UE deschide primele capitole de negociere pentru aderare cu Albania și consideră „fezabil” să finalizeze procesul până în 2030

Albania este prima țară care a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană în conformitate cu metodologia revizuită de extindere, în cadrul unei conferințe interguvernamentale care a avut loc marți la Luxemburg. Primul „grup” de subiecte aflate în curs de negociere vizează sistemul judiciar și drepturile fundamentale, libertatea și securitatea, precum și achizițiile publice și controlul financiar, Calea Europeană.

Delegația Uniunii Europene la cea de-a doua reuniuni a Conferinței de aderare cu Albania a fost condusă de Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe și comerțului, în numele Președinției ungare la Consiliul Uniunii Europene, cu participarea comisarului pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi. Delegația albaneză a fost condusă de prim-ministrul Albaniei, Edi Rama.

Șeful diplomației ungare a evidențiat rezultate bune înregistrate de Albania în procesul de integrare europeană și faptul că, odată cu deschiderea primelor capitole fundamentale în cadrul negocierilor de aderare la UE, țara a atins o altă etapă importantă în eforturile sale de extindere.

„Una dintre prioritățile-cheie ale președinției maghiare este promovarea extinderii UE, deoarece Uniunea Europeană are nevoie de un impuls reînnoit, energie proaspătă și perspective noi, pe care Balcanii de Vest le pot oferi. Aștept cu interes progresele continue ale Albaniei pe calea aderării la UE”, a declarat Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe și comerțului, în numele Președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene. Totodată, el a susţinut că „este nevoie de acţiuni urgente pentru menţinerea credibilităţii politicii de extindere (a UE – n. red.), de aceea trebuie să accelerăm procedurile”.

Premierul Albaniei, Edi Rama, a declarat că „UE are nevoie de Balcanii de Vest la fel de mult cum Balcanii de Vest au nevoie de UE.

„Suntem acum pe drumul cel bun, cu idei clare, cu o voință puternică, și nu există nicio îndoială că vom realiza ceea ce trebuie realizat, ceea ce înseamnă că Albania [ar trebui să adere] la UE până în 2030”, a declarat Rama.

Procesul de screening pentru ambele țări a fost lansat în 2018 – o etapă pregătitoare a negocierilor de aderare care include 35 de capitole, grupate în șase clustere (Aspecte fundamentale; Piața internă; Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii; Agenda ecologică și conectivitatea durabilă; Resurse, agricultură și coeziune; Relații externe)

Monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește alinierea la acquis-ul UE și la standardele europene relevante și punerea în aplicare a acestora va continua pe parcursul negocierilor.

Conferința de aderare va reveni asupra cluster-ului de capitole deschis astăzi la momentul oportun. De asemenea, progresele înregistrate cu privire la aceste reforme vor determina, de asemenea, ritmul general al negocierilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: