Marina Tauber/Telegram

Trei partide afiliate lui Șor nu vor participa la alegerile parlamentare: Decizie finală a CSJ

Formațiunile politice „Șansă”, „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidul „Victorie”, membre ale blocului „Victorie” afiliat fugarului Ilan Șor, nu vor putea participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Curtea Supremă de Justiție a respins, pe 16 august, recursul depus de aceste partide împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale, care le-a exclus din lista concurenților electorali.

Astfel, CSJ a decis că recursul este „vădit neîntemeiat, iar dezacordul recurenților cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a acesteia”.

„Criticile referitoare la încălcarea drepturilor electorale, a libertății de exprimare și a libertății de asociere sunt, de asemenea, nefondate. Dreptul de a fi ales nu este absolut; el poate fi condiționat de îndeplinirea unor cerințe legale obiective, nediscriminatorii și previzibile, menite să asigure integritatea procesului electoral. Măsura aplicată nu sancționează idei politice, nu dizolvă și nu interzice partidele, ci constată imposibilitatea participării la un anumit scrutin din cauza neîndeplinirii la timp a unei cerințe procedurale esențiale. Nu se poate reține nici discriminarea, deoarece toți potențialii competitori au fost supuși aceluiași regim legal, iar diferența de tratament derivă din diferența de conformare la obligațiile stabilite de lege”, se menționează în hotărârea CSJ.

CSJ by Doina Buruiană

Partidele din componența blocului electoral „Victorie” au depus individual documentele pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Decizia a fost luată după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins, pe 1 august, recursul împotriva încheierii Curții de Apel Centru, care declarase inadmisibilă contestația formulată împotriva refuzului Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a înregistra blocul electoral pentru participare la alegerile parlamentare.

Pe 3 august, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să excludă din lista partidelor care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare patru partide. Printre acestea se numără „Forța Alternativă de Salvare a Moldovei”, Partidul „Șansă” și Partidul „Victorie”, care fac parte din blocul „Victorie”, apropiat lui Ilan Șor.

***

Amintim că CEC a respins cererea de înregistrare a blocului politic „Victorie” pentru participarea la alegerile parlamentare, în cadrul ședinței din 19 iulie.

Unul dintre argumentele prezentate de raportorul proiectului de hotărâre, Pavel Postica, a fost afilierea membrilor blocului „Victorie” cu oligarhul fugar, condamnat penal, Ilan Șor, precum și implicarea acestuia în formarea blocului politic. Totodată, Postica a subliniat că evenimentul de lansare a blocului a avut loc la Moscova, aspect care, potrivit lui, indică suspiciuni privind finanțarea ilegală.

„Organizarea evenimentului pe teritoriul unui stat străin, în lipsa unei supravegheri din partea autorității electorale și cu implicarea și sprijinul logistic al entităților străine indică suspiciuni rezonabile de finanțare ilegală, contrar legislației naționale”, vicepreședintele CEC, Pavel Postica.

Totodată, raportorul a precizat că legea interzice crearea unei forțe politice succesoare a unei formațiuni declarate anterior neconstituționale. În context, Postica a amintit că partidele membre sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Alte nereguli depistate de CEC țin de faptul că denumirea blocului și simbolul acestuia sunt identice cu cele ale unuia dintre partidele componente.

Prezenți la ședința CEC, liderii blocului „Victorie” au catalogat decizia comisiei drept „abuz”.

Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a menținut în vigoare decizia Comisiei Electorale Centrale, care a refuzat înregistrarea blocului „Victorie” pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Hotărârea a fost pronunțată în cadrul ședinței din 31 iulie de către magistrați.

***

Amintim că Blocul politic „Victoria” a fost creat în aprilie 2024. Despre formarea acestuia a anunțat de la Moscova politicianul fugar Ilan Șor. Cel din urmă declara că blocul va participa la alegerile prezidențiale și referendumul din toamna acestui an. Blocul „Victoria” pledează pentru „parteneriat strategic” cu Rusia, consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și este împotriva eurointegrării țării noastre.

Un congres al Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, a fost organizat pe 6 iulie, la Moscova. Prezent la reuniune, Șor a declarat că, în opinia sa, „singura salvare” a Republicii Moldova ar fi „uniunea” cu Federația Rusă. Tot atunci, Șor a anunțat că blocul – care nici la un an de la lansare nu a fost înregistrat oficial de autoritățile electorale – va participa la parlamentare. Mai mult, oligarhul fugar a anunțat că prima pe lista „Victoriei” se va regăsi bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

La evenimentul de la Moscova au participat mai mulți politicieni moldoveni afiliați blocului „Victorie”, inclusiv deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și primarii din Orhei și Taraclia, precum și oficiali ruși de rang înalt, printre care Leonid Sluțki și Konstantin Kosacev.

Precizăm că partidele care fac parte din blocul „Victorie” sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Aanterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: