Guvernul Republicii Moldova a aprobat un pachet de amendamente cu modificări care se referă la utilizarea limbii ruse în circuitul oficial al documentelor din Republica Moldova. NM a studiat nota motivațională a modificărilor și se pare că acesta este primul document în care autoritățile, reprezentate de Ministerul Justiției, precizează ce părere au despre rolul limbii ruse, al limbii române de stat și al limbilor minorităților. Unii experți, între timp, consideră că autoritățile ar putea amâna deciziile care afectează domeniul sensibil al utilizării limbii ruse și s-ar putea concentra pe unirea societății în contextul integrării europene a țării.
Trei amendamente
La sfârșitul săptămânii trecute, Guvernul Republicii Moldova a aprobat un pachet de amendamente la mai multe legi adoptate în primii ani de independență a Republicii Moldova. Printre acestea se numără legea „Privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale” din 1994. Pachetul de amendamente a fost propus de Ministerul Justiției și urmează să fie adoptat de Parlament.
Majoritatea modificărilor sunt de natură tehnică, de exemplu, separarea expertizei juridice a Ministerului Justiției de expertiza Centrului Național Anticorupție (CNA) sau modificarea structurii notei informative și schimbarea denumirii acesteia pe „justificabilă”.
Însă, unele modificări se referă la utilizarea limbii ruse în circuitul documentelor oficiale din Republica Moldova. În primul rând, Cabinetul de Miniștri propune eliminarea normei conform căreia textele legilor adoptate, gata de publicare în Monitorul Oficial, trebuie să fie însoțite de o traducere în limba rusă. De asemenea, ei propun sistarea Monitorului Oficial în limba rusă. Amintim că legile din Moldova intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial. Totodată, după cum subliniază Ministerul Justiției, versiunea în limba rusă a legilor va rămâne disponibilă pe site-ul Registrului de stat al actelor juridice legis.md.
A doua modificare se referă la proiectele de lege care ajung pe masa deputaților deputaților spre examinare. Acum, parlamentarii se pot familiariza cu proiectele de lege în limba română și rusă, iar aceste documente sunt prezentate la fel în ambele limbi și pe site-ul legislativului.
Dacă deputații vor adopta această normă, atunci textele proiectelor de lege nu vor mai fi traduse în limba rusă. Ministerul Justiției explică necesitatea acestei schimbări prin faptul că în prezent ministerele sunt responsabile de traducerea proiectelor, dar acestea nu au în statele de personal traducători. Ca urmare, ministerele sunt nevoite să achiziționeze servicii în acest sens de la agenții specializate, iar prețurile pentru acestea nu sunt fixate. În plus, textul proiectului de lege se modifică în timpul examinării, iar ministerele trebuie să trimită din nou documentele traducătorilor. Toate acestea reprezintă o risipă suplimentară de resurse.
Traducerea în limba rusă ar putea rămâne, doar că pe site-ul legis.md. Aceasta va fi asigurată de către: parlament – pentru legile adoptate, guvern – pentru hotărârile aprobate.
O altă modificare se referă la circuitul documentelor în limbile minorităților. Guvernul va propune Parlamentului modificarea art. 8 din Legea din 2001 „Cu privire la drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale”. Dacă acum legea spune că în teritoriile în care minoritățile naționale reprezintă o parte semnificativă a populației, documentele sunt publicate „ în limba acestei minorități cu publicare simultană în limbile moldovenești și ruse ”, atunci după adoptarea amendamentelor, varianta în limba rusă va fi eliminată.
Va rămâne publicația „ în limba română și, în funcție de circumstanțe, cu traducere în limba minorității în cauză ”.
„Majoritatea reprezentanților minorităților naționale vorbesc limba rusă”
Pe lângă faptul că Guvernul propune modificări în ceea ce privește utilizarea limbii ruse, de fapt, în nota informativă la pachetul de amendamente, pentru prima dată este expusă poziția oficială a autorităților referitor la limba rusă. Autorul proiectului de lege, Ministerul Justiției, raportează că este greșit să se acorde preferință unei singure limbi și să se publice documente în limba rusă și să fie ignorate alte limbi minoritare, de exemplu, bulgara sau ucraineana.
„Pe de altă parte, este irațional să obligi statul să traducă legile în limbile tuturor minorităților naționale de pe teritoriul său”, se arată în document.
Autoritățile se bazează pe poziția Curții Constituționale, care în 2018 a abrogat legea „Cu privire la funcționarea limbilor pe teritoriul RSS Moldovenești” din 1989, care oferea limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică. În 2020, la inițiativa socialiștilor, parlamentul a adoptat o nouă lege „Cu privire la funcționarea limbilor străine pe teritoriul Republicii Moldova”, dar în 2021 Curtea Constituțională a declarat această lege neconstituțională.
Potrivit Curții Constituționale, instituirea unei „limbi unice de stat ar trebui să satisfacă nevoile identitare ale tuturor cetățenilor țării, iar fiecare dintre ei în mod individual să cunoască limba de stat, locuind pe teritoriul țării și străduindu-se să se integreze în societate”
Cu toate acestea, Guvernul, reprezentat de Ministerul Justiției, recunoaște că de facto limba rusă rămâne limba de comunicare între diferitele minorități naționale din Moldova. Așa își justifică autoritățile decizia de a continua publicarea legilor traduse în limba rusă pe site-ul legis.md.
„Totuși, ținând cont de contextul istoric în care majoritatea reprezentanților minorităților naționale vorbesc limba rusă, publicarea traducerilor în această limbă va continua. Traducerea și publicarea [legilor adoptate] în limba rusă va fi asigurată în cel mult o lună de la data publicării actului normativ în Monitorul Oficial (adică de la data intrării sale în vigoare – NM)”, notează autorii amendamentelor.
„Aceste decizii pot fi amânate”
Fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure menționează că autoritățile ar putea amâna deciziile care au tangențe cu folosirea limbii ruse – pentru a unifica societatea în contextul de integrare europeană a țării. Potrivit acestuia, populația care vorbește limba rusă a Moldovei trebuie să se implice mai activ în procesul de integrare europeană.
„Unul dintre elementele principale ale procesului de integrare europeană este populației. Nu doar voința politică a Guvernului, ci și sprijinul populației. Și populația noastră este diferită: sunt cei care susțin; cei care se îndoiesc; persoane care vorbesc limba română; oameni care nu vorbesc româna. Noi, spre deosebire de România din 2007, nu vom avea un sprijin de 90% ”, crede expertul.
Potrivit acestuia, situația din Moldova este diferită și de situația din Ucraina, unde există un proces firesc de renunțare la limba rusă din cauza invaziei pe scară largă a Rusiei.
„În Moldova, aceste decizii pot fi amânate până în momentul în care societatea se consolidează, când progresul de cunoaștere a limbii române de către minoritățile naționale va fi vizibil, dar și de cunoaștere de către minorități a limbii proprii. Până la urmă, găgăuzii vorbesc mai mult în limba rusă decât găgăuză. Putem spune că emitem legi în limba minorităților, dar minoritățile naționale nu sunt obișnuite să citească în aceasta, citesc în rusă. Trebuie să recunoaștem că Moldova nu a făcut prea mare efort pentru a se asigura că toată lumea studiază limba română. Aproape toată lumea din țara noastră vorbește limba rusă, iar aproximativ 70% vorbesc românește”, subliniază Alexei Tulbure.
La rândul său, fostul șef al Agenției pentru Relații Interetnice, Dumitru Moruz, a menționat într-o discuție cu NM că este puțin probabil ca publicarea Monitorului Oficial în limba română să devină un obstacol pentru cei care îl abonează și îl citesc. Cu toate acestea, potrivit expertului, modificările adoptate nu vizează îmbunătățirea accesului publicului la informații.
„Din fericire sau din păcate, acest amendament nu va avea vreun impact. Din fericire – pentru că, se pare, numărul de persoane abonate la versiunea în limba rusă a Monitorului Oficial este mic, iar cei mai mulți dintre ei vor citi, cel mai probabil, versiunea în limba română fără mari dificultăți. Din păcate, pentru că această inițiativă nu este în niciun caz menită să îmbunătățească accesul populației la informație, ceea ce vreau să văd în inițiativele legislative”, notează Moruz.
„Șoc” sau „soluție tehnică”?
Părerile parlamentarilor cu privire la acest proiect de lege sunt împărțite. De exemplu, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor Ivanna Koksal, originară din UAT Găgăuzia, a recunoscut într-o conversație cu NM că decizia Guvernului a fost „încă un șoc” pentru ea.
„Publicarea Monitorului Oficial [doar] în limba română este o încălcare a drepturilor cetățenilor moldoveni care nu vorbesc limba de stat. Guvernul ar trebui să fie interesat să se asigure că cetățenii țării cunosc inițiativele legislative și ceea ce adoptă și discută Parlamentul. Dacă scopul lor este ca populația să cunoască limba de stat, atunci nu ar trebui să folosească astfel de metode”, crede deputatul.
Și Natalia Davidovici, deputat din cadrul Partidului Acțiune și Solidaritate, a spus că adoptarea amendamentelor ar putea simplifica circuitul birocratic al actelor. 
„Această decizie este de natură tehnică, care prevede ca proiectele de lege să nu fie traduse din română în rusă, pentru că aceasta crește circuitul de documente. Se presupune că deputații aleși în Parlament vorbesc limba română la un nivel suficient pentru a studia documentele. Și toate legile adoptate vor fi disponibile în limba rusă pe site-ul legis.md”, a spus deputatul.
Ce spune Consiliul Europei?
Este de menționat faptul că în octombrie 2023, Consiliul Europei (CoE) a recomandat autorităților moldovenești să extindă accesul presei scrise în limbile minorităților, precum și să readucă limba rusă în circuitul documentelor.
În special, Consiliul Europei a recomandat din nou autorităților moldovenești să reintroducă patronimicul în circuitul documentelor – la cererea minorităților naționale. Experții CoE au sugerat, de asemenea, luarea în considerare a posibilității eliberării documentelor bilingve (în română și rusă). Acest lucru a fost precizat în cea mai recentă concluzie privind Moldova a Consiliului Consultativ al Consiliului Europei, care monitorizează implementarea Convenției pentru apărarea drepturilor minorităților naționale (ratificată de Moldova în 1996 – NM).
În contextul ratificării așteptate în Republica Moldova a Cartei europene a limbilor regionale și minoritare, experții Consiliului Europei au mai recomandat autorităților moldovenești: să ia în considerare specificul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică a minorităților naționale, numărul tot mai mare de vorbitori nativi ai limbii ucrainene, precum și nevoia de a promova și proteja mai bine limbile minoritare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
