Un nou acord de finanțare semnat de BERD și MAIB pentru creșterea calității, competitivității și facilitarea accesului pe piața UE a IMM-urilor

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) oferă Moldova Agroindbank un nou împrumut în valoare de 7 500 000 euro în cadrul Liniei de creditare EU4Business-BERD, destinat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din Republica Moldova care își propun să investească în creșterea calității producerii, creșterea competitivității și accederea pe piața de desfacere a Uniunii Europene.

Noul împrumut BERD este succesorul unui alt împrumut de 5 000 000 euro acordat MAIB acum 6 luni în cadrul programului EU4Business-BERD și care a fost valorificat integral, finanțarea revenind la 14 clienți ai Moldova Agroindbank din diverse zone de afaceri: transport, medicină, agricultură, industria prelucrătoare, construcții etc.

Clienții Moldova Agroindbank care optează pentru un credit EU4Business-BERD beneficiază de condiții atractive de finanțare a afacerii: dobândă avantajoasă, perioadă de grație, grant de până la 15% din partea UE acordat după finalizarea cu succes a investiției, consultanță locală și internațională etc.

Angela Sax, Șef al Oficiului BERD în Moldova: „Odată cu oferirea acestei finanțări va crește și mai mult numărul companiilor care vor avea oportunitatea de a spori calitatea produselor, a îmbunătăți competitivitatea și comerțul cu piața UE. Uniunea Europeană este deja cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova și atestăm rezultate tangibile ale investițiilor realizate, care semnifică condiții de muncă mai bune, personal mai informat și mai calificat, tehnologii noi, produse de calitate și companii competitive”.

Serghei Cebotari, Președinte al Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank: “MAIB este recunoscătoare partenerilor noștri de dezvoltare – BERD și Uniunea Europeană – pentru încrederea investită. Sunt bucuros să anunț că primul credit acordat de BERD în cadrul Liniei de creditare EU4Business a fost valorificat foarte rapid, fapt ce reconfirmă cât de așteptat și de necesar este acest tip de creditare pentru clienții Moldova Agroindbank. Am ferma convingere că și de această dată Moldova Agroindbank va contribui la dezvoltarea IMM-urilor din țara noastră, cu sprijinul BERD și al Uniunii Europene”.

Linia de creditare EU4Business-BERD este un program comun al BERD și al Uniunii Europene (UE) care-și propune să sprijine companiile locale să investească pentru a-și alinia produsele și serviciile la standardele UE, pentru a îmbunătăți standardele de sănătate și securitatea la locul de muncă și pentru a încuraja practicile de mediu durabile. Scopul acestor credite este de a crește competitivitatea companiilor locale și de a stimula comerțul cu piața unică a UE.

Nadejda Litvac, Bancher Principal la Oficiul BERD în Moldova și Serghei Cebotari, Președintele Moldova Agroindbank

BERD este cel mai mare investitor instituţional în Republica Moldova. De la începutul activităţii sale în ţară, banca a investit 1,3 miliarde de euro în 131 de proiecte din sectorul financiar, agroalimentar, enenergetic, de producere și infrastructură.

Moldova Agroindbank este banca comercială nr.1 în Republica Moldova, în topul clasamentelor performanţei bancare, cu peste 1/3 cotă de piaţă la indicatori precum credite, depozite, active şi profit net. Prin reţeaua sa vastă de 66 sucursale şi 107 agenţii, banca deserveşte aproximativ un milion de clienţi, atât persoane fizice, cât şi IMM şi corporaţii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

rnbo.gov.ua

Republica Moldova, România și Ucraina vor crea o alianță cibernetică regională

Ucraina, România și Republica Moldova vor crea o alianță cibernetică regională. Anunțul a fost făcut de Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei (CNSAU) într-un comunicat din 1 august.

Potrivit CNSAU, pe 30 iulie, la Cernăuți, au avut loc consultări privind crearea unei alianțe cibernetice. Scopul acesteia constă în cooperarea practică pentru combaterea amenințărilor cibernetice și hibride, în special din partea Rusiei.

Alianța va consolida, de asemenea, cooperarea dintre Ucraina, România și Republica Moldova în următoarele domenii:

  • schimbul de informații privind amenințările cibernetice;
  • elaborarea și implementarea comună a unor soluții bazate pe inteligență artificială;
  • formarea de specialiști, inclusiv pentru desfășurarea unor acțiuni comune de apărare cibernetică;
  • creșterea rezilienței infrastructurii critice și protejarea instituțiilor democratice.

Printre principiile directoare ale alianței se numără capacitatea de a răspunde în comun la atacuri cibernetice care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a aliaților, precum și deschiderea, care prevede posibilitatea ca noi membri să se alăture, din rândul țărilor care împărtășesc valori democratice comune și priorități strategice”, a subliniat CNSAU, potrivit RBK.

La rândul său, administrația regională Cernăuți a propus să ofere baza organizatorică pentru dezvoltarea alianței, prin crearea unui centru regional de securitate cibernetică.

Guvernatorul regiunii, Ruslan Zaparaniuk, a subliniat că acest lucru va permite consolidarea securității cibernetice atât la nivel regional, cât și internațional. De asemenea, va contribui la concentrare de expertiză avansată și dezvoltare strategică în domeniu.

Totodată, un reprezentant al Ministerului de Externe al Ucrainei a declarat că este necesară crearea unor noi mecanisme eficiente de cooperare internațională în domeniul securității cibernetice și al dezvoltării diplomației cibernetice.

Formarea alianței cibernetice va constitui un pas important în implementarea înțelegerilor dintre președinții Ucrainei, României și Moldovei, rezultate în urma celui de-al patrulea summit Ucraina – Europa de Sud-Est”, a conchis CNSAU.

Igor Dodon

„Misoginie”. Coaliția Națională „Viața fără Violență”, reacție după afirmațiile lui Dodon despre președinta Sandu

Coaliția Națională „Viața fără Violență”, o rețea formată din 24 de organizații din domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și copii, a condamnat afirmațiile liderului Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, despre activitatea președintei Maia Sandu, în care sugerează că ar fi „isterică” și că are nevoie de „pastile pentru calmare”. Într-un mesaj publicat pe 2 august, Coaliția a catalogat declarațiile politicianului drept „misogine” și „toxice”.

Discursul misogin și toxic a lui Dodon este unul neacceptabil și ne amintește de barierele persistente cu care se confruntă femeile în politică. Condamnăm ferm o astfel de retorică. Avem nevoie de un mediu public în care femeile lidere sunt evaluate pe baza viziunii și competenței lor, nu prin standarde duble sau prin stereotipuri depășite. Noi susținem o politică a respectului și demnității unde vocile femeilor sunt ascultate și valorizate, nu reduse la tăcere prin intimidare și misoginie, iar abuzul nu mai este normalizat”, a transmis Coaliția Națională „Viața fără Violență”.

Precizăm că, pe 1 august, în cadrul emisiunii sale online, Igor Dodon s-a arătat nemulțumit de faptul că șefa statului a convocat în ședință Consiliul Suprem de Securitate pentru a discuta acțiunile privind combaterea manipulării informaționale și a ingerințelor străine în procesul electoral, în contextul în care urmează să aibă loc alegeri parlamentare în toamnă. „Doamna Maia Sandu, aveți nevoie de pastile pentru calmare sau ce s-a întâmplat la dvs? De unde atâta isterie și ură? Calmați-vă! Liniștiți-vă! Totul are sfârșit, inclusiv și mandatul dvs. Inclusiv și guvernarea voastră neprofesionistă”, a spus el. Socialistul a declarat că CSS-ul ar fi trebuit convocat, însă pentru a discuta alte subiecte, precum consecințele secetei.

Adevărul.ro

Opt regiuni ale Rusiei, atacate cu drone. Trei persoane au decedat

Ministerul Apărării de la Moscova a comunicat că opt regiuni ale Federației Ruse au fost atacate de drone ucrainene în noaptea de 1 spre 2 august. Trei persoane și-au pierdut viața, iar alte două au fost rănite, relatează Meduza.

Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele de apărare antiaeriană ar fi distrus și interceptat în total 112 drone ucrainene: 34 ar fi fost doborâte deasupra regiunii Rostov, 31 — deasupra regiunii Krasnodar, 12 — în regiunea Voronej, 11 — în regiunea Riazan, 5 — în regiunea Samara, 4 — în regiunea Penza, 2 — în regiunea Belgorod și 1 — în regiunea Lipetsk. De asemenea, 11 drone ar fi fost distruse deasupra apelor Mării Azov și Mării Negre, iar încă una — deasupra Crimeei.

În dimineața zilei de 2 august, drone ucrainene au atacat o întreprindere din orașul Penza. Guvernatorul regiunii Penza, Oleg Melnicenko, a declarat că în urma atacului o femeie a murit, iar alte două persoane au fost rănite. Transportul public a fost temporar suspendat în orașul.

În regiunea Rostov, conform declarațiilor guvernatorului interimar Iuri Sliusari, forțele de apărare antiaeriană au respins un atac aerian masiv în șapte raioane: Kamensk-Șahtinski, Belaia Kalitva, Krasnosulinski, Kamenski, Tarasovski, Ciortkovski și Verhnedonski. În urma unui incendiu la o întreprindere din raionul Krasnosulinski, un angajat a murit, potrivit oficialului.

În regiunea Samara, a fost atacată o întreprindere industrială din Novokuișevsk, potrivit guvernatorului Viaceslav Fedorișcev. La Samara a fost întrerupt internetul mobil și a fost suspendată activitatea aeroportului „Kurumoci”. În raionul Kuișevski din Samara, căderea fragmentelor unei drone a provocat un incendiu într-o casă de vacanță. Un localnic în vârstă a decedat.

Și Riazan a fost vizat de drone. Potrivit guvernatorului regiunii Riazan, Pavel Malkov, toate dronele au fost doborâte, iar resturile uneia dintre ele au căzut pe teritoriul unei întreprinderi locale. El a menționat că nu au fost înregistrate victime sau pagube.

În regiunea Voronej, în urma unui atac cu drone, mai multe clădiri au fost avariate, potrivit guvernatorului Alexandr Gusev. Într-unul dintre raioane, din cauza căderii resturilor, acoperișul unei clădiri neutilizate a luat foc, iar mai multe locuințe au suferit daune la pereți și ferestre; de asemenea, un tractor și câteva automobile au fost afectate. Guvernatorul a afirmat că nu există victime.

VIDEO Carne, lapte, brânză. Locuitorii satelor din Moldova vin la piața din Chișinău și vând direct pe trotuare

Pe arșiță sau ger, comerțul stradal înflorește la Chișinău. Locuitorii satelor moldovenești vin la piața centrală din capitală cu genți, lăzi, borcane sau pungi pline cu carne proaspătă, cârnați, lapte, brânză și alte produse din producția proprie. Este vorba despre oameni simpli de la sat, care speră să câștige măcar un ban vânzând ceea ce au, direct pe trotuar.

Corespondenta NewsMaker Corina Malcocean a discutat cu câțiva dintre ei și i-a întrebat cât de des vin la piață, ce fac cu marfa care rămâne nevândută și cum reușesc să o păstreze proaspătă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

Ministerul Educației, reacție la acuzațiile Comratului privind limba de instruire de la Colegiul moldo-turc „Recep Tayyip Erdoğan”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a venit, pe 1 august, cu o reacție după ce Comitetul Executiv al Găgăuziei l-a acuzat că a declarat unilateral româna drept limba de instruire în cadrul Colegiului moldo-turc „Recep Tayyip Erdoğan” din Comrat, fapt care, potrivit acestuia, ar urma „să limiteze” accesul la învățământ în limba maternă sau într-una accesibilă. MEC a spus că română este limba de instruire din cadrul colegiului, în conformitate cu documentele semnate de autoritățile Republicii Moldova și ale Turciei. Totodată, ministerul a subliniat că găgăuza sau turca va figura ca disciplină obligatorie, iar anumite discipline vor fi predate și în engleză.

Limba de instruire în această instituție este limba română. Prevederea se conține în Protocolul de cooperare în domeniul învățământului profesional tehnic, semnat între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia. Documentul mai stabilește că limba găgăuză sau turcă va figura ca disciplină obligatorie în planul de învățământ al colegiului. Totodată, anumite discipline pot fi predate și în limba engleză”, a transmis MEC într-un comunicat.

Ministerul a mai menționat că încurajează toți cetățenii Republicii Moldova să învețe limba română. Instituția a precizat că cei interesați pot participa la cursurile gratuite de limba română organizate în cadrul Programului național privind învățarea limbii române (2023–2025), inclusiv persoanele adulte.

MEC apreciază rezultatele obținute de absolvenții clasei a IX-a din UTA Găgăuzia la examenul de limba română și are încredere că aceștia se vor adapta cu succes parcursului educațional în cadrul colegiului. Pentru cei care vor avea nevoie de sprijin suplimentar, ministerul va asigura cursuri de limba română adaptate nevoilor lor”, a spus instituția.

Precizăm că, pe 31 iulie, Comitetul Executiv al Găgăuziei a publicat un mesaj în care afirmă că autonomia a fost „practic exclusă” din procesul de elaborare a modelului educațional a Colegiului „Recep Tayyip Erdoğan” de către autoritățile centrale, deși a fost implicată în construcția acestuia. Comitetul Executiv a spus că, prin decizia Ministerului Educației și Cercetării, româna a fost declarată drept singura limbă de predare în instituția de învățământ vizată, catalogând hotărârea ca fiind „în totală contradicție cu realitățile regiunii și fără a ține cont de mediul lingvistic al Găgăuziei”. Comitetul Executiv a spus că hotărârea nu ar fi fost coordonată cu autoritățile autonomiei și că aceasta „va limita” accesul tinerilor din Găgăuzia la învățământ tehnic de calitate în limba lor maternă sau într-una accesibilă. „Poziția ministerului este cu atât mai cinică în contextul în care, în multe colegii din Chișinău și din alte regiuni ale țării, se păstrează grupe cu predare în limba rusă”, a declarat instituția.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: