SUA.
Procuratura Generală a Moldovei i-a solicitat Turciei extrădarea lui Plahotniuc, dar peste o lună și jumătate de la expedierea demersului, Ankara a anunțat că politicianul a părăsit teritoriul țării. În luna iulie 2021, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că Plahotniuc se află în continuare în Turcia, deși nu a reușit să obțină cetățenia turcă. Procurorul general a menționat că acum câteva săptămâni, procurorii din Moldova au fost în Turcia și au discutat cu colegii lor turci despre unele chestiuni referitoare la Plahotniuc. Potrivit afirmațiilor lui Stoianoglo, părțile au ajuns la un „acord preliminar”.
Stoianoglo a mai menționat că procurorii vor să se adreseze către Interpol pentru a-l anunța pe Plahotniuc în căutare în alte capete de acuzare.
3.Ilan Șor
Deputatul Ilan Șor, președintele partidului „Șor”, condamnat în dosarul despre furtul miliardului, a părăsit Moldova odată cu Plahotniuc, la 14 iunie 2019. La fel ca și în cazul lui Plahotniuc, instanța de judecată a tărăgănat timp de o lună aprobarea cererii procurorilor privind arestarea lui Șor și anunțarea acestuia în urmărire internațională. Curtea de Apel Cahul a aprobat cererea la 26 iulie 2019.
În luna august a aceluiași an, împotriva lui Șor s-au mai deschis câteva dosare penale, inclusiv despre abuz de serviciu în funcția de președinte al consiliului de administrație al Băncii de Economii și despre concesionarea aeroportului.
După ce a fugit, Șor s-a stabilit în Israel. În anul 2019, Israel a refuzat să-l extrădeze în Moldova. Potrivit afirmațiilor lui Stoianoglo, deși Israel a refuzat să-l extrădeze pe Șor în Moldova, Procuratura Generală caută modalități pentru ca Șor să compară în fața instanței în Israel sau în Moldova.
4. Igor Pîntea
Și ofițerul de poliție Igor Pîntea, fostul director al penitenciarului nr. 13, a fugit din Moldova în vara anului 2019, după ce s-a schimbat guvernarea. Un dosar penal împotriva lui Pîntea a fost inițiat după evenimentele din luna aprilie 2009. În anul 2012, acesta a fost declarat vinovat de rele tratamente în raport cu activistul civic Anatol Mătăsaru, care a fost reținut. Pîntea a fost condamnat la cinci ani privațiune de libertate, dar în anul 2014, Curtea Supremă de Justiție a returnat cazul spre reexaminare.
În anul 2016, Pîntea a fost numit director al penitenciarului nr. 13 din Chișinău. În perioada în care Pîntea a fost la conducerea închisorii, mai mulți avocați s-au plâns că le sunt refuzate ilegal întâlnirile cu clienții lor. Aceste fapte sunt reflectate în rapoartele Ombudsmanului pentru anii 2017 și 2018.
În luna iulie 2019, Judecătoria sectorului Centru l-a obligat pe Pîntea să se prezinte la ședința în cazul Mătăsaru. Până atunci, Pîntea a ratat patru ședințe de judecată. La începutul lunii august 2019, instanța l-a plasat pe Pîntea în arest la domiciliu, în lipsa acestuia, dar a refuzat să-l anunțe în căutare. Procurorii au fost nevoiți să ceară de la instanțele superioare arestarea lui Pîntea în absența sa și anunțarea acestuia în căutare. În consecință, instanța a eliberat totuși mandat de arest pe numele lui Pîntea și l-a anunțat în urmărire internațională.
5. Constantin Țuțu
În afară de Plahotniuc și Șor, în vara anului 2019 a plecat din Moldova și Constantin Țuțu, fostul deputat al Partidului Democrat, luptător de kickboxing și unul dintre apropiații lui Plahotniuc. În luna septembrie 2019, împotriva lui Țuțu a fost deschis un dosar penal pentru trafic de influență. Conform anchetei, acesta a extorcat și a primit 20 mii de euro de la un bărbat care se află în arest din toamna anului 2017. Potrivit anchetei, Țuțu a promis că va influența procurorii și-i va ajuta bărbatului să iasă la libertate.
Din cauza că Țuțu „s-a ascuns” de urmărirea penală, procurorii au cerut ca instanța de judecată să elibereze un mandat de arest pe numele lui Țuțu și l-a anunțat în căutare. Instanța a aprobat cererea procurorilor, iar în luna decembrie 2019, Interpol l-a anunțat pe Țuțu în urmărire internațională, la solicitarea Moldovei.
În toiul pandemiei de coronavirus, la 27 martie 2021, Constantin Țuțu a revenit în Moldova și s-a predat benevol organelor de drept, la punctul de trecere a frontierei Leușeni – Albița. În aceeași zi, el a fost audiat și i-au fost înaintate acuzațiile. Totodată, el a fost obligat să nu plece din municipiul Chișinău și a fost plasat în carantină pentru două săptămâni. În luna mai 2021, dosarul său a fost transmis în judecată. Următoarea ședință în dosarul lui Țuțu va avea loc la 13 august.
Platon: întrebare deschisă
La 2 august, procurorii au cerut ca Platon să fie anunțat în căutare și să fie eliberat mandat de arest pe numele acestuia. Procurorii au venit cu acest demers după ce Platon nu s-a prezentat la ședința de judecată care trebuia să aibă loc în aceeași zi. Însă instanța a respins cererea procurorilor, oferindu-i lui Platon timp până la următoarea ședință de judecată, care a fost stabilită pentru 12 august. Astfel, în opinia instanței, vor fi „excluse toate suspiciunile” de presiune politică asupra lui Platon, despre care a vorbit avocatul acestuia, Alexandr Bodnariuc.
Avocatul susține că Platon nu intenționează să se ascundă de justiția moldovenească și că pur și simplu și-a permis primul concediu în ultimii patru ani. „Cum credeți, un om are dreptul să plece în concediu o dată în patru ani?”, s-a întrebat Bodnariuc, reamintind că Platon a fost ținut în arest timp de patru ani.
Despre plecarea lui Platon a din Moldova la 18 iulie a anunțat presa. Acest lucru a fost confirmat de Procuratura Generală, care a menționat că Platon se află în Marea Britanie și că el nu are interdicție de a pleca din țară. În același timp, cei de la procuratură au subliniat faptul că acesta va fi anunțat în căutare dacă nu se va prezenta la ședințele de judecată în dosarele în care are statut de acuzat.
La 2 august, în instanța de judecată trebuia să aibă loc ședința în dosarul despre sustragerea banilor din companiile de asigurări Asito, Мoldasig și Alliance Insurance Group (fosta Victoria Asigurări). În anul 2017, Platon a fost condamnat în acest dosar la 12 ani privațiune de libertate. Iar condamnarea cumulată a lui Platon în acest dosar și în cel despre prejudicierea Băncii de Economii cu 869 milioabe de lei a constituit 25 de ani.
În anul 2019, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a returnat dosarul despre sustragerea banilor din companiile de asigurări spre reexaminare către Curtea de Apel, iar aceasta, la rândul său, către instanța primară. De notat că instanțele au anulat pedeapsa stabilită lui Platon în acest caz.
În paralel cu aceasta, în anul 2020, la inițiativa procuraturii, a fost transmis spre reexaminare și dosarul lui Platon despre fraudele de la Banca de Economii, iar Platon a fost eliberat din închisoare. Procurorul general Alexandr Stoianoglo a subliniat atunci faptul că beneficiarul principal al celor 869 milioane de lei, care au fost sustrase de la BEM, a fost Vladimir Plahotniuc. Stoianoglo a menționat că atâta timp cât Platon este condamnat în acest dosar, Plahotniuc nu poate fi tras la răspundere penală.
În luna iunie 2021, instanța l-a achitat complet pe Platon în dosarul BEM. Însă dosarul a fost returnat la Procuratura Anticorupție, pentru a fi găsiți „adevărații vinovați”.
