Pe 24 noiembrie 2023 vom celebra succesul mărcilor comerciale apreciate de public — TOP 3 învingători pe fiecare subcategorie în Concursul Mărcilor Recunoscute Notorium Trademark Awards ediția a 8-a!
Gala de Decernare a Premiilor Notorium va avea loc la Madison Park și va conține:
• Show medieval,
• Recepție VIP,
• Transmisiune live cu aproximativ 50.000 de telespectatori
• Recital muzical cu Aliona Moon (participantă la Eurovision și Vocea României),
• Networking cu circa 200 antreprenori de top din toate domeniile de activitate.
Învingătorii Concursului Notorium Trademark Awards, ca urmare a voting-ului publicului din perioada 04 — 29 septembrie 2023, vor avea posibilitatea să participe la Gala de Decernare a distincțiilor NOTORIUM.
Pachetele de promovare și acces la Gală pentru învingători, vor putea fi confirmate până pe data de 14 octombrie pehttps://notorium.md/confirmare.
FIȚI PARTE DIN COMUNITATEA BRANDURILOR NOTORIUM, DE LA EDIȚIILE 2016 — 2022:
Statistica Concursului Mărcilor Recunoscute Notorium Trademark Awards la cele 8 ediții 2016 — 2023:
5.000 de mărci comerciale;
760.000 vizitatori unici ai site-ului www.notorium.md;
370.000 de telespectatori online ai Galei de Premiere Notorium, transmise pe www.privesc.eu;
20 resurse mass media au mediatizat Evenimentele NOTORIUM;
Locaţiil Gală de Decernare — Radisson Blu, Casa Sărbătorii, Palatul Grand Elysee, Richland Restaurant, Madison Park;
Invitaţi speciali reprezentantul Delegației Uniunii, Directorul General AGEPI, formaţia Brio Sonores, Pasha Parfenii, Vladimir Fotescu & Band, formația AKORD.
Pentru detalii tel: +373 61015599 şi +373 60007050.
Premierul Dorin Recean va candida la alegerile parlamentare pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Anunțul a fost făcut de liderul formațiunii, Igor Grosu, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive. Speakerul Parlamentului a precizat că el însuși va deschide lista candidaților PAS pentru un nou mandat de deputat.
Întrebat cine va mai figura pe lista electorală a formațiunii, Grosu a îndemnat la „răbdare”. Totuși, întrebat clar dacă va fi el primul pe listă, liderul PAS a confirmat: „Da”.
Referindu-se la candidatura premierului Dorin Recean, Grosu a declarat: „Evident că este corect să fie. Altfel cum? Este o persoană foarte implicată, foarte mult muncește”.
În ceea ce privește zvonurile despre o posibilă demisie a Guvernului Recean înainte de alegerile parlamentare din septembrie, Grosu a comentat: „Eu aud zvonul acesta încă din 2021. Din 2021 aud astfel de „blesteme”. (…) Schimbarea Guvernului acum ar fi o nebunie, bucuria nebunilor”.
Amintim că PAS a anunțat, pe 16 iunie, primii candidați la funcția de deputat, care se vor regăsi pe listele partidului. Este vorba despre dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, fostul ministru al Muncii Marcel Spătari și antreprenoarea Maria Acbaș. Detalii – AICI.
De altfel, decizia Mariei Acbaș de a candida pe listele PAS la alegerile parlamentare din septembrie a stârnit un val de reacții. Criticile au apărut mai ales în contextul în care, la scrutinul parlamentar din 2021, Acbaș a candidat pentru un mandat de deputat pe listele Partidului „Congresul Civic”, formațiune condusă de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk.
Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Adriana Vlas, a declarat că pentru NM că Moldova riscă „să piardă țara” la scrutinul din toamnă. Ea a chemat cetățenii la unitate: „Să lăsăm într-o parte supărările, diferențele și să ne unim cu toții – oameni din diferite domenii, regiuni, vorbitori de diferite limbi și de diferite etnii. PAS va forma o listă cât mai incluzivă și vrem să reunim în parlamentare oameni care reprezintă segmente diverse. Oprim divizările și ne unim pentru a menține Moldova pe calea cea dreaptă”, a declarat Vlas pentru NM.
De ce PAS și președinta Maia Sandu se bazează pe celebrități la alegeri, ce impact ar putea avea noua strategie a partidului de guvernare și ce riscuri implică aceasta, am explicat – AICI.
***
Alegerile parlamentare vor avea loc la toamnă, pe data de 28 septembrie.
Conform programului calendaristic aprobat de CEC, blocurile electorale își vor putea depune documentele la sediul autorității între 20 iunie și 13 august.
Candidații la funcția de deputat își vor putea depune actele pentru înregistrare, în schimb, în perioada 20 iulie – 19 august. Tot din 20 iulie începe și colectarea semnăturilor de susținere pentru candidații independenți.
Perioada electorală va începe pe 14 iulie, iar campania electorală propriu-zisă va demara pe 29 august.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Beneficiarii programului „Prima Casă” au început să primească mesaje despre majorarea ratelor la creditele ipotecare, din 1 iulie. Mai devreme, expertul în economie Stas Madan a menționat, într-o postare pe rețelele sociale, că dobânda va crește cu 2,12 puncte procentuale, iar ajustarea vine din cauza inflației mai mari din ultima perioadă.
Calculele expertului reies din ratele la depozitele noi pentru luna mai, publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).
„Pentru o familie care are un credit de 1 milion de lei pe o perioadă de 25 de ani rata dobânzi ar putea crește de la 6,9 la 9,02%. Adică, dacă familia a achitat în prima jumătate a anului o rată lunară la bancă în sumă de aproximativ 7 mii de lei, după 1 iulie în a doua jumătate a anului suma achitată lunar la bancă va constitui aproximativ 8 400 Lei”, a subliniat Stas Madan.
Potrivit expertului, această creștere a dobânzii se datorează inflației mai mari din ultima perioadă, care a impus BNM să ducă o politică monetară mai restrictivă, care la rândul ei a dus la creșterea costului banilor în economie.
„Vestea bună e că inflația bate în retragere și cel mai probabil pentru prima jumătate a anului 2026 rata dobânzii la creditele ipotecare va reveni pe o tendință de scădere“, a punctat expertul, precizând că rata de referință în cadrul programului „Prima Casă” nu este decisă „nici de Guvern, nici de Banca Națională a Moldovei, dar rezultă din condițiile pieței”.
Programul guvernamental „Prima Casă” a fost lansat în anul 2018, iar până în prezent au fost finanțate peste 8 000 de cereri.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! Subiectele ediției: — Reacții după ce Guvernul și Parlamentul și-au anunțat candidații la CC — Apropiații lui Platon, Șor, Andronachi și Caramalac scoși din vizorul SIS? — Salarii în două tranșe pentru bugetarii din Transnistria — Marșul „Suveranității” se va încheia cu un concert — PAS îl acuză pe Ceban că aduce la Chișinău sportivi și militari din Rusia și Belarus — Ilie Bolojan, desemnat să formeze noul guvern al României — Fără semnătură electronică – la coadă: Cum primesc pensionarii facilitățile fiscale — Cod galben de vânt, valabil și sâmbătă — Сarburanții se scumpesc din nou în Moldova — Șeful Inspectoratului General al Poliției o urmărește pe Marina Tauber „la televizor” — Primul bloc electoral a depus actele la CEC: „Oamenii au nevoie de o alternativă” — Prunc aruncat într-o fântână de propria mamă, la Soroca — O femeie, strivită pe trotuar de o mașină condusă de un tânăr fără permis — Dosar penal după alegerile de la Boldurești: suspiciuni de falsificare a voturilor — Ședință cu îmbrânceli și scandal la CMC. „Jos PAS!”, „Ion megafon!” Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În perioada 20–22 iunie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, efectuează o vizită de lucru în Germania, în landurile Bavaria, Baden-Württemberg și Hessa.
Potrivit Președinției, pe durata vizitei, șefa statului se va întâlni cu oficiali de rang înalt ai administrațiilor locale, inclusiv cu Markus Söder, Ministrul-Președinte al Bavariei și Winfried Kretschmann și Ministrul-Președinte al Baden-Württemberg. Discuțiile vor viza consolidarea relațiilor bilaterale, extinderea cooperării economice și sprijinul pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Tot în cadrul vizitei, Maia Sandu va primi Premiul Franz Josef Strauß, acordat de Fundația Hanns-Seidel, în semn de recunoaștere a eforturilor continue în apărarea democrației în Republica Moldova. Valoarea premiului — 10.000 de euro — va fi donată pentru conservarea patrimoniului muzical al compozitorului Eugen Doga.
De asemenea, șefa statului se va întâlni cu membrii comunităților moldovenești din Frankfurt, München și Stuttgart.
Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a exclus multe persoane, organizaţii şi companii din lista persoanelor în privința cărora există probe, informații documentate, că sunt asociate lui Grigore Caramalac, Vladimir Andronachi şi Ilan Șor – subiecți ai sancțiunilor internaționale. Despre aceasta a aflat RISE Moldova. Portalul de investigații a publicat și un ordin în acest sens, semnat de directorul SIS pe 19 iunie.
Astfel din lista persoanelor afiliate lui Grigore Caramalac au fost excluşi Andrei Gargalîc, Vitali Cebanu şi alte trei persoane, dar şi câteva companii şi organizaţii.
Din cea a persoanelor asociate lui Vladimir Andronachi, au fost scoşi Miroslav Scurtu, Iulia Scurtu şi Elena Vodă, iar din lista celor asociaţi cu Veaceslav Platon a fost exclus Iuri Gheorghiţă.
În cazul listei persoanelor care figurau că sunt asociate cu Ilan Șor au fost excluşi Ivan Tucan, Andrei Simacovici, Valentina Copnova şi Violina Corjan, dar şi două firme. În schimb a fost inclusă A.O. „OGUZ LAND”, firma care a „investit” în construcția parcului de distracții „GagauziyaLand”. De asemenea, au fost incluse firmele SRL „Mislat” şi SRL „Zegor Grup”.
Potrivit sursei, SIS nu a precizat motivele excluderii persoanelor din listă.
Amintim că interlopul din Republica Moldova Grigore Caramalac, alias Bulgaru, a fost vizat în mai multe dosare penale, fiind anterior anunțat în căutare internațională.
În unul dintre acestea, Caramalac a scăpat de răspundere penală după ce fostul șef interimar al Procuraturii Generale din Moldova, Andrei Pântea, a dispus ca dosarul penal să fie transmis autorităților din Federația Rusă, care ulterior l-au clasat. Pântea și-a depus apoi demisia „în legătură cu plecarea onorată din funcție”.
În instanță, Pântea și-a recunoscut vina, însă a fost amnistiat.
În februarie 2023, fundația lui Ifavis a anunțat că Grigore Caramalac organizează în orașul ucrainean Melitopol care este ocupat de trupele ruse o „acțiune sportivă-patriotică”.
***
Vladimir Andronachi face parte din cercul oamenilor de încredere ai oligarhului Vladimir Plahotniuc, de care e și legată intrarea lui în politică. Cei doi au figurat împreună și într-un dosar de trafic de arme deschis de procurorii români pe numele lui Victor But, faimosul traficant de arme rus, potrivit Rise.
În octombrie 2021, Andronachi a fost pus sub învinuire în dosarul „Fraudei bancare”. Politicianul este cercetat pentru escrocherie și spălare de bani, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesul unui grup criminal organizat. Tot atunci, pe numele fostului deputat a fost emis un mandat de arest și anunțat în căutare internațională.
În octombrie 2021, Andronachi a fost pus sub învinuire în dosarul „Fraudei bancare”. Politicianul este cercetat pentru escrocherie și spălare de bani, ambele săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesul unui grup criminal organizat. Tot atunci, pe numele fostului deputat a fost emis un mandat de arest și anunțat în căutare internațională.
Un an mai târziu, la 2 noiembrie 2022, Procuratura Anticorupție a anunțat despre reținerea ex-parlamentarului. S-a întâmplat după ce Andronachi, care se afla la acel moment în Ucraina, a fost declarat indezirabil și expulzat din țara vecină, scrie RISE Moldova. Ulterior acesta a fost plasat în arest la domiciliu. În august 2023, această măsură preventivă i-a fost înlocuită cu „garanția personală”. Acest lucru înseamnă că deși este eliberat, Andronachi trebuie să respecte anumite condiții și restricții stabilite de către instanță, iar patru persoane garante se vor asigura că aceste condiții vor fi respectate.
***
Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc. Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei. În ultima perioadă, Șor a făcut mai multe declarații de la Moscova. Pe 21 aprilie 2024 a anunțat despre „crearea blocului politic Victorie”. Pe 9 mai a fost prezent la parada de la Moscova. Pe 9 iunie, tot de la Moscova, a anunțat despre un congres al blocului „Victorie”. În mai 2024, Șor a anunțat că a primit pașaport al Federației Ruse. Pe 13 aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul frauda bancară și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. În decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a menținut condamnarea. Detalii AICI.