captură foto

Usatîi își cheamă susținătorii la Curtea de Apel, unde va fi examinată contestația față de decizia CEC (VIDEO)

Liderul formațiunii „Partidul Nostru” Renato Usatîi și-a îndemnat susținătorii să vină, pe 7 iunie, în fața Curții de Apel Chișinău, unde va fi examinată contestația depusă de blocul electoral care îi poartă numele, față de decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC), privind deschiderea a doar 139 secții de votare. Potrivit acestuia, se încearcă examinarea cât mai rapidă a contestației.

Usatîi a precizat că a primit confirmarea privind recepționarea contestației nu de pe adresa oficială de e-mail a Curții de Apel Chișinău, ci de pe cea privată a unei angajate. Totodată, liderul formațiunii „Partidul Nostru” a precizat că, în fruntea completului de judecată care va examina contestația,  a fost desemnat magistratul Ion Muruianu.

„Ne informează că la ora 11:00 va avea loc ședința, judecător Ion Muruianu. Informația a fost actualizată de Curtea de Apel la ora 7:47 de minute. În afară de Muruianu, am aflat că din completul de judecată mai face parte și Anatol Minciună – acel judecător de la Curtea de Apel Chișinău care a votat împreună cu altă slugă a lui Plahotniuc, eliminarea noastră din alegerile parlamentare în noiembrie 2014”, a anunțat Usatîi.

Primarul de Bălți și-a chemat susținătorii, dar și alte formațiuni politice care sunt interesate ca diaspora să aibă posibilitatea de a vota pe 11 iulie, să vină la Curtea de Apel Chișinău la ora 11:00. Pentru soluționarea problemelor finaciare legate de deschiderea unui număr mai mare de secții de votare, Blocul electoral „RENATO USATÎI” a propus ca patru formațiuni politice care beneficiază, lunar, de finanțare din buget (PAS, PDM, Platforma DA și „Partidul Nostru”) să doneze mijloacele bănești. Datorită sumei adunate, potrivit lui Usatîi, ar putea fi deschise mai multe secții de votare în străinătate.

Pe 6 iunie, Blocul electoral „RENATO USATÎI” a contestat la Curtea de Apel Chișinău Hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind numărul de secții de votare care urmează a fi deschise în fara țării în cadrul scrutinului parlamentar din 11 iulie.

***

Ion Muruianu, în anul 2004, a devenit judecător la Curtea Supremă de Justiție, iar din 2007 până în 2012, a fost președintele CSJ. Din anul 2012, activează la Curtea de Apel. Din 2007 până în 2020, Moldova a pierdut la CEDO 14 dosare în care deciziile au fost emise de completul de judecată din care făcea parte Muruianu.

Amintim că, în cadrul ședinței din 5 iunie, CEC a decis constituirea a 139 de secții de votare – același număr ca în cadrul scrutinului prezidențial din noiembrie 2020. Hotărârea a fost luată în pofida propunerii Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene de a deschise 190 de secții de votare.

PAS, Platforma DA, AUR, PLDM și Partidul „Democrația Acasă” au anunțat că vor protesta, pe 7 iunie, începând cu ora 12:00, la CEC.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Lukașenko l-a primit pe Dodon la Minsk: „Aud cu groază că Moldova vrea să devină parte dintr-un alt stat”

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, s-a întâlnit pe 26 mai la Minsk cu președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, potrivit unui comunicat al administrației prezidențiale belaruse. În cadrul întâlnirii, Lukașenko a transmis un mesaj despre suveranitatea și independența Moldovei, declarând că aude „cu groază” despre posibilitatea ca țara să devină parte dintr-un alt stat, referindu-se la recentele declarații ale președintei Maia Sandu despre unirea cu România.

„Vreau să aud un răspuns la întrebarea despre suveranitatea și independența Moldovei. Foarte des auzim din diverse surse că Moldova este gata să devină aproape parte dintr-un alt stat. Sincer vă spun, ca om îndrăgostit de țara voastră, aud și percep acest lucru cu groază. V-aș ruga foarte mult pe tine și pe susținătorii tăi să nu permiteți în niciun caz distrugerea unei țări atât de înfloritoare și frumoase cum este Moldova”, a declarat Lukașenko.

Liderul belarus a mai îndemnat ca Moldova să nu rupă relațiile cu cei cu care a găsit întotdeauna un limbaj comun și a evocat amintiri din vizita sa în Moldova din 2018, când a semănat porumb împreună cu Dodon pe un câmp de lângă Chișinău.

Totodată, liderul belarus a propus reluarea activității comisiei bilaterale de cooperare bieloruso-moldovenești și a ridicat subiectul Uniunii Economice Eurasiatice, menționând că urmează un summit al organizației și că dorește să cunoască opinia lui Dodon pentru a o transmite șefilor de stat participanți.

Dodon, la rândul său, a acuzat-o pe președinta Maia Sandu, că „după ce a realizat că nu va fi nicio integrare europeană”, a început să promoveze „ideea lichidării statului moldovenesc”.

„Mândrie și respect față de dumneavoastră, pentru că spuneți cuvinte atât de frumoase despre patria mea. Și amărăciune pentru că înțelegeți ceea ce nu înțelege actualul președinte al Republicii Moldova. Realizez că președintele altei țări este un mai mare patriot al Moldovei decât actualul președinte al Moldovei, mă doare sufletul. Actualul președinte, după ce a realizat că nu va exista nicio integrare europeană, că acest drum este un eșec, și realitățile actuale din Moldova o demonstrează, a început să promoveze ideea lichidării statului moldovenesc. Pentru noi, aceasta este o problemă foarte gravă”, a declarat Dodon.”, a declarat Dodon.

Dodon a mulțumit totodată lui Lukașenko, afirmând că în Moldova liderul belarus este „politicianul extern susținut de majoritatea cetățenilor” și că Belarus reprezintă un exemplu pentru Moldova atât pe plan social-economic, cât și geopolitic.

NewsMaker a solicitat o reacție de la instituția prezidențială, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că pe 16 mai, fiind prezentă la conferința internațională de securitate Lennart Meri de la Tallinn, Estonia, președinta Maia Sandu a fost întrebată despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, subiect ridicat de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović. Sandu a declarat atunci că sprijinul popular pentru unificarea cu România ar putea crește dacă moldovenii vor vedea că integrarea europeană „nu se mișcă suficient de repede”.

Reamintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: