UE deschide primele capitole de negociere pentru aderare cu Albania și consideră „fezabil” să finalizeze procesul până în 2030

Albania este prima țară care a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană în conformitate cu metodologia revizuită de extindere, în cadrul unei conferințe interguvernamentale care a avut loc marți la Luxemburg. Primul „grup” de subiecte aflate în curs de negociere vizează sistemul judiciar și drepturile fundamentale, libertatea și securitatea, precum și achizițiile publice și controlul financiar, Calea Europeană.

Delegația Uniunii Europene la cea de-a doua reuniuni a Conferinței de aderare cu Albania a fost condusă de Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe și comerțului, în numele Președinției ungare la Consiliul Uniunii Europene, cu participarea comisarului pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi. Delegația albaneză a fost condusă de prim-ministrul Albaniei, Edi Rama.

Șeful diplomației ungare a evidențiat rezultate bune înregistrate de Albania în procesul de integrare europeană și faptul că, odată cu deschiderea primelor capitole fundamentale în cadrul negocierilor de aderare la UE, țara a atins o altă etapă importantă în eforturile sale de extindere.

„Una dintre prioritățile-cheie ale președinției maghiare este promovarea extinderii UE, deoarece Uniunea Europeană are nevoie de un impuls reînnoit, energie proaspătă și perspective noi, pe care Balcanii de Vest le pot oferi. Aștept cu interes progresele continue ale Albaniei pe calea aderării la UE”, a declarat Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe și comerțului, în numele Președinției maghiare a Consiliului Uniunii Europene. Totodată, el a susţinut că „este nevoie de acţiuni urgente pentru menţinerea credibilităţii politicii de extindere (a UE – n. red.), de aceea trebuie să accelerăm procedurile”.

Premierul Albaniei, Edi Rama, a declarat că „UE are nevoie de Balcanii de Vest la fel de mult cum Balcanii de Vest au nevoie de UE.

„Suntem acum pe drumul cel bun, cu idei clare, cu o voință puternică, și nu există nicio îndoială că vom realiza ceea ce trebuie realizat, ceea ce înseamnă că Albania [ar trebui să adere] la UE până în 2030”, a declarat Rama.

Procesul de screening pentru ambele țări a fost lansat în 2018 – o etapă pregătitoare a negocierilor de aderare care include 35 de capitole, grupate în șase clustere (Aspecte fundamentale; Piața internă; Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii; Agenda ecologică și conectivitatea durabilă; Resurse, agricultură și coeziune; Relații externe)

Monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește alinierea la acquis-ul UE și la standardele europene relevante și punerea în aplicare a acestora va continua pe parcursul negocierilor.

Conferința de aderare va reveni asupra cluster-ului de capitole deschis astăzi la momentul oportun. De asemenea, progresele înregistrate cu privire la aceste reforme vor determina, de asemenea, ritmul general al negocierilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

socialistii.md

„Provocare politică”. Reacția socialiștilor la informațiile despre plătirea participanților la mitingul organizat în capitală

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) susține că nu are „nicio legătură” cu persoanele care ar fi oferit bani pentru participarea la mitingul pe care l-a organizat alături de alte trei formațiuni – informații comunicate anterior de poliției. PSRM a catalogat datele despre remunerarea manifestanților drept „o provocare politică”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 26 iulie.

Acuzațiile lansate astăzi la adresa participanților la miting nu sunt altceva decât o provocare politică, menită să discrediteze un protest legitim al cetățenilor. PSRM declară oficial: nu avem nicio legătură cu persoanele care, potrivit unor informații, ar fi împărțit bani și considerăm acțiunile acestora o tentativă deliberată de a compromite mitingul și de a deturna atenția publică de la esența revendicărilor”, a declarat PSRM.

Totodată, formațiunea a solicitat organelor de drept să prezinte „informații complete” persoanele „reținute” și despre circumstanțele în care s-au produs faptele. Partidul a mai menționat că va iniția și o anchetă internă.

PSRM își reconfirmă angajamentul față de protestul pașnic și democratic. Vom continua să apărăm drepturile cetățenilor la libertatea de opinie și de întrunire, în pofida tentativelor evidente ale regimului de a transforma țara într-un stat polițienesc”, a adăugat partidul.

Amintim că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Republican „Inima Moldovei”, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”, care și-au anunțat anterior de a crea un bloc electoral pentru alegerile parlamentare din toamnă, au organizat pe 26 iulie, în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet din Chișinău, un miting împotriva formațiunii de guvernământ PAS. Manifestanții au scandat lozinci precum: „Moldova fără PAS” „Demisie” și „Jos dictatura”. Speakerii mitingului – lideri și fruntași a formațiunilor respective – au susținut discursuri anti-guvernare și au lansate mesaje electorale.

Ulterior, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat, într-un comunicat, că cetățenii prezenți la miting ar fi primit bani în schimbul participării, fiind vorba de câte 300 de lei. IGP a menționat că oamenii legii au documentat mai multe cazuri în care manifestanții au fost remunerați, inclusiv două minore de 14 și 17 ani. IGP a mai precizat că atât cei care au oferit bani, cât și cei care i-au acceptat vor fi documentați.

Informațiile despre remunarare au fost însoțite de un videoclip în care un bărbat, aflat printre manifestanți, pare să ofere bani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: