Au trecut doi ani de la începutul reformei justiției în Moldova, care a lansat procesul de Vetting. De ce a durat atât de mult evaluarea externă a eticii și integrității profesionale a judecătorilor și procurorilor? Pentru a înțelege acest lucru, NM a creat o cronologie detaliată a acestei evaluări și a reamintit cine și pe cine evaluează.
De ce a fost nevoie de Vetting?
Sistemul de justiție din Republica Moldova este conceput pentru a asigura independența maximă a judecătorilor și procurorilor față de ingerințele externe. Cu alte cuvinte, doar organul de autoadministrare îi poate angaja și concedia. În cazul judecătorilor, acesta este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), procurorii – Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Nimeni altcineva nu poate lua decizii legate de cariera unui judecător sau procuror.
Pentru a evita această limitare, Parlamentul moldovenesc a convenit cu partenerii externi să efectueze o evaluare externă a integrității și eticii judecătorilor și procurorilor. În acest scop, au fost create comisii speciale de „vetting” (vetting din engleză – verificare). Acestea au fost formate din trei juriști moldoveni (doi nominalizați de majoritatea de guvernământ, unul desemnat de opoziție) și trei experți străini recomandați de partenerii externi ai Republicii Moldova. Comisia nr. 2 verifică judecătorii și candidații la Curtea Supremă de Justiție, toți președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești, precum și toți judecătorii Curților de Apel. Comisia nr.3 verifică conducerea Procuraturii Generale, toți procurorii, precum și șefii procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.
Dar rămâne în vigoare regula care stipulează că soarta judecătorilor și procurorilor este decisă doar de organul de autoadministrare. A doua și a treia comisie transmite CSM și CSP rapoartele cu privire la rezultatele verificărilor, în care se menționează că un anumit judecător sau procuror a trecut sau nu proba de verificare. Iar CSM și CSP decid, în baza acestor rapoarte, dacă revocă judecătorul sau procurorul sau acesta continuă să lucreze. Dar este logic ca astfel de decizii să fie luate de oameni care au trecut și ei un test similar. Exact pentru asta era nevoie de comisia nr.1. Ea a verificat candidații de la CSM și CSP, iar apoi corpul judiciar și al procurorilor au organizat adunări generale, în cadrul cărora au ales noi componențe ale CSM și CSP dintre cei care au promovat cu succes proba. Aceasta a fost prima etapă, care se numește Pre-vetting.
Apoape doi ani pentru procesul de Pre-vetting
Pentru început, în martie 2022, Parlamentul a adoptat legea „Cu privire la unele măsuri de selectare a candidaților pentru organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor”. După aceasta, a început formarea comisiei nr. 1. Componența acesteia a fost aprobată în luna aprilie a aceluiași an, iar deja din vară au început să trimită liste de întrebări candidaților la CSM cu cererea de a transmite informația. Etapa interviului, când candidații trebuiau să participe personal la o ședință a comisiei și să răspundă la întrebări, a început în octombrie 2022 și s-a încheiat în martie 2023.
La această etapă, au fost testați 39 de candidați pentru CSM. Dar la etapa de selectare a unei noi componențe a CSM, procesul s-a împotmolit. La prima adunare generală a judecătorilor din 17 martie 2023 nu a fost ales nici un membru. Participanții au fost de acord să amâne ședința până pe 28 aprilie, argumentând că în acest timp ar trebui să fie examinate plângerile candidaților care nu au trecut Pre-vettingul. Cert este că, chiar înainte de ședință, acești candidați au contestat decizia comisiei nr. 1 la Curtea Supremă de Justiție, dar pe 17 martie instanța nu s-a expus încă referitor la plângerile depuse (mai multe detalii la subiect puteți citi în reportajul nostru de la adunare „Împușcați-mă, dar nu-mi voi schimba părerea.” Cum Adunarea Generală a Judecătorilor s-a împotrivit Pre-vettingului” ).
O nouă componență a putut fi aleasă doar la următoarea ședință din 28 aprilie.
O situație similară s-a întâmplat și cu formarea CSP. Comisiile nr.1 și nr.2 au lucrat în paralel. Verificarea a 18 candidați pentru CSP a început pe 10 februarie 2023, etapa interviului a început în aprilie și s-a încheiat în iulie. Pe 23 august a fost anunțată adunarea generală a procurorilor, dar nu a fost aleasă o nouă componență. Chiar la începutul ședinței a fost făcută o propunere de a amâna alegerile. Trei procurori au făcut această solicitare: Vitalie Codreanu, Anatolie Gîrbu și Cristina Gladcova, care anterior au picat pre-vettingul și nu au putut participa la alegeri. Acești procurori, ca și colegii lor judecători, au contestat deciziile la Curtea Supremă de Justiție, dar, spre deosebire de situația cu alegerile pentru CSM, până la organizarea adunării generale a procurorilor, instanța deja hotărâse ca acești trei procurori să fie verificați din nou. După verificarea repetată, comisia și-a menținut prima concluzie.
Procurorii au ales o nouă componență a Consiliului Superior al Procurorilor abia pe 22 decembrie.
Este important de menționat că, deși noile componențe ale CSM și CSP pot funcționa și pot lua decizii cu privire la cariera judecătorilor și procurorilor, Pre-vetting continuă. Cert este că în organele de conducere mai sunt posturi vacante. Au fost destui candidați, dar mulți nu au reușit să treacă de etapa verificării preliminară sau au decis să-și retragă candidaturile. În cazul CSM, doar cinci din 27 de judecători au trecut testul, astfel rămâne vacant locul pentru reprezentantul Curții de Apel și al Curții Supreme de Justiție. În CSP rămâne vacant un loc pentru un reprezentant al societății civile delegat de Guvern. Prin urmare, autoritățile au anunțat un nou concurs pentru aceste locuri. Noii candidați de asemenea vor fi supuși verificării.
Începutul Vetting-ului și primele rezultate
Vetting-ul se efectuează în baza legilor pe care Parlamentul le-a adoptat în martie și august anul trecut. Comisia nr. 2 a început lucrările pe 27 iulie 2023. Ea trebuie să verifice cinci judecători actuali ai Curții Supreme de Justiție și alți 24 de candidați pentru această instanță. Etapa interviului a început pe 27 noiembrie anul trecut, iar o lună mai târziu, comisia a transmis CSM rapoarte în privința unui judecător și a doi candidați, care au promovat cu succes proba. Prima dintre judecătorii care a trecut cu succes de Vetting a fost Aliona Miron – CSM a aprobat raportul comisiei privind evaluarea eticii și integrității sale profesionale pe 13 februarie a acestui an.
Secretarul de presă al Comisiei nr. 2, Victoria Timuș-Loza, într-un comentariu pentru NM, a anunțat poziția comisiei cu privire la viteza implementării reformei în Moldova. Potrivit acesteia, procesul de evaluare trebuie să fie obiectiv și corect pentru toți subiecții evaluați. Acest lucru necesită timp pentru a colecta și analiza informații din diverse surse publice și private, timp pentru ca subiecții să răspundă la întrebările membrilor Comisiei și posibilitatea de a explica sau de a furniza documente confirmative. Pentru ca membrii comisiei să nu aibă îndoieli care ar putea duce la concluzii superficiale, incomplete sau chiar eronate.
„Evaluarea trebuie realizată atent, responsabil și într-un ritm care ține cont de toate etapele procesului și de termenele stabilite de lege. Imparțialitatea și corectitudinea procesului sunt foarte importante, iar drepturile persoanelor evaluate nu trebuie încălcate, mai ales că consecințele nefinalizării evaluării sunt grave și pe termen lung”, consideră membrii Comisiei nr.2.
Comisia, care verifică procurorii, a început oficial să lucreze abia pe 5 decembrie 2023, de aceea încă nu a reușit să organizeze etapa interviului.
Cât de repede își pot finaliza activitatea a doua și a treia comisie depinde de numărul de judecători și procurori pe care trebuie să îi verifice. Numărul judecătorilor și procurorilor care fac obiectul verificării este cunoscut, dar nu se poate spune încă câți dintre ei vor trece Vettingul. Cert este că legislația le permite judecătorilor și procurorilor să renunțe la funcții fără consecințe înainte de începerea verificării. Dacă verificarea a început deja, renunțarea la funcție va fi echivalată cu nepromovarea Vettingului, iar acest lucru generează consecințe neplăcute. Un judecător sau procuror care pică testul este lipsit de funcția sa, pensia specială și plățile la care are dreptul pentru când părăsește sistemul.
Legislația prevede că comisiile vor evalua toți judecătorii și procurorii până la 31 decembrie 2025. Această dată poate fi considerată termenul până la care evaluarea trebuie finalizată. În același timp, comisiile nu sunt desființate până când Curtea Supremă de Justiție nu încheie examinarea tuturor plângerilor.
Interviul NM cu membrii străini ai Comisiei de Vetting, care verifică integritatea judecătorilor din Moldova, despre situația din justiția Republicii Moldova și corupție – citiți și priviți aici:
Moldova este o țară coruptă? Experții din SUA și UE – despre bogăția ascună a judecătorilor și procurorilor moldoveni
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
