Vezi ce subiecte te așteaptă la Rockit Conference 2020

P.
| 4 mai, 2020
10:23

Promo

Cel mai așteptat eveniment digital autohton, Rockit Conference: Solutions for the new reality, din 8-9 mai aduce tot mai aproape cei peste 30 de speakeri stelari. Experți apreciați global și pasionații lumii digitale își dau întâlnire online pentru a găsi soluții pentru „noul normal”.

În cadrul conferinței vor fi puse în discuție trei categorii de importanță majoră în această perioadă. La fiecare secțiune vor evolua profesioniști remarcabili din peste 10 țări. Mai jos poate fi găsită lista categoriilor și subiectelor Rockit Conference prezentate în una din limbile conferinței: engleză, română sau rusă.

Categoria Soluții pentru industria creativă și dezvoltarea conținutului:

Eto Buziashvili (Atlantic Council) – Combating the COVID-19 Infodemic (Combaterea infodemiei COVID-19).
Narek Margary (ArmComedyTV) – Satire and Political Realities: Cause or Consequence? (Satira și realitatea politică: Cauză sau Consecință?).
Valerie Lungu ( Bloggeră) – Why TikTok is taking over the new generation? (De ce TikTok a preluat atât de rapid noua generație?).
Vicu Țurcanu ( Youtuber) – How to YouTube the right way (Cum să practici Youtube corect).
Lidia Scarlat ( Stimulated-Inc) – Selling underdog creative services on global markets (Vânzarea serviciilor creative pe piețele globale).
Kamile Kaselyte (Marketing și strategie) – How fashion industry communicates in COVID-19 crisis: Best & worst practises (Cum comunică industria modei în criza COVID-19: Cele mai bune și cele mai proaste practici).
Eleni Kolliga (Growthtale) – The Post-COVID Consumer Behavior & What It Means For Businesses & Marketers (Comportamentul consumatorilor post-COVID și ce înseamnă pentru afaceri și marketeri).
Victoria Colesnic și Natalia Sergheev (Sunt Bine Podcast) – Rediscovering human stories in times of isolation (Redescoperirea poveștilor umane în perioade de izolare).
Cristina Postică (Braziliero Animation) – International expansion: Fails, Pitfalls and Key Learnings (Expansiune internațională: eșecuri, capcane și lecții importante).
Nika Vodwood (NixelPixel) – Жизнь после выгорания: как я занимаюсь активизмом и хорошо ем (Viață după burnout: cum fac activism și mănânc bine).

Categoria Soluții pentru antreprenori, startup-uri și afaceri:

Dragoș Stanca (Upgrade 100) – The Disruption of Truth: Why The Digital Marketing Ecosystem Needs a Reboot (Perturbarea adevărului: de ce ecosistemul de marketing digital are nevoie de o repornire).
Diana Stafie (Future Station) – Unleashing Human Prospectus – a journey to the future by using Foresight methods such as Trends Scanning and Scenario Planning (Dezlănțuirea prospectului uman – o călătorie spre viitor prin utilizarea metodelor Foresight, precum scanarea tendințelor și planificarea scenariului).
Yurii Hladkyi (Grape) – ПОСТКАРАНТИННАЯ RPG. Как бизнесу стать героем после кризиса, какие выбирать стратегии маркетинга (RPG Post-cantină. Cum poate un business să devină erou după criză, ce strategii de marketing să aleagă).
Lisa Guțu (Salt Edge) – From 1 country to 50 in 5 years. How to drive your business globally in b2b sector? (De la o țară la 50 în 5 ani. Cum să îți conduci afacerea la nivel global în sectorul b2b?).
Vasile Tofan (Horizon Capital) – Turning crisis into an opportunity (Transformarea crizei în oportunitate).
Pavel Ciorici (WPZOOM) – Passion is not enough. No one canceled hard work (Pasiunea nu este suficientă. Nimeni nu a anulat munca grea).
Elena Oprea (Startup Studio) – The new Low Touch Economy – startup opportunities after COVID-19 (Noua economie Low Touch – oportunitățile de startup după COVID-19).
Dmitrii Voloshin (Simpals) – Кризисоустойсивый бизнес (Afaceri rezistente la criză).
Matthew Johnson (Taskable) – Staying productive while staying sane (Cum să rămâi productiv în timp ce rămâi lucid).
Albert Poghosyan (360 STORIES) – Awesome Foundation. Build something that people need (Awesome Foundation. Construiți ceva de care oamenii au nevoie).
Alexander Gutu (Centru de Diagnostic German) – How to dive into an unknown business and build a market leader (Cum să descoperi o afacere necunoscută și să devii un lider de piață).

Categoria Soluții pentru educație, sănătate și smart living:

Mariana Dahan (World Identity Network) – Shadows in the dark. The power of impact storytelling (Umbre în întuneric. Puterea unui storytelling de impact).
Veronica Crețu (Innovating Governance Association Austria) – Why we need Super Resilient Governments (De ce avem nevoie de Guverne Super Rezistente).
Radu Puchiu (H.appyCities) – Why we need Super Citizens (De ce avem nevoie de Super Cetățeni).
David Timiș (College of Europe, Brussels Shapers) – Is Universal Basic Income a Solution for Job Automation? (Este venitul de bază universal o soluție pentru automatizarea locurilor de muncă?).
Daniela Nemerenco (Ziarul de Gardă) – Funding social enterprises from grants (Finanțarea întreprinderilor sociale prin granturi).
Victor Guzun (Guzun Consulting) – The need for more bottom-up approach and feeling of ownership in society (Necesitatea unei abordări de jos în sus și a sentimentului de proprietate în societate).
Mihai Avram (Enable) – Using data in urban development (Utilizarea datelor în dezvoltarea urbană).
Victoria Popic (Stealth Startup) – How can tech help healthcare (Cum poate tehnologia ajuta sistemul de sănătate).
Sergiu Nagailic (MedicalTourism.review) – Making Healthcare Accessible to everyone (Cum să facem asistența medicală accesibilă tuturor).
Lucia Gariuc (Medic ORL/ENT) – Why we need to trust our health (De ce trebuie să avem încredere în sănătatea noastră).

Rockit Conference a fost lansată în 2014, fiind dedicată educației, comunicării și transformării digitale. Unul dintre misiunile conferinței este de a crea o comunitate unită pentru a susține tinerii lideri, a aduce impact și soluții alături de experți și colegi internațional.

Evenimentul este organizat de către Rockit Academy și Digital Communication Network cu susținerea Biroului pentru Educaţie şi Cultură al Departamentului de Stat al Statelor Unite.

Rockit Academy aduce context pentru a crea parteneriate regionale prin evenimente și activități online. Atât timp cât există oameni care susțin cauzele și comunitatea Rockit, este posibilă realizarea a astfel de evenimente precum Rockit Conference. Pentru a încuraja proiectele organizatorilor și conferinței, puteți deveni prietenii Academiei Rockit pe Patreon.

Înregistrarile pentru conferința Rockit Conference se fac pe www.rockit.digital

#rockitconference #digicomnet

rockit

Știri similare

Viață

„A fost o licitație trucată”: Șeful APP spune care sunt șansele ca Hotelul Național să revină în proprietatea statului

Dumitru Petruleac
| 24 noiembrie, 2025
20:51

Hotelul „Național” din Chișinău ar putea reveni în proprietatea statului, însă verdictul final va fi dat de instanțe, în urma examinării unui dosar aflat în atenția procuraturii și a Centrului Național Anticorupție (CNA). Vara aceasta, Agenția Proprietăți Publice (APP) a prezentat noi dovezi privind „licitațiile truncate” care au marcat procedurile de privatizare a hotelului, cauzând prejudicii semnificative statului.Declarația a fost făcută de directorul general al APP, Roman Cojuhari, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

„Am sesizat organele de stat că a fost o licitație trucată. Dacă o să ne uităm și la ceilalți participanți la acea licitație, vom vedea că unii au fost descalificați pe anumite motive, descalificări care au fost făcute special pentru ca să câștige un anumit agent economic. Acestea sunt niște presupunări pe care le-am văzut din documentele analizate. Am identificat informații suplimentare care nu fuseseră făcute publice. Noi le-am pus pe foaie și ne-am adresat către CNA, către procurătură”, susține Roman Cojuhari.

Întrebat despre șansele ca hotelul să revină în gestiunea statului, Cojuhari a precizat că totul depinde de validitatea probelor și de verdictul organelor de urmărire penală:

„Dosarul este la CNA sau la Procuratură, nu știu exact, deoarece noi am fost chemați suplimentar și am oferit toate informațiile pe care le dețineam. Noi avem un plan, cum să mergem… un plan prin care implică niște acțiuni care n-aș vrea să le fac public, față de agentul economic. Dacă Procuratura va zice că da, acele probe pe care noi le-am prezentat sunt relevante și sunt corecte, vom merge mai departe și deja așteptăm verdictul din partea lor”, a mai spus șeful de la APP.

Cazul Hotelului Național

Hotelul „Național” a fost privatizat pentru a doua oară în anul 2006, firma câștigătoare a concursului investițional fiind întreprinderea cu capital străin „Alfa-Engineering”, care s-a obligat să facă investiții în valoare de 33 milioane de dolari pentru reconstrucția hotelului și să-l transforme într-un hotel de cinci stele. Reconstrucția urma să fie finisată doi ani mai târziu, însă nu a mai fost realizată.

În august 2020, proprietarul clădirii a primit autorizația de demolare a edificiului, iar în martie 2021 a fost propusă demolarea edificiului în detrimentul construcției unui complexul multifuncțional. Pe 20 mai 2022 a început să fie construit un gard în jurul Hotelului, în spațiul public apărând informații potrivit cărora clădirea ar urma să fie demolată. Mai târziu, primarul Ion Ceban a retras, totuși, companiei Moldova-Tur, care deține hotelul, autorizația de demolare acordată în vara anului 2021, din cauza „încălcărilor depistate la fața locului”.

În mai 2023, șeful CNA de la acea vreme, Iulian Rusu, a declarat că dosarul „Hotelul Național” este o rușine pentru tot sectorul justiției. Oficialul a spus că cauza ar fi tratată superficial de Procuratura Anticorupție (PA) și Procuratura Generală (PG) și își cheamă colegii la conlucrare. Potrivit lui, cauza penală trebuie revizuită cu celeritate și dusă până la capăt.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Viață

Trei ani de la dispariția Mădălinei Cojocari. Șef de poliție: „Scopul nostru a fost să o găsim, și nu ne vom opri până nu reușim”

Dumitru Petruleac
| 24 noiembrie, 2025
20:26

Mădălina Cojocari, o fetiță din Cornelius, Carolina de Nord, avea 11 ani când a dispărut pe 21 noiembrie 2022, iar trei ani mai târziu autoritățile americane nu au reușit să stabilească ce s-a întâmplat cu ea. Dispariția rămâne un mister care frământă anchetatorii locali, de stat și federali.

Mădălina coborâse din autobuzul școlar chiar lângă casa ei și nu trebuia să meargă departe. La momentul dispariției, fetița era elevă în clasa a VI-a la Bailey Middle School și locuia cu mama ei, Diana Cojocari, și cu tatăl vitreg, Christopher Palmiter.

„Mădălina părea o fetiță normală de 11 ani, obișnuită. Avea prieteni, folosea puțin rețelele sociale. Nimic ieșit din comun pentru o fetiță de vârsta ei”, a spus șeful poliției din Cornelius, David Baucom într-un interviu pentru WBTV.

Dispariția a fost semnalată de școală abia după câteva săptămâni, când ofițerul de poliție școlară și consilierul școlar au încercat să o viziteze acasă. Diana Cojocari, mama fetiței, a apărut singură la școală și a declarat poliției că nu o mai văzuse pe fiica sa din seara zilei de 23 noiembrie 2022.

„Dacă nu ar fi existat acest demers al școlii, nu am fi știut că fetița lipsește”, a adăugat Baucom.

Ambii părinți au fost audiați imediat. Diana a explicat că a întârziat să raporteze dispariția din cauza unor tensiuni cu soțul, iar Chris Palmiter a spus că nu știa că Mădălina lipsește.

„Nu păreau disperați când vorbeam cu ei. Aceasta indică faptul că dețin mai multe informații despre locul în care se află Mădălina, dar nu le împărtășesc. Ce anume știu exact, nu știm încă. Sperăm să aflăm”, a declarat șeful Baucom.

Pe 17 decembrie 2022, ambii părinți au fost acuzați de neraportarea dispariției fetiței, conform legii Caylee, care prevede că dispariția unui copil trebuie raportată autorităților în termen de 24 de ore. Ulterior, Diana Cojocari și Christopher Palmiter au fost condamnați pentru această infracțiune. Diana s-a întors în Moldova, iar Palmiter rămâne în Cornelius.

Autoritățile americane nu au exclus posibilitatea ca anchetatorii să meargă în Moldova dacă apar indicii că fetița s-ar afla acolo.

„Nimic nu este exclus. Dacă ar apărea informații care să sugereze că Mădălina ar putea fi acolo, aș trimite anchetatori în Moldova fără ezitare”, a spus Baucom.

Trei ani mai târziu, există foarte puține dovezi despre ce s-a întâmplat cu Mădălina.

„Nu există nici o dovadă că ar fi în viață. Nu există nici o dovadă că ar fi fost răpită. Nu există nici o dovadă că s-ar afla în prezent în Moldova”, a precizat Baucom.

Chiar dacă cazul rămâne nerezolvat, acesta nu este considerat un „cold case”.

„Nu va fi niciodată un cold case atâta timp cât lucrez aici și atâta timp cât această agenție îl investighează. Scopul nostru de la început a fost să o găsim pe Mădălina și nu ne vom opri până nu reușim”, a adăugat șeful poliției.

FBI continuă, de asemenea, investigațiile privind dispariția fetei.

***

Îmbrăcămintea, salteaua și fotografiile Mădălinei Cojocari, fetița dispărută în SUA în 2022, au ars în foc, arată mandatele. Potrivit WCNC probele cheie ar fi putut fi distruse în zilele după ce Mădălina Cojocari a fost văzută în viață pentru ultima dată.

Mandatele de percheziție obținute de sursa citată, legate de dispariția Mădălinei Cojocari dezvăluie că, cel puțin la început, ancheta s-a concentrat în jurul „presupunei exploatări sexuale”. De asemenea, acestea au dezvăluit că în zilele după ce Mădălina Cojocari a fost văzută ultima dată, salteaua, îmbrăcămintea, costumul de Halloween și fotografiile de familie au fost arse în fața casei din Cornelius.

Mandatele spun că a ars și un covor din dormitorul de rezervă al casei de la etaj. Tatăl vitreg al Mădălinei, Christopher Palmiter, a declarat în timpul procesului său din luna mai a anului trecut că mama Mădălinei, Diana Cojocari, ardea lucrurile mai des în acea perioadă.

„Mă duceam la foc și am văzut că sunt lucruri care nu se pot arde, cum ar fi căni din oțel inoxidabil și dulapuri, tot felul de lucruri metalice fiind arse în foc”, a spus Palmiter. „Erau destul de multe obiecte acolo, era un fel de mocnit și cred că am mers acolo sus a doua zi și toate acele obiecte au dispărut, chiar și cenușa a fost curățată”.

Mandatele mai relevă faptul că Diana Cojocari a plătit unui preot din Moldova suma totală de 4.000 de dolari în săptămânile de după dispariția Mădălinei, înainte și după ce a vorbit cu el la telefon mai mult de 10 minute. În timpul procesului pentru Palmiter, detectivul de poliție Cornelius Gina Patterson a mărturisit că banii Western Union au fost trimiși mamei Dianei Cojocari și unui preot în Moldova.

Totodată, Biroul de Investigații de Stat arată că anchetatorii au confiscat un telefon la sfârșitul lunii decembrie 2022. Analiza acelui dispozitiv a identificat un cont Discord cu 37 de mesaje necitite, se arată în mandat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Video

(VIDEO) „Kuliokul”lui Dodon, de la zero/În Transnistria se votează anticipat/TIR-ul cu arme „ajunge” în plen

Știri NewsMaker
| 24 noiembrie, 2025
19:08

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— PSRM cere crearea a două comisii parlamentare de anchetă
— Casă mistuită de flăcări într-un sat din raionul Dondușeni
— Dosarul „Kuliok” va fi reexaminat de la zero
— Alegeri nerecunoscute în stânga Nistrului. Start vot anticipat
— Munteanu: drumul european trece prin localitățile noastre
— SUA, UE și Ucraina discută planul de încetare a focului: „progres semnificativ”
— Grosu, la summitul „Platforma Internațională Crimeea”
— Peste o tonă de ceai a fost distrusă din cauza pesticidelor
— Stocurile strategice de gaz, aproape complet asigurate pentru iarnă
— Opt deputați noi în Parlament
— Când ar putea începe reconstrucția Filarmonicii?
— Militari din Moldova vor defila la parada de la București
— Parcările auto, sub lege nouă? Inițiativa fracțiunii „Alternativa”
— Replici acide între consilierii municipali. Salariile profesorilor, mărul discordiei
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Transnistria

Alegătorii din regiunea transnistreană – la urne: cine poate vota anticipat

Ecaterina Arvintii
| 24 noiembrie, 2025
18:40

În regiunea transnistreană a început votarea anticipată, în secții special amenajate. Doar la Tiraspol, în prima parte a zilei, peste 50 de persoane care știu că nu vor putea ajunge la urne pe 30 noiembrie – ziua principală a alegerilor – și-au exprimat deja opțiunea de vot, scrie IPN.

Votul anticipat este disponibil pentru cei care, pe 30 noiembrie, nu se pot prezenta la secția de vot din motive întemeiate, precum deplasări de serviciu, obligații de muncă, părăsirea temporară a regiunii sau cazarea în cămin pe durata studiilor.

În perioada 24-27 noiembrie, alegătorii pot vota în comisiile teritoriale, constituite câte una în fiecare oraș. Votul va continua între 28 și 29 noiembrie în toate secțiile de votare. Pentru a primi buletinul de vot, alegătorii trebuie să prezinte un document care atestă identitatea și înregistrarea în regiune.

Pentru cele 33 de locuri din așa-numitul soviet Suprem candidează 45 de persoane. În consiliile orășenești și raionale pentru 183 de mandate concurează 235 de candidați. Pentru cele 76 de funcții de președinte de consiliu și conducător al administrațiilor sătești și comunale s-au înscris 119 persoane, iar în consiliile sătești și comunale, pentru 469 de locuri, sunt înregistrate 491 de candidaturi. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale locale, în listele electorale figurează aproximativ 395 de mii de persoane. Despre miza, dar și surpriza acestor alegeri, NewsMaker a scris AICI.

Precizăm că aceste alegeri nu sunt recunoscute de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și comunitatea internațională, deoarece sunt organizate de structurile unei entități care sunt în afara cadrului constituțional și fără implicarea autorităților naționale.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

alegători, alegeri, regiunea transnistreană, top, urne, vot anticipat

Știri similare

Bani

Portul Giurgiulești, aflat în proprietatea Guvernului, va fi extins și modernizat. Cojuhari: „Nu au fost discuții despre vânzare”

Dumitru Petruleac
| 24 noiembrie, 2025
18:27

Portul de stat Giurgiulești, singurul port aflat în proprietatea Republicii Moldova, va fi modernizat și extins în următorii ani. Planul include reparația danei, modernizarea infrastructurii operaționale și curățarea albiei râului, lucrări care vor fi finanțate integral din sursele proprii ale portului. Declarația a fost făcută de directorul General al Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojuhari, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

„Echipamentul este cu mult mai simplu și mai mic și cu capacitate mai mică decât la portul privat. Cu siguranță și terenul pe care operează acest port este mai mic. Dat fiind faptul că în preajmă avem ceva terenuri libere care pot fi folosite pentru extinderea portului, cum ar fi ca infrastructură, ca acces și pe calea ferată, ne dorim să formăm acele terenuri și să le acordăm acestui port pentru a fi extins, pentru a fi asigurată și calea ferată către portul de stat”, a spus Roman Cojuhari.

Roman Cojuhari a precizat că Agenția Proprietăți Publice colaborează cu Ministerul Infrastructurii pentru a întări infrastructura portuară și pentru a asigura condiții moderne de operare. Potrivit șefului de la APP, anul trecut portul gestionat de stat a avut un profit de peste 35 milioane în 2024.

Întrebat despre ce beneficii ar putea avea Republica Moldova în urma achiziționării de către România a Portului Internațional Liber Giurgiulești, deținut de BERD, Cojuhari a spus că statul român, având mai mulți operatori de porturi și experiență în administrarea acestora, ar putea aduce o plus valoare pentru țară.

„Acum, dacă vorbim ca și cetățean, pentru noi este foarte important să avem o infrastructură de transport cât mai dezvoltată. Asta înseamnă și prețuri mai mici pentru transportarea acestei mărfi. Fie că vorbim despre cereale, fie că vorbim despre combustibil, sau fie că vorbim despre deșeuri de metal, pietriș, ce este mai bine de transportat pe cale navală. O investiție asta înseamnă dezvoltare, asta înseamnă și concurență, asta înseamnă și accesibilitate”, a mai spus șeful APP.

Situația porturilor din Giurgiulești: ce se vinde și ce rămâne al statului

În regiunea Giurgiulești funcționează astăzi două porturi vecine, situate pe terenuri adiacente, dar cu statut diferit.

Portul Internațional Liber este operat de compania Danube Logistics și deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). În același timp, avem portul de stat se află în proprietatea Guvernului Republicii Moldova.

România și-a exprimat public intenția de preluare a portului în 2023. Acesta se află pe Dunăre, la kilometrul 133 de Marea Neagră, iar Guvernul României a aprobat în august 2024 inițierea negocierilor cu BERD.

Portul administrat de Danube Logistics funcționează pe un teren al statului, dar în baza unui acord de concesiune încheiat la începutul anilor 2000. Compania gestionează atât infrastructura portuară, cât și clădirile și alte active. Discuțiile recente privind vânzarea se referă exclusiv la această entitate privată, iar informații suplimentare vor fi făcute publice de Ministerul Economiei sau de entitățile implicate în tranzacție, conform explicațiilor oferite de directorul general al Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojuhari.

Portul de stat rămâne integral în proprietatea Republicii Moldova. În ultimii trei ani, acesta a înregistrat rezultate bune, cu o creștere semnificativă a volumelor de mărfuri procesate și a veniturilor, a mai spus Roman Cojuhari.

„Nu au fost discuții pe acest subiect despre vânzare, sau concesionare, sau careva acțiuni, este de stat”, a mai subliniat acesta.

Discuțiile privind achiziționare Portului Internațional Liber Giurgiulești sunt în desfășurare, iar Guvernul nu poate oferi detalii despre o tranzacție nefinalizată. Statul român a promis că va face investiţii de peste 24 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii portuare. Portul Giurgiuleşti este considerat un punct vital pentru conectarea Republicii Moldova la coridoarele comerciale europene şi la Marea Neagră.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!