Tudor Mardei/NewsMaker

„Ultimul lucru pe care vreau să-l văd”. Maia Sandu, indignată de tensiunile dintre CNA și PA

Președinta Maia Sandu s-a arătat indignată de schimbul de replici dintre Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Anticorupție (PA) din ultima vreme. Abordând situația prin prisma eurointegrării Republicii Moldova, șefa statului a declarat că ultimul lucru pe care dorește să-l vadă sunt tensiunile dintre cele două instituții reflectate în raportul Comisiei Europene.

Pe 7 iunie, Maia Sandu a participat la emisiunea „Puncte de Reflecție” de la postul de televiziune Vocea Basarabiei. Referindu-se la aspectele din condiționalitățile Comisiei Europene, pentru demararea negocierilor de aderare, care mai trebuie realizate, șefa statului a menționat stabilirea rolurilor instituțiilor responsabile de dosarele de corupție. Aici, președinta s-a referit la situația tensionată dintre CNA și PA, care a apărut în urma unei neînțelegeri în privința investigării cazurilor de corupție mică și cele de rezonanță.

„Ceea ce am văzut în spațiul public în ultimele săptămâni, nu a fost bine deloc. Deci, un ping pong între cele două instituții care sunt responsabile de combaterea corupției”, a spus ea.

Întrebată dacă este nevoie ca CNA și PA să-și continue activitatea ca două entități separate, șefa statului a spus că acest subiect „se discută”.

„Dar un lucru este cert. Nu ne putem permite situația în care două instituții își aruncă replici în public și își dau responsabilitatea una pe alta. Noi avem nevoie de oameni responsabili care înțeleg cât de important este momentul și pentru agenda internă, pentru că combaterea corupției este unul dintre cele mai importante subiecte pe agendă, dar și pentru integrarea europeană. Ultimul lucru pe care vreau eu să-l văd este cearta dintre șefii de la CNA și Procuratura Anticorupție în raportul Comisiei Europene. Aici, fiecare instituție trebuie să se apuce de lucru pentru că au mult de făcut și să avem o claritate pe distribuirea responsabilităților”, a adăugat aceasta.

Amintim că tensiunile dintre cele două instituții au ieșit la iveală după ce, în timpul audierilor din Parlament care au avut loc în luna mai, șeful CNA, Iulian Rusu, s-a arătat nedumerit de relațiile „neclare” dintre instituția pe care o conduce și Procuratura Anticorupție și cea Generală. Oficialul susține că buna colaborare dintre cele trei instituții ale statului s-ar fi deteriorată, după ce colegii săi de la procuratură ar fi dat prioritate cazurilor de corupție mică, în defavoarea celor de rezonanță.

Rusu a declarat, tot atunci, că dosarul „Hotelul Național” este o rușine pentru tot sectorul justiției. Potrivit lui, cauza ar fi tratată superficial de PA și Procuratura Generală. Acuzațiile lui Rusu au fost respinse de Procuratura Generală și cea Anticorupție drept „denigrare nefondată”.

Ulterior, pe 7 ianuarie, în presă au apărut informații despre un presupus conflict între CNA și PA. Portalul realitatea.md a publicat un document despre care susține că este o plângere colectivă a unor angajați CNA pe numele șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, pe care o acuză de intimidare. Iar potrivit crime-moldova.com, Veronica Dragalin ar fi organizat o ședință la care i-ar fi invitat pe ofițerii CNA, nu însă și pe șeful instituției, Iulian Rusu, care însă ar fi venit neinvitat.

La scurt timp după apariția informațiilor în legătură cu presupusul conflict, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a publicat un mesaj pe Facebook, în care a descris motivele pentru care a ales să devină procuror. Aceasta a menționat că intenționează să își ducă la bun final mandatul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

30 de mii de persoane, cercetate pentru corupere electorală: Amenzile se ridică la 18 milioane de lei

Peste 30 de mii de persoane au fost documentate pentru implicarea în vânzarea voturilor, înainte de suspendarea procesului de amendare pe perioada campaniei electorale. Declarațiile au fost făcute de șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, citat de Realitatea, care a precizat că suma deja încasată la bugetul de stat se ridică la aproximativ 18 milioane de lei.

„Au fost documentate peste 30 mii de persoane pentru corupere electorală. Suma amenzilor este mai mare, dar suma încasată care a ajuns deja în bugetul de stat este de aproximativ 18 milioane de lei. Au rămas sancțiuni executorii, fie că persoanele nu le-au contestat, fie că le-au pierdut în instanță”, a menționat Cernăuțeanu.

Întrebat dacă poliția va continua să amendeze pentru corupție electorală după încheierea campaniei, Cernăuțeanu și-a exprimat speranța că persoanele vizate vor alege să coopereze cu ancheta, devenind martori, și nu infractori.

Corupția electorală se sancționează în R. Moldova, potrivit legii. Pentru vânzarea, persoanele riscă amendă de peste 37 mii de lei. Cei care mituiesc alegătorii riscă dosare penale și amenzi mai mari. Oferirea de bani, bunuri sau servicii pentru influențarea votului este pedepsită cu închisoare de la 2 la 6 ani și amenzi de până la 57.500 lei. În cazul persoanelor juridice, amenda ajunge până la 400 000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

În cazul în care faptele sunt comise în legătură cu grupuri criminale sau entități străine, pedepsele sunt până la 15 ani de închisoare cu amendă în mărime de până la 117 500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 5 la 10 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda ajunge până la 1 milion de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitatea sau cu lichidarea ei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: