parlament.md

Ultimele 30 de zile în stare de urgență? Ministru: Această perioadă e necesară pentru ajustarea actelor juridice

Starea de urgență în Republica Moldova a fost prelungită pentru încă 30 de zile, începând cu 1 decembrie. Proiectul de hotărâre care prevede acest lucru a fost adoptat cu votul a 60 de deputați ai Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), în cadrul ședinței din 24 noiembrie. Proiectul a fost prezentat în plenul legislativului de către ministrul de Interne Adrian Efros, și nu de către premierul Dorin Recean. Efros a menționat că Guvernul își dorește să revină la regimul normal de activitate, iar perioada de 30 de zile este necesară pentru ajustarea actelor juridice pentru această revenire.

În cadrul ședinței de astăzi, în Parlament a venit ministrul de Interne pentru a prezenta proiectul de hotărâre care prevede prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile. Asta deși, tradițional, premierul Dorin Recean era cel care venea pentru a cere deputaților aprobarea prelungirii stării de urgență.

Raționamentele care au stat la baza acestei decizii se referă la riscurile asociate în mare parte cu războiul din țara vecină. Autoritățile naționale în continuare trebuie să ia în calcul o orice scenariu în legătură cu evoluția acțiunilor militare, implicarea factorului extern precum potențialele consecințe ale acestora asupra Republicii Moldova. Potrivit informațiilor furnizate de către serviciile abilitate ale țării, există probabilități înalte ca pe parcursul sezonului rece să se intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, inclusiv cu drone. Efectele acestora ar putea afecta livrările de energie electrică în Moldova, în condițiile în care o parte din infrastructura de transport a energiei electrice este interconectată cu rețelele ucrainene și infrastructura Centralei de la Cuciurgan. Totodată, semnalăm intensificarea eforturilor dirijate din exterior de a destabiliza situația social politică. Amenințările de natură hibridă, atacurile cibernetice, dezinformarea știrile false, manipulările și promovarea mesajelor distorsionatesunt instrumente prin care se încearcă creșterea stării de îngrijorare și neîncredere, fricii în societate și, în consecință, crearea tulburărilor sociale”, a spus el.

Adrian Efros a menționat că Guvernul are nevoie de instrumentele pe care le oferă starea de urgență – Comisia pentru Situații Excepționale – pentru a gestiona promt potențialele crize care pot apărea.

Totodată, ministrul a spus că Guvernul „își dorește” revenirea la regimul obișnuit de activitate.

Menționez faptul că Guvernul Republicii Moldova își dorește să revină la regimul normal de activitate, iar această perioadă de 30 de zile este necesară ca autoritățile să finalizeze pregătirile pentru această revenire prin ajustarea actelor juridice existente fără a fi necesară utilizarea normelor derogatorii oferite de stare de urgență”, a declarat acesta.

În acest context, ministrul Efros a solicitat deputaților să aprobe proiectul prelungirii stării de urgență pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu 1 decembrie.

Proiectul a fost susținut de 60 de deputați PAS. Deputații fracțiunii Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au boicotat ședința de astăzi pe motiv că PAS nu a susținut inițiativa acestora privind excluderea de pe ordinea de zi a proiectului privind prelungirea stării de urgență.

***

Starea de urgență în Republica Moldova a fost introdusă din 24 februarie 2022 – zi în care Rusia și-a început invazia asupra Ucrainei – pe un termen de 60 de zile. Ulterior, aceasta a fost prelungită de fiecare dată pentru încă 60 de zile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Doina Gherman

Declarație pentru deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova. Apel de la București

Comisia pentru politică externă a Parlamentului R. Moldova și Comisia pentru politică externă a Senatului României s-au reunit în ședință comună pe 19 noiembrie, la București. Potrivit Doinei Gherman, președinta comisiei de la Chișinău, la ședință a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE”. Președintele Comisiei de a București a declarat că „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat”. „Declarația este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Doina Gherman a anunțat că, la ședința comună a comisiilor pentru politică externă din Senatul României și din Parlamentul Republicii Moldova, a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „România a fost și va rămâne partenerul nostru cel mai apropiat și de încredere pe drumul către Uniunea Europeană”, a menționat deputata de la Chișinău.

„Comisiile de politică externă ale Senatului României și Parlamentului Republicii Moldova au adoptat prin consens la București Declarația comună pentru susținerea adoptării deciziei de către UE pentru începerea efectivă a negocierilor de aderare până la finalul acestui an. Am semnat imediat după aceea textul Declarației comune cu colega Doina Gherman, președintele comisiei de politică externă de la Chișinău și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean.

Doina Gherman

Corlățean a mai declarat că „interesul fundamental al României este ca procesul de extindere să continue, cu ansamblul statelor candidate, inclusiv cu Ucraina, dar și cu statele balcanice și respectiv să nu mai existe întârzieri sau blocaje generate de contextul geopolitic, de război sau de alte tipuri de interese”. „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat. În contextul actual, nu ne mai permitem să pierdem timp prețios. Declarația comună parlamentară București-Chișinău este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.

Tot la București, delegația Republicii Moldova a avut o întrevedere cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Abrudean a declarat că „întâlnirea de astăzi, ca și cele precedente cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, arată deschiderea noastră către o colaborare strânsă pentru continuarea proiectelor deja existente în infrastructură rutieră, energetică și securitate regională, dar și noi idei care să ne ajute să creștem reziliența sistemelor și să reducem vulnerabilitățile pentru întărirea siguranței regionale”.

***

Despre ședința comună a celor două comisii au anunțat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău pe 18 noiembrie. S-a anunțat că delegația Republicii Moldova va fi condusă de vicepreședinta legislativului și președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman. Din componență mai fac parte membrii Comisiei pentru politică externă Adrian Băluțel, Ion Groza, Mihail Druță, precum și președinta grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.

Anunțul a stârnit critici. Deputatul Blocului „Alternativa” Ion Chicu, membru al comisiei pentru politică externă, a declarat că nu a știut despre deplasarea parlamentarilor și că a aflat din comunicatul publicat pe site-ul Parlamentului. El a criticat faptul că delegația este formată doar din deputați PAS, acuzând formațiunea de guvernământ că „uzurpează activitatea parlamentară”. Alexandru Verșinin, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă din partea Partidului „Democrația Acasă”, a spus că comisia a devenit „un departament de PR” pentru PAS. NM a solicitat un comentariu din partea Parlamentului, însă nu am primit un răspuns.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: