MANDEL NGAN/AFP via Getty Images

Un senator republican blochează în Congresul SUA ajutorul de $40 miliarde destinat Ucrainei

Senatorul republican Rand Paul (reprezentând statul Kentucky) a blocat joi, în Senat, adoptarea urgentă a proiectului de lege pentru acordarea unui ajutor de 40 de miliarde de dolari Ucrainei, proiect care fusese votat anterior în Camera Reprezentanților, relatează CNN, citat de Digi24.

Pentru ca proiectul de lege să fie supus la vot și în Senat era nevoie de acordul unanim al senatorilor. La sfârșitul lunii trecute, președintele Joe Biden ceruse Congresului să aprobe un ajutor suplimentar de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, dar Congresul a decis să mărească finanțarea militară și umanitară.

Senatorul Rand Paul a condiționat acordul său de operarea unor modificări asupra proiectului de lege, astfel încât să includă numirea unui inspector general special, al cărui rol ar fi să monitorizeze modul în care sunt cheltuiți banii.  „Nu putem salva Ucraina prin condamnarea economiei americane”, a argumentat Paul.

Asta, în ciuda faptului că, într-o rară demonstrație de unitate bipartizană, liderul majorității din Senat, democratul Chuck Schumer, și liderul republican, Mitch McConnell, au pledat pentru adoptarea rapidă a proiectului de lege privind ajutorul de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, relatează CNN.

Cei doi lideri din Senatul american au propus un compromis: un vot separat asupra amendamentului senatorului republican, dar Rand Paul a insistat să fie adăugat în proiectul de lege propriu-zis.

„Pachetul este gata să fie adoptat”, a spus Schumer. „Marea majoritate a senatorilor, din ambele tabere, și-l doresc. Există acum un singur lucru care ne reține: senatorul din Kentucky împiedică adoptarea rapidă a ajutorului pentru Ucraina, deoarece vrea să fie adaugate modificările pe care le cere direct în proiectul de lege”, a arătat Schumer.

În pofida presiunii exercitate de cei doi lideri ai Senatului, Rand Paul a refuzat să dea înapoi, ceea ce înseamnă că Schumer va trebui să ia anumite măsuri procedurale pentru a-i depăși obiecția. Numai că asta ar putea dura câteva zile și probabil pachetul va fi aprobat abia săptămâna viitoare.

„Jurământul meu s-a făcut față de Constituția SUA, nu față de vreo națiune străină și, indiferent cât de simpatică îmi este cauza, jurământul meu este față de securitatea națională a Statelor Unite ale Americii”, a declarat Paul, anunțând că se opune votării rapide a proiectului de lege în forma actuală.

„Tot ce va realiza cu acțiunile sale de astăzi este să întârzie acest ajutor. Nu să îl oprească”, a punctat Chuck Schumer.

Rand Paul s-a opus deseori intervenției SUA în străinătate, are o lungă istorie de astfel de gesturi, prin care cere modificări de ultim moment ale proiectelor de lege care sunt pe punctul de a fi adoptate. În plus, gestul său este și unul de sfidare la adresa liderului republicanilor din Senat, Mitch McConnell, și el reprezentând statul Kentucky, ca și Paul.

În Senat, republicanii au în prezent 50 de mandate, iar democrații – 48, cărora li se adaugă doi senatori independenți (Angus King și Bernie Sanders). Vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, care este și președinte al Senatului, este chemată să voteze pentru a înclina balanța, în cazul unui vot egal (50-50).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BBC News

Trump i-a dat Iranului 10–15 zile pentru a încheia un acord nuclear. Reacție

Președintele SUA, Donald Trump, i-a acordat Teheranului 10-15 zile pentru a ajunge la un „acord substanțial” în domeniul nuclear. În reacție, Iranul a avertizat că, în cazul unui atac, bazele americane din regiune vor deveni „ținte legitime”, relatează Deutsche Welle.

Trump a declarat că Iranul riscă acțiuni militare dacă negocierile curente privind programul nuclear se vor încheia fără succes. „Trebuie să încheiem un acord substanțial, altfel vor avea loc lucruri rele”, a spus el, adăugând că îi acordă Teheranului un termen de „10 până la 15 zile”. Vorbind la prima ședință a Consiliului Păcii, Trump a subliniat că, în lipsa unei înțelegeri, Washingtonul ar putea fi nevoit să „facă următorul pas”. Ulterior, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Trump a precizat: „Cred că acest timp va fi suficient – 10, 15 zile, maximum”.

În reacție, Iranul a avertizat că, în cazul unui atac, va considera obiectivele militare americane din regiune drept ținte legitime.

Potrivit Reuters, reprezentanța permanentă a Iranului pe lângă ONU a trimis o scrisoare secretarului general al ONU, António Guterres. În scrisoare se menționează că Teheranul nu urmărește războiul, însă „în cazul unei agresiuni militare, Iranul va răspunde ferm și proporțional, exercitând-și dreptul la autoapărare”. Mai departe, se subliniază că „toate bazele, obiectivele și activele forței ostile din regiune vor fi considerate de noi ținte legitime”, precum și că „Statele Unite vor purta întreaga responsabilitate directă pentru orice consecințe imprevizibile și scăpate de sub control”. Iranul a numit retorica lui Trump un semn al „riscului real de agresiune militară” și a avertizat că consecințele vor fi catastrofale pentru regiune și pentru securitatea internațională.

SUA și Iranul au reluat negocierile privind programul nuclear la începutul lunii februarie, cu medierea Omanului – pentru prima dată după războiul de douăsprezece zile dintre Israel și Iran din iunie 2025, în timpul căruia SUA s-au alăturat Israelului și au lovit obiective nucleare iraniene. Al doilea tur de negocieri indirecte a avut loc pe 17 februarie, la Geneva. La finalul acestora, ministrul de externe al Iranului a declarat că părțile au ajuns la un consens asupra „principiilor de bază”, însă purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a afirmat că părțile continuă să aibă divergențe pe mai multe subiecte. Trump a spus că negocierile „decurg bine” și a îndemnat Teheranul să se alăture SUA pe „calea spre pace”.

În contextul negocierilor, SUA și-au intensificat brusc prezența militară în regiune. Trump a ordonat trimiterea acolo a unui al doilea portavion, precum și a unor nave și aeronave suplimentare. Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a lansat un avertisment dur către Teheran: „Dacă iranienii vor face o greșeală și ne vor ataca, se vor confrunta cu un răspuns pe care nici măcar nu și-l pot imagina”, a declarat el.

***

Pe 19 februarie, cetățenii Republicii Moldova au fost îndemnați să renunțe la orice deplasare sau tranzit prin Iran, din cauza riscurilor de securitate care s-au intensificat în regiune. Avertismentul a fost transmis de către Ambasada Republicii Moldova în Republica Islamică Iran, cu reședința la Baku. Pentru cetățenii aflați deja în Iran, instituția diplomatică a recomandat să părăsească țara cât mai curând posibil, folosind rute sigure – fie pe cale aeriană, fie pe cale terestră prin Republica Turcia sau Republica Armenia, frontiera cu Azerbaidjan fiind în continuare închisă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: