Tranzacție în pofida sechestrului. Cum a reușit Blue Air să vândă cota pe care o deținea în Air Moldova
Full Article 4 minutes read

Tranzacție în pofida sechestrului. Cum a reușit Blue Air să vândă cota pe care o deținea în Air Moldova

Compania aeriană Blue Air din România a motivat vânzarea cotei pe care o deținea în compania proprietară a Air Moldova prin dorința de a se axa pe piețele deja dezvoltate. De menționat că tranzacția a avut loc deja după ce procuratura a pus sechestru pe capitalul și pe unele active ale Air Moldova. NM a analizat, cum e posibil așa ceva.

Compania low-cost Blue Air din România a comunicat pentru NM, solicitată printr-un demers, de ce a decis să vândă cota pe care o deținea în întreprinderea Air Moldova. «După analiza efectuată la începutul acestui an, Blue Air a decis să renunțe la cota sa [din Air Moldova] și a inițiat procedurile în acest sens. Prioritatea Blue Air pentru perioada următoare este consolidarea pozițiilor pe piețele deja dezvoltate», au comunicat pentru NM cei de la Blue Air. Compania nu a dezvăluit suma tranzacției.

Noi nu am reușit să obținem un comentariu al Air Moldova: serviciul de presă al acestei întreprinderi a promis că va lua legătura cu NM, dacă va fi un comunicat de presă oficial în acest sens.

Reamintim că este vorba despre vânzarea de către compania aeriană Blue Air a cotei de 49% pe care o deținea în Air Moldova. Blue Air a vândut cota sa lui Dzintars Pomers, directorul general al Civil Aviation Group. Celelalte 51% din Civil Aviation Group aparțin lui Serghei Melnic și Andrei Ianovici, cetățeni ai Moldovei (câte 25,5%).

De menționat că tranzacția de vânzare-cumpărare a cotei Blue Air a avut loc în perioada 18 septembrie – 7 octombrie, când Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție au pus sechestru pe suma de 301,6 milioane de lei, adică 100% din capitalul social al Air Moldova. Tot atunci, a fost pus sechestru și pe bunurile companiei, în valoare totală de 670 de milioane de lei, inclusiv automobile, imobile și două aeronave. Sechestrul a fost pus în cadrul investigației în dosarul despre spălarea de bani în proporții deosebit de mari în timpul privatizării Air Moldova.

Ulterior, Procuratura Anticorupție a precizat că Blue Air a vândut cota sa din capitalul Civil Aviation Group, iar sechestrul a fost pus pe o parte a capitalului și unele active ale Air Moldova.

Igor Munteanu, președintele comisiei speciale care s-a ocupat de investigația legalității tranzacțiilor de privatizare și concesiune din ultimii ani, a menționat pentru NM că încă de la început, Blue Air a fost un paravan în compania Civil Aviation Group, creat înainte de privatizarea Air Moldova. «Încă de la început, Blue Air a asigurat paravanul pentru alți acționari care au obținut 51%. Dacă Blue Air nu ar fi acceptat să participe la această tranzacție, ei (coproprietarii companiei. – NM) nu ar fi putut corespunde criteriilor [necesare pentru a participa la concursul de privatizare]», a spus Munteanu.

Ruslan Uskov, partenerul companiei juridice Brodsky Uskov Looper Reed&Partners, a menționat pentru NM că decizia de a pune sechestru pe capitalul Air Moldova sau capitalul fondatorilor companiei care gestionează Air Moldova a depins de materialele dintr-un dosar penal. «Dacă Civil Aviation Group nu figurează în dosarul penal, nu există temei pentru a pune sechestru pe capitalul acesteia. Totodată, plecarea unuia dintre fondatorii acestei companii nu-l scutește de răspundere», a spus Uskov.

Potrivit afirmațiilor sale, participarea Blue Air alături de o companie implicată într-un dosar penal ar putea influența negativ asupra relațiilor acesteia cu băncile. «Acum  [în multe țări], funcționează legea despre ultimul beneficiar. În baza acesteia, băncile pot să închidă conturile companiei ori să nu deschidă altele noi doar pentru că numele ei figurează într-un dosar penal. Băncile nu se interesează dacă această companie este vinovată. Sunt cazuri în care o parte este în rol de pătimit, dar băncile oricum refuză să deschidă conturi», a precizat Uskov.

El a mai menționat că în astfel de cazuri, oricât de mult și-ar dori, e prea puțin probabil că statul ar putea interzice schimbarea structurii proprietarilor. «Schemele pot din mai multe etape (când fondatorii au fondatori care, la rândul lor, au alți fondatori etc. – NM). Acest lucru poate fi urmărit, însă este ireală interzicerea întregului lanț. Se poate face în așa fel ca [în procesele de concesiune și de privatizare] să participe doar persoane fizice, însă atunci se desprind marile companii investiționale care au un capital cu o structură dificilă», a concluzionat expertul.