MAEIE

Va accepta Chișinăul să deschidă secții de votare pentru alegerile din Rusia? Popșoi: nu putem interzice scrutinul pe teritoriul Ambasadei

Chișinăul încă discută dacă să deschidă secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia. Precizarea a fost făcută de vicepremierul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe. În același timp, potrivit lui Popșoi, Moldova nu poate interzice scrutinul pe teritoriul Ambasadei Moscovei la Chișinău. Cu toate acestea, a evidențiat ministrul, deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană este inacceptabilă iar dacă se va întâmpla acest lucru Chișinăul va trebui să ia măsuri. 

La emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova, Mihai Popșoi a fost întrebat dacă autoritățile moldovenești vor accepta deschiderea secțiilor de votare, în Republica Moldova, pentru alegerile prezidențiale ruse din martie.

Este un subiect care se discută în acest moment. Cum vom avea o decizie, aceasta va fi anunțată. Este o decizie care trebuie consultată, așa încât să fie ce mai bună, cea mai oportună”, a comunicat ministrul.

Întrebat „în care parte înclină balanța cel mai mult” și dacă Moldova va fi „solidară cu Ucraina, cu atât mai mult că Rusia va deschide secții în teritoriile ocupate ilegal în Ucraina”, vicepremierul a răspuns: „Problema deschiderii secțiilor de votare, inclusiv în Republica Moldova, a apărut și la alte scrutine având încercarea sau deschiderea secțiilor de vot în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, lucru care este inacceptabil. Noi, conform Convenției de la Viena, nu putem interzice scrutinul pe teritoriul Ambasadei. Acest lucru este problematic și din punct de vedere al dreptului internațional, dar și din punct de vedere practic. Cât privește alte încercări de a deschide secții de votare, acest lucru trebuie discutat”.

Popșoi a evidențiat că deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană „este inacceptabilă”.

Cu mare regret acest lucru s-a întâmplat în trecut, dar fără acordul autorităților constituționale a Republicii Moldova nu poate fi deschisă nici o altă secție de votare decât cea din ambasadă, dar și aceasta evident trebuie să aibă un acord formal din partea autorităților”, a menționat vicepremierul.

Întrebat ce va face diplomația de la Chișinău dacă Rusia va deschide secții de votare în regiunea transnistreană, contrar voinței Chișinăului, oficialul a spus: „Îmi vine greu să răspund la această întrebare acum, trebuie să avem un anumit plan de reacții. (…) Trebuie să nu admitem această situație. În cazul în care acest lucru se va întâmpla va trebui să luăm măsuri”.

Menționăm, pe 26 ianuarie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe Maria Zaharova a spus că Rusia va deschide aproape 300 secții de votare în afara țării pentru alegerile prezidențiale din martie, inclusiv în țările pe care autoritățile de la Kremlin le numesc „neprietenoase”, potrivit Radio Svoboda. Din cauza reducerilor de personal și a închiderii instituțiilor diplomatice din țările baltice, Germania, Finlanda, Cehia, Moldova și alte țări, numărul secțiilor de votare va fi mai mic, a adăugat Zaharova.

***

Alegerile prezidențiale din Rusia vor avea loc în perioada 15-17 martie 2024. Acestea urmează să fie desfășurate inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate. Autoritățile de la Kiev au declarat că nu vor recunoaște votarea pentru alegerea președintelui rus pe teritoriile anexate, regiunea Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, dar și Crimeea, cerând comunității internaționale să-i sancționeze pe cei care se vor implica în organizarea acestora.

Potrivit legii, Putin în vârsta de 71 de ani este eligibil să candideze pentru încă două mandate de șase ani, după ce actualul mandat va expira anul viitor, ceea ce i-ar putea permite să rămână la putere până în 2036. El deține puterea în Rusia din 1999. Pe 29 ianuarie 2024, Comisia Electorală Centrală din Federația Rusă l-a înregistrat pe liderul de la Moscova drept candidat la funcția de președinte al Rusiei. Potrivit Interfax, Putin a devenit al patrulea candidat înregistrat la viitoarele alegeri prezidențiale din Rusia. Anterior, Comisia Electorală Centrală rusă i-a înregistrat drept candidați pe ​șeful comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat, Camera inferioară a parlamentului rus, Leonid Sluțki, pe vicepreședintele Dumei, Vladislav Davankov, precum și pe deputatul comunist Nicolai Kharitonov.

Pe 16 februarie, Federația Rusă a solicitat Guvernului de la Chișinău deschiderea secțiilor de votare pentru alegerile prezidențiale ruse. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a declarat că examinează cererea și va veni cu un răspuns în perioada următoare.

La anteriorul scrutin prezidențial rusesc, din 2018, au fost deschise 400 de secții de vot în consulate din 145 de țări. Aproape 450.000 de oameni au votat în străinătate, dintre care majoritatea pro-Putin. Tot atunci au fost deschise mai multe secții de votare în stânga Nistrului, unde au votat aproape 74 de mii de cetățeni ruși din regiune, deși Rusia anunța că are 220 de mii de cetățeni. Pentru alegerile legislative în Duma de stat, desfășurate în iulie 2021, Federația Rusă a deschis 30 de secții de votare în Republica Moldova. Cele mai multe dintre acestea, 27, au fost deschise în stânga Nistrului, fiind și cel mai mare număr de secții de votare deschise într-o țară străină.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Cinci deputați PAS au decis să renunțe la mandatul de parlamentar

Cinci deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel – au decis să renunțe la mandatul de deputat. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, pe 12 noiembrie.

„Colegii noștri, deputații Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel, au decis să renunțe la mandatul de deputat și au ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte. Vă mulțumim, colegi, pentru munca pe care ați depus-o și cu siguranță, vom fi în continuare o echipă și fiecare va munci pentru pace, dezvoltare, UE și pentru o Moldovă membră a Uniunii Europene”, a anunțat Grosu.

Potrivit liderului PAS, decizia a fost luată la ședința fracțiunii care a avut loc pe 12 noiembrie, în contextul în care „este ultima săptămănă în care deputații trebuie să decidă – rămân în Parlament sau revin la funcțiile care le-au avut până la validarea mandatelor”. „Foarte mult ne-am dorit să rămână în Parlament, dar respectăm decizia. Rămân alături de noi oriunde ar activa”, a adăugat Grosu.

Maria Acbaș, antreprenoare din Comrat, a fost a 16-a pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia ei de a candida a stârnit reacții, mai ales în contextul în care, la alegerile din 2021, a candidat pe listele Partidului „Congresul Civic”, condus de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Numele ei a revenit în aceste zile în spațiul public în contextul unui raport al Serviciului de Informații și Securitate. Deputatul Vasile Costiuc a afirmat, cu referire la raport, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de Acbaș”. Aceasta a calificat declarația drept „o acuzație absolut nefondată” și a explicat modul în care cei aproape 20 de mii de euro au ajuns pe contul firmei și ulterior au fost înlăturați.

Constantin Cheianu, jurnalist și scriitor, a fost al 12-lea pe lista PAS. Anunțul făcut de Igor Grosu că jurnalistul va candida a venit la o zi după ce Cheianu anunțase că președinta Maia Sandu i-a propus să candideze pe lista PAS la alegerile parlamentare.

Roman Cojuhari a fost al 34-lea pe lista PAS. Din 2023, el este director general al Agenției Proprietății Publice. Anterior, a deținut funcția de director interimar al întreprinderii de stat „Poșta Moldovei”.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Bostan a declarat anterior că a decis să candideze pentru a-și aduce contribuția la asigurarea faptului că formațiunile pro-europene vor câștiga cursa electorală.

Nicolae Drăgănel a fost al 40-lea pe lista PAS. Este istoric de profesie. În prezent deține funcția de președinte al raionului Călărași.

***

Anterior, opt deputați ai formațiunii de guvernământ PAS au demisionat. Cinci parlamentari – Vladimir Bolea, Mihai Popșoi, Ludmila Catlabuga, Dan Perciun și Emil Ceban – au renunțat la mandat după ce au devenit membri ai cabinetului condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Totodată, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus demisiile după ce au anunțat că se retrag din politică, iar Nicu Popescu a demisionat după ce a fost numit emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ulterior, pe 6 noiembrie, Curtea Constituțională a validat mandatele a opt candidați supleanți de pe lista PAS: Igor Talmazan, Valeriu Carțîn, Angela Munteanu-Pojoga, Gheorghe Ichim, Veronica Briceag, Veronica Cupcea, Alexandru Trubca și Liliana Grosu.

Conform Legii privind statutul deputatului în Parlament, mandatul vacant este atribuit supleantului imediat următor de pe listă, iar Curtea Constituțională decide validarea sau nevalidarea acestuia în cazul constatării unor încălcări ale legislației electorale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: