Marina Tauber/Telegram

Trei partide afiliate lui Șor nu vor participa la alegerile parlamentare: Decizie finală a CSJ

Formațiunile politice „Șansă”, „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” și Partidul „Victorie”, membre ale blocului „Victorie” afiliat fugarului Ilan Șor, nu vor putea participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Curtea Supremă de Justiție a respins, pe 16 august, recursul depus de aceste partide împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale, care le-a exclus din lista concurenților electorali.

Astfel, CSJ a decis că recursul este „vădit neîntemeiat, iar dezacordul recurenților cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a acesteia”.

„Criticile referitoare la încălcarea drepturilor electorale, a libertății de exprimare și a libertății de asociere sunt, de asemenea, nefondate. Dreptul de a fi ales nu este absolut; el poate fi condiționat de îndeplinirea unor cerințe legale obiective, nediscriminatorii și previzibile, menite să asigure integritatea procesului electoral. Măsura aplicată nu sancționează idei politice, nu dizolvă și nu interzice partidele, ci constată imposibilitatea participării la un anumit scrutin din cauza neîndeplinirii la timp a unei cerințe procedurale esențiale. Nu se poate reține nici discriminarea, deoarece toți potențialii competitori au fost supuși aceluiași regim legal, iar diferența de tratament derivă din diferența de conformare la obligațiile stabilite de lege”, se menționează în hotărârea CSJ.

CSJ by Doina Buruiană

Partidele din componența blocului electoral „Victorie” au depus individual documentele pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Decizia a fost luată după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins, pe 1 august, recursul împotriva încheierii Curții de Apel Centru, care declarase inadmisibilă contestația formulată împotriva refuzului Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a înregistra blocul electoral pentru participare la alegerile parlamentare.

Pe 3 august, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să excludă din lista partidelor care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare patru partide. Printre acestea se numără „Forța Alternativă de Salvare a Moldovei”, Partidul „Șansă” și Partidul „Victorie”, care fac parte din blocul „Victorie”, apropiat lui Ilan Șor.

***

Amintim că CEC a respins cererea de înregistrare a blocului politic „Victorie” pentru participarea la alegerile parlamentare, în cadrul ședinței din 19 iulie.

Unul dintre argumentele prezentate de raportorul proiectului de hotărâre, Pavel Postica, a fost afilierea membrilor blocului „Victorie” cu oligarhul fugar, condamnat penal, Ilan Șor, precum și implicarea acestuia în formarea blocului politic. Totodată, Postica a subliniat că evenimentul de lansare a blocului a avut loc la Moscova, aspect care, potrivit lui, indică suspiciuni privind finanțarea ilegală.

„Organizarea evenimentului pe teritoriul unui stat străin, în lipsa unei supravegheri din partea autorității electorale și cu implicarea și sprijinul logistic al entităților străine indică suspiciuni rezonabile de finanțare ilegală, contrar legislației naționale”, vicepreședintele CEC, Pavel Postica.

Totodată, raportorul a precizat că legea interzice crearea unei forțe politice succesoare a unei formațiuni declarate anterior neconstituționale. În context, Postica a amintit că partidele membre sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Alte nereguli depistate de CEC țin de faptul că denumirea blocului și simbolul acestuia sunt identice cu cele ale unuia dintre partidele componente.

Prezenți la ședința CEC, liderii blocului „Victorie” au catalogat decizia comisiei drept „abuz”.

Ulterior, Curtea de Apel Chișinău a menținut în vigoare decizia Comisiei Electorale Centrale, care a refuzat înregistrarea blocului „Victorie” pentru scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Hotărârea a fost pronunțată în cadrul ședinței din 31 iulie de către magistrați.

***

Amintim că Blocul politic „Victoria” a fost creat în aprilie 2024. Despre formarea acestuia a anunțat de la Moscova politicianul fugar Ilan Șor. Cel din urmă declara că blocul va participa la alegerile prezidențiale și referendumul din toamna acestui an. Blocul „Victoria” pledează pentru „parteneriat strategic” cu Rusia, consolidarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova și este împotriva eurointegrării țării noastre.

Un congres al Blocului „Victorie”, controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, a fost organizat pe 6 iulie, la Moscova. Prezent la reuniune, Șor a declarat că, în opinia sa, „singura salvare” a Republicii Moldova ar fi „uniunea” cu Federația Rusă. Tot atunci, Șor a anunțat că blocul – care nici la un an de la lansare nu a fost înregistrat oficial de autoritățile electorale – va participa la parlamentare. Mai mult, oligarhul fugar a anunțat că prima pe lista „Victoriei” se va regăsi bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a fost condamnată la 7 ani de închisoare cu executare.

La evenimentul de la Moscova au participat mai mulți politicieni moldoveni afiliați blocului „Victorie”, inclusiv deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și primarii din Orhei și Taraclia, precum și oficiali ruși de rang înalt, printre care Leonid Sluțki și Konstantin Kosacev.

Precizăm că partidele care fac parte din blocul „Victorie” sunt implicate în litigii aflate pe rol în instanțele de judecată, privind fie limitarea activității, fie dizolvarea acestora.

Aanterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Legea cetățeniei va fi modificată, după ce un tânăr din Moldova a fost declarat apatrid? ASP caută soluții, iar Partidul Nostru cere audieri

Cazul tânărului din R. Moldova care a fost declarat apatrid a stârnit mai multe reacții. Deputatul fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a anunțat că va solicita audieri parlamentare. Ex-deputata Olesea Stamate s-a referit la „ciudățeniile noii legi a cetățeniei”. Iar Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a declarat că, în prezent, „zeci de mii de tineri sunt plasați într-o situație juridică incertă”. Agenția Servicii Publice (ASP) a declarat că „mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție”. Potrivit ASP, autoritățile lucrează la identificarea unor soluții care să remedieze situațiile apărute.

Ce a declarat ASP

Agenția Servicii Publice a declarat că, „în contextul discuțiilor generate de prevederile noii Legi a cetățeniei, își reafirmă deschiderea față de preocupările exprimate de cetățeni”.

„Mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție, iar autoritățile competente lucrează asupra identificării unor soluții echilibrate, care să remedieze situațiile sensibile apărute, fără a crea însă breșe ce ar putea fi exploatate de persoane rău intenționate sau de rețele frauduloase. Este important de subliniat că orice ajustare a cadrului legal trebuie să protejeze interesul public și securitatea juridică a statului, asigurând în același timp respectarea drepturilor cetățenilor de bună-credință”, a comunicat Agenția.

Totodată, instituția a spus că „documentarea copiilor reprezintă o responsabilitate legală și morală a părinților”. „Lipsa actelor de identitate poate genera, în timp, dificultăți serioase pentru copii și familiile acestora. Prima documentare a copilului este realizată gratuit de către Agenția Servicii Publice, tocmai pentru a elimina orice barieră financiară și pentru a sprijini părinții în îndeplinirea acestei obligații. Privind spre viitor, ne dorim o abordare bazată pe responsabilitate comună. Părinții, instituțiile de învățământ și lucrătorii sociali au un rol esențial în prevenirea unor astfel de situații, inclusiv prin semnalarea cazurilor în care copiii nu sunt documentați din cauza neglijenței sau iresponsabilității adulților”, a mai declarat Agenția Servicii Publice.

Reacții

Deputatul fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a declarat, în timpul unei conferințe de presă din 26 ianuarie, că va solicita audieri parlamentare pe această temă. Potrivit deputatului, audierile trebuie să fie organizate pe platforma Comisiei juridice, numiri și imunități, din care face parte și el.

„La audieri invit: reprezentanți ai Ministerului Justiției, reprezentanți ai Agenției Servicii Publice, experți din societatea civilă, juriști specializați în dreptul cetățeniei”, a comunicat deputatul, menționând că este „necesar de a interveni și de a modifica cel puțin două articole din Legea cu privire la cetățenie”. El a mai spus că, în paralel, va lucra la elaborarea unui proiect de lege care „să vină să repare acea greșeală care a fost făcută de către majoritatea PAS de anul trecut”.

A comentat subiectul și fosta deputată, Olesea Stamate. Pe o rețea de socializare, Stamate s-a referit la „ciudățeniile noii legi a cetățeniei”. „Art. 20 prevede temeiurile pierderii cetățeniei: renunțare, retragere, sau în temeiul acordurilor internaționale la care este parte Republica Moldova. Articolele următoare prevăd situațiile pentru fiecare temei în parte. În niciunul dintre acestea nu veți găsi: ”neperfectarea actelor de identitate la vîrsta de 18 ani”. Astfel, conform prevederilor legii, un cetățean al Republicii Moldova nu o poate pierde prin simplul fapt că nu și-a perfectat actele la timp”, a scris Stamate.

Mai mult decât atât, a adăugat ea, „art. 22 alin (3), prevede că Retragerea cetăţeniei Republicii Moldova în temeiurile prevăzute la alin.(1) nu se admite dacă, în urma retragerii, persoana va deveni apatrid, cu excepţia celor prevăzute la alin.(1) lit.a)–d)”.

„Atenție! Retragerea în sensul legii se aseamănă unei sancțiuni, care se aplică pentru fapte comise împotriva interesului țării. Adică chiar și retragerea cetățeniei (prin Decretul președintelui) care se aplică în cazuri excepționale, nu este admisă în anumite situații, dacă în urma retragerii persoana va deveni apatrid (!). În situația cu cetățenii noștri care nu și-au perfectat la timp buletinul situația este absurdă. Deși legea nu prevede niciun temei legal pentru lipsirea acestora de cetățenie, și de jure ei nu sunt lipsiți prin retragere. Adică o situație bizară în care se consideră că ei nici nu au pierdut-o (conform legii), dar nici nu o mai au. Iar de facto ei nu-și pot perfecta acte de identitate și le este eliberat certificat de apatrid”, a adăugat Stamate.

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, a declarat că, prin situația creată, „zeci de mii de tineri născuți în Republica Moldova sunt plasați într-o situație juridică incertă”. „Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, aproximativ 30.000 de copii și tineri se află în această situație, nu ca urmare a unei prevederi exprese din lege, ci ca rezultat al unor artificii administrative care deturnează sensul normei legale”, a declarat partidul.

Deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a făcut public cazul tânărului, a declarat că „se cere o anchetă amplă, iar în urma acestei anchete cineva va trebui să răspundă penal”.

„Acest cetățean, din surse și din ceea ce cunoaștem noi, a votat făcând serviciul militar. Întrebarea noastră este: cum a votat acest cetățean fără buletin de identitate? (…) Din sursele noastre, sunt foarte mulți tineri, astăzi, care s-au pomenit fără cetățenie”, a spus Costiuc, adăugând că va înregistra o interpelare adresată Guvernului și Ministerului Afacerilor Interne, precum și Ministerului Apărării, pentru a afla mai multe detalii în contextul acestui caz.

Amintim că tânărul născut în Republica Moldova și care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării a fost declarat apatrid. S-a întâmplat după ce nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. După intrarea în vigoare a modificărilor la Legea cetățeniei, la sfârșitul anului 2025, tânărul nu mai este recunoscut ca cetățean și trebuie să urmeze o procedură de redobândire a cetățeniei Republicii Moldova. Cazul a fost făcut public pe 22 ianuarie, de deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a criticat noua Lege a cetățeniei. Detalii – AICI.

Pe 26 ianuarie, Ministerul Apărării a respins acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională. Instituția a precizat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat în baza certificatului de naștere.

***

Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: