Первый Приднестровский/Telegram

Transnistria: cea mai mică rată de participare la alegerile prezidențiale ruse din ultimii 18 ani. Câți și-au dat votul pentru Putin

Vladimir Putin, președintele ales al Federației Ruse, potrivit rezultatelor preliminare, a fost votat de 97 la sută din alegătorii din regiunea transnistreană, care au participat la alegerile prezidențiale organizate ilegal pe 17 martie, în stânga Nistrului. Presa de la Tiraspol anunță că liderul în exercițiu de la Kremlin, care a ordinat invadarea militară a Ucrainei în 2022, provocând un război la hotarul cu Moldova, a fost votat, în total, de aproape 45 de mii de ruși din regiune, din cei peste 46 de mii care au participat la scrutin. Rezultatele alegerilor din 17 martie indică cea mai mică prezență la vot la prezidențiale organizate de Rusia în stânga Nistrului, din ultimii 18 ani.

În regiunea transnistreană, 44.797 de ruși care locuiesc în zonă și-au votat pentru actualul șef al statului rus, Vladimir Putin. Cifra reprezintă 97% din participanții la vot.

La polul opus, cei trei contracandidați ai lui Putin au obținut, în Transnistria, cumulativ, nici 1000 de voturi. Mai exact, pentru vicepreședintele Dumei de Stat Vladislav Davankov din partea formațiunii „Oameni Noi” și-au dat votul 398 de ruși din stânga Nistrului, ceea ce înseamnă 0,86%.

Deputatul comunist Nikolai Haritonov a obținut 383 de voturi sau 0,83% din sufragii.

Pentru liderul Partidului Democrat-Liberal Rus Leonid Sluțki, tot el șef al comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat, și-au dat votul 208 de ruși din regiunea transnistreană, ceea ce înseamnă 0,45% din numărul tuturor participanților la vot.

Alte 396 de buletine de vot (0,86%) au fost declarate nule.

Potrivit presei locale, la alegerile din stânga Nistrului, organizate de Moscova în ciuda interdicției Chișinăului, au participat 46.179 de cetățeni ruși cu drept de vot. Aceasta este cea mai mică prezență la vot la alegerile prezidențiale din Rusia organizate în regiunea transnistreană, în ultimii 18 ani. Vezi detalii despre ce urmărește Rusia prin desfășurarea alegerilor preidențiale în Transnistria și cum s-a votat la scrutinele anterioare – în analiza Promo-LEX.

Vladimir Putin, reales președinte al Rusiei // Rezultat preliminar

Vladimir Putin rămâne la putere. Liderul de la Kremlin, care a ordonat invadarea militară a Ucrainei în 2022, și-a asigurat duminică cel de-al cincilea mandat, după ce a obținut, potrivit primelor rezultate oficiale, peste 87% din voturi, într-un scrutin de trei zile. Datele au fost publicate de Comisia Electorală Centrală de la Moscova, după procesarea a 99,75% din voturi. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: