parlament.md

Ultimele 30 de zile în stare de urgență? Ministru: Această perioadă e necesară pentru ajustarea actelor juridice

Starea de urgență în Republica Moldova a fost prelungită pentru încă 30 de zile, începând cu 1 decembrie. Proiectul de hotărâre care prevede acest lucru a fost adoptat cu votul a 60 de deputați ai Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), în cadrul ședinței din 24 noiembrie. Proiectul a fost prezentat în plenul legislativului de către ministrul de Interne Adrian Efros, și nu de către premierul Dorin Recean. Efros a menționat că Guvernul își dorește să revină la regimul normal de activitate, iar perioada de 30 de zile este necesară pentru ajustarea actelor juridice pentru această revenire.

În cadrul ședinței de astăzi, în Parlament a venit ministrul de Interne pentru a prezenta proiectul de hotărâre care prevede prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile. Asta deși, tradițional, premierul Dorin Recean era cel care venea pentru a cere deputaților aprobarea prelungirii stării de urgență.

„Raționamentele care au stat la baza acestei decizii se referă la riscurile asociate în mare parte cu războiul din țara vecină. Autoritățile naționale în continuare trebuie să ia în calcul o orice scenariu în legătură cu evoluția acțiunilor militare, implicarea factorului extern precum potențialele consecințe ale acestora asupra Republicii Moldova. Potrivit informațiilor furnizate de către serviciile abilitate ale țării, există probabilități înalte ca pe parcursul sezonului rece să se intensifice atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, inclusiv cu drone. Efectele acestora ar putea afecta livrările de energie electrică în Moldova, în condițiile în care o parte din infrastructura de transport a energiei electrice este interconectată cu rețelele ucrainene și infrastructura Centralei de la Cuciurgan. Totodată, semnalăm intensificarea eforturilor dirijate din exterior de a destabiliza situația social politică. Amenințările de natură hibridă, atacurile cibernetice, dezinformarea știrile false, manipulările și promovarea mesajelor distorsionatesunt instrumente prin care se încearcă creșterea stării de îngrijorare și neîncredere, fricii în societate și, în consecință, crearea tulburărilor sociale”, a spus el.

Adrian Efros a menționat că Guvernul are nevoie de instrumentele pe care le oferă starea de urgență – Comisia pentru Situații Excepționale – pentru a gestiona promt potențialele crize care pot apărea.

Totodată, ministrul a spus că Guvernul „își dorește” revenirea la regimul obișnuit de activitate.

„Menționez faptul că Guvernul Republicii Moldova își dorește să revină la regimul normal de activitate, iar această perioadă de 30 de zile este necesară ca autoritățile să finalizeze pregătirile pentru această revenire prin ajustarea actelor juridice existente fără a fi necesară utilizarea normelor derogatorii oferite de stare de urgență”, a declarat acesta.

În acest context, ministrul Efros a solicitat deputaților să aprobe proiectul prelungirii stării de urgență pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu 1 decembrie.

Proiectul a fost susținut de 60 de deputați PAS. Deputații fracțiunii Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au boicotat ședința de astăzi pe motiv că PAS nu a susținut inițiativa acestora privind excluderea de pe ordinea de zi a proiectului privind prelungirea stării de urgență.

***

Starea de urgență în Republica Moldova a fost introdusă din 24 februarie 2022 – zi în care Rusia și-a început invazia asupra Ucrainei – pe un termen de 60 de zile. Ulterior, aceasta a fost prelungită de fiecare dată pentru încă 60 de zile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

glodeni.md

Sectorul construcțiilor din Moldova a scăzut cu 2,9% în primele nouă luni ale anului

În perioada ianuarie-septembrie 2026, volumul lucrărilor de construcții din Republica Moldova a scăzut cu 2,9% în prețuri comparabile, față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, în trimestrul al treilea, sectorul a înregistrat o creștere de 4%. Asta arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate pe 20 noiembrie.

Scăderea înregistrată în perioada ianuarie-septembrie a fost determinată în principal de reducerea volumului lucrărilor de reparații curente și întreținere, cu 12,8%. De asemenea, lucrările de construcții noi au înregistrat un ușor declin, de 0,5%.

În schimb, volumul reparațiilor capitale a crescut cu 1,2%, iar cel al altor lucrări de construcții, categorie care include demolările și pregătirea terenurilor, a înregistrat un avans de 19,6%.

Datele BNS arată că, în primele nouă luni ale anului, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la construcția clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a sporit cu 8,6%. În cazul construcțiilor inginerești, creșterea a fost de 0,6%. La polul opus, lucrările la clădirile nerezidențiale s-au redus cu 17,1%.

În structura pieței construcțiilor, cea mai mare pondere o au construcțiile inginerești, care reprezintă 44% din total. Acestea sunt urmate de clădirile nerezidențiale, cu 27,7%, și cele rezidențiale, cu 25,4%.

În trimestrul al treilea, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția pozitivă a fost susținută de lucrările de construcții noi, care au crescut cu 5,6%, reparațiile capitale, cu 6%, și lucrările pregătitoare, cu 30,9%. În același timp, volumul reparațiilor curente a scăzut cu 2,6%.

În funcție de tipul construcțiilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată în cazul clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a avansat cu 26,1%. Lucrările la construcțiile inginerești au crescut cu 5,2%, în timp ce cele la clădirile nerezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: