A venit timpul să-ți aduci salariul la Victoriabank, pentru că acum, alimentezi gratuit cardurile prin virament de la alte bănci și beneficiezi de o întreagă gamă de servicii gratuite:
Acces gratuit la platforma de online banking VB24 (VB24 Web și VB24 Mobile);
Transfer gratuit între conturile de card și curente proprii prin aplicația VB24 Mobile și VB24 Web;
Autentificare sigură, prin amprentă sau Face ID;
Schimb valutar prin aplicațiile platformei VB24 la cursuri avantajoase;
Emiterea subcardurilor la același cont de card;
Plăți programate și plata utilităților direct de pe mobil sau de la calculator;
Transferuri P2P, transferuri, în câteva secunde, de pe cardul propriu la orice card din Moldova sau străinătate;
Administrarea cardurilor proprii: blocare, deblocare, stabilire limite tranzacționale, reemiterea cardurilor expirate; vizualizarea cheltuielilor pe categorii de comercianți;
Personalizarea conturilor proprii;
Plați contactless cu smartphone-ul prin aplicația VB24 Pay, unicul portmoneu digital de pe piața bancară din Moldova;
Înrolarea cardurilor Victoriabank, Visa sau Mastercard în ceasurile de la Garmin și plăți contactless cu smartwatchu-ul prin Garmin Pay;
Acces la o rețea largă de bancomate, peste 180, dintre care circa 90 în Chișinău și aproape tot atât în regiuni. În 2020, Victoriabank a suplimentat cu 19 numărul bancomatelor dotate cu funcția Cash-In, atingând în prezent cifra de 38 de ATM-uri cu funcția alimentării gratuită a cardului, instalate în toată țara.
Victoriabank investește mereu în noi beneficii, ca experiența clienților în raport cu banca să devină din ce în ce mai bună. Banca studiază în continuu nevoile clienților săi și vine permanent cu noi funcționalități pentru aplicațiile sale digitale.
Pe 24 februarie, la patru ani de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în fața Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău a avut loc un protest. Manifestanții au venit cu pancarte, și-au exprimat susținerea față de Ucraina și au cerut pedepsirea celor vinovați. Acțiunea a fost organizată de organizația pentru drepturile omului, Amnesty International Moldova. Menționăm că, în seara zilei de 24 februarie, la Chișinău va avea loc un marș-miting de solidaritate pentru Ucraina, organizat de Stop russian aggression – Moldova.
Manifestanții au ieșit cu pancarte pe care erau scrise următoarele mesaje: „Susțin curajul”, „Susțin Ucraina”, „4 ani fără justiție”, „Opriți omorul civililor”, „Protejați civilii”, „Tortura prizonierilor este o crimă de război”.
„Ne-am adunat astăzi ca să marcăm 4 ani de la începutul invaziei la scară largă în Ucraina și 12 ani de la ocuparea și anexarea Crimeei. În toți acești ani, Rusia se face vinovată de nenumărate crime de război. (…) Anul acesta, asistăm la o distrugere masivă a infrastructurii critice. (…) Suntem aici ca să solicităm tragerea la răspundere, justiție și despăgubiri pentru victime”, a declarat Iuliana Zaria, coordonatoarea de campanii la Amnesty International Moldova.
Potrivit directorului executiv Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, „fără pedepsirea criminalilor de război nu putem spune că avem o pace justă”.
La manifestație a fost și președinta partidului „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru. Într-un video postat pe rețelele de socializare, ea a spus că „Republica Moldova nu poate fi neutră atunci când la granița ei se comit atrocități”. „Drepturile omului nu sunt selective, iar tăcerea nu este o opțiune. Noi cerem justiție corectă”, a adăugat Spătaru.
Menționăm că, pe 24 februarie, începând cu ora 18:00, la Chișinău va avea loc un marș-miting de solidaritate pentru Ucraina, organizat de Stop russian aggression – Moldova, în contextul împlinirii a patru ani de la invazia pe scară largă. Evenimentul va începe de la Monumentul lui Ștefan cel Mare, iar participanții vor merge în marș până la Ambasada Rusiei de la Chișinău. La ambasadă, organizația Stop russian aggression – Moldova va desfășura un miting.
***
În cei patru ani ai invaziei pe scară largă în Ucraina au murit cel puțin 200.186 de militari ruși, potrivit BBC și Mediazona. Majoritatea – 57% din totalul celor decedați — sunt voluntari, persoane mobilizate și condamnați care au plecat la război din colonii penitenciare, adică oameni care nu aveau nicio legătură cu armata la momentul începerii războiului. Pierderile Forțelor Armate ale Ucrainei depășesc 55.000 de persoane, a comunicat în februarie curent președintele Ucrainei Vladimir Zelenski.
Partidul Socialiștilor din Moldova (PSRM) a cerut demisia ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, și a anunțat inițierea unei moțiuni împotriva ei. Deputații Vladimir Odnostalco și Ala Ursu-Antoci au motivat solicitarea prin situația gravă din domeniul social, creșterea alarmantă a sărăciei, anularea compensațiilor la energia electrică, reducerea plăților pentru încălzire și refuzul acordării ajutoarelor pentru peste 180.000 de familii, afirmând că ministerul nu a prezentat strategii clare pentru sprijinirea celor mai vulnerabili.
Deputata Ala Ursu-Antoci a subliniat că nivelul sărăciei din țară a atins cote critice, iar pensionarii sunt nevoiți să-și vândă ultimele bunuri pentru a achita facturile record la servicii comunale. Potrivit acesteia, în perioada mandatului actualului ministru au fost anulate compensațiile pentru energia electrică, au fost reduse plățile pentru încălzire, iar peste 180 de mii de familii au primit refuz la acordarea compensațiilor.
„Modul de viață în Moldova de astăzi este unul de supraviețuire în condiții de sărăcie. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova declară că inițiază o moțiune de cenzură împotriva ministrului protecției sociale. Acest ministru nu s-a remarcat prin nimic. Nu a făcut nimic. Prin tăcerea și inacțiunea sa, generează sărăcie, frică și nesiguranță. Nicio viziune, nicio strategie și nicio responsabilitate asumată. Declarăm ferm că obligația directă a guvernului este crearea condițiilor pentru viața omului la fiecare etapă: în procesul de maturizare, educație, muncă, întemeierea unei familii și la bătrânețe”, a menționat parlamentara.
Fracțiunea PSRM susține că din cele șapte promisiuni sociale anunțate de guvern nu a fost realizată niciuna și insistă asupra demisiei ministrului Natalia Plugaru. Socialiștii declară că politica socială trebuie să se concentreze pe creșterea calității vieții cetățenilor, sprijinirea familiilor, pensionarilor și persoanelor cu nevoi speciale, și nu să se limiteze doar la declarații sau promisiuni.
Ministerul Muncii: Aceste acuzații sunt false
Într-un comentariu pentru NewsMaker, reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale ne-au comunicat că acuzațiile aduse de socialiști sunt „false și sunt contrazise direct de cifrele și realitatea din ultimii patru ani”. Instituția a subliniat că, în pofida unor provocări globale, MMPS și Guvernul au fost alături de oameni, au oferit compensații anual pentru facturi și au majorat bugetul pentru pensii și măsuri sociale.
„Salariul minim a înregistrat cea mai mare creștere din istorie, majorându-se cu peste 100% — de la 2.935 de lei în 2021 la 6.300 de lei în 2026. Salariul mediu aproape s-a dublat, ajungând la aproximativ 17.400 de lei (față de 8.400 lei). Plățile pentru pensii au crescut de aproape două ori — de la 16 miliarde de lei la peste 30 de miliarde. Am crescut pensia minimă de aproape trei ori, de la 1.188 lei la 3.300 lei, iar aceasta va crește în aprilie după indexare. Spre comparație, în 10 ani (2011–2021), inclusiv când erau socialiștii la guvernare, pensia minimă a fost majorată cu doar 547 de lei. Anume socialiștii au indexat pensia cu 1,07%”, a comentat ministerul.
Totodată, a fost majorat bugetul pentru familii de două ori: indemnizația unică la naștere a crescut de la 9.459 lei la 21.350 lei, și a fost introdusă alocația lunară de 1.000 de lei pentru toți copiii sub 2 ani. De asemenea, a fost introdusă alimentația gratuită în școli și la nivel gimnazial, iar pentru 200.000 de copii până la 5 ani au fost acordate ajutoare unice.
„MMPS va continua să fie alături de familii, pensionari și persoane vulnerabile — aceasta este responsabilitatea noastră”, a încheiat instituția.
Anterior, deputații din opoziție au înaintat o moțiune simplă împotriva ministrei Agriculturii, Ludmila Catlabuga, în ianuarie, iar săptămâna trecută împotriva ministrului Energiei, Dorin Junghietu. Ambele moțiuni au fost respinse, neavând susținerea majorității voturilor. Tot săptămâna trecută, deputații PSRM au inițiat o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, ca urmare a celor două cazuri de deces a militarilor de la începutul anului.
Totodată, pe 25 ianuarie, liderul socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat că „opoziția examinează posibilitatea înaintării unei moțiuni comune de cenzură împotriva Guvernului Munteanu”. El a precizat că „acest subiect a fost deja discutat cu colegii din alte fracțiuni parlamentare”.
Pentru inițierea procedurii sunt necesare 26 de semnături.
***
Deși au anunțat că vor iniția o moțiune de cenzură împotriva ministrei Muncii și Protecției Sociale, în realitate, potrivit legislației, deputații pot depune o moțiune de cenzură doar împotriva întregului Guvern, nu împotriva unui ministru.
Moțiunea simplă, care poate fi depusă împotriva unui ministru, reprezintă mai mult un vot politic de neîncredere și nu duce automat la demisia acestuia.
Moţiunea de cenzură exprimă retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură. Moţiunile de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
În actualul Parlament, PAS deține majoritatea, cu 55 de mandate.
Guvernul, condus de Alexandru Munteanu, a fost învestit în funcție la 1 noiembrie 2025.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Circulara, prin care s-a cerut ca Ministerul Culturii să fie informat despre intenția de a invita artiști străini la evenimente în Moldova, a fost semnată ca urmare a mai multor cereri de a lua atitudine. Precizarea a fost făcută de ministrul Culturii, Cristian Jardan. El a spus că fiecare solicitare a instituțiilor publice de cultură din subordinea ministerului de a invita artiști – în special din statele CSI sau din țări condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată – va fi verificată și avizată împreună cu instituțiile abilitate ale statului. Potrivit ministrului, despre procedură vor fi informate și companiile publice și private care organizează evenimente.
Jardan a declarat că a semnat circulara pe 24 februarie, în ziua în care comemorăm patru ani de la începutul agresiunii Rusiei în Ucraina. Potrivit oficialului, decizia a fost luată după ce a primit nenumărate solicitări și cereri de a lua atitudine.
„Am semnat o circulară către toate instituțiile publice de cultură aflate în subordine. (…) Acestea vor trebui să notifice Ministerul Culturii atunci când intenționează să invite sau să implice artiști din străinătate, în special din statele CSI și cele condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată, în spectacole, concerte, festivaluri sau alte activități cultural-artistice organizate în Republica Moldova. Fiecare solicitare va fi verificată și avizată împreună cu instituțiile statului abilitate”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Jardan, aceasta nu interzice organizarea evenimentelor culturale și nici colaborările internaționale, ci urmărește prevenirea situațiilor care pot genera anulare de evenimente, tensiuni publice, probleme de securitate sau prejudicii de imagine pentru instituțiile statului.
„De asemenea, voi informa despre această procedură și companiile publice sau private din Republica Moldova care organizează evenimente și care, în caz contrar, riscă pierderi materiale și reputaționale, inclusiv să nu poată organiza evenimentul programat din cauză că artistul sau membrii echipei sale riscă să nu poată intra în Republica Moldova”, a mai spus ministrul Culturii.
Amintim că, pe 24 februarie, Ministerul Culturii a anunțat că instituțiile publice de cultură din subordine, precum și companiile de impresariat, trebuie să informeze dacă intenționează să invite artiști din străinătate, în special din statele CSI, la evenimentele organizate în Republica Moldova. Ministerul a precizat că le-a transmis o circulară prin care le-a solicitat acest lucru.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — Artiștii străini, în concerte în Moldova, doar cu aprobarea autorităților? — Ceban, după ce dodon l-a acuzat de aroganță: nu știam dacă vrea să fie menționat — Patru ani de război: Moldova reconfirmă susținerea pentru Ucraina — Deputați din Parlamentul Moldovei au plecat la Kiev — Patru ani de invazie asupra Ucrainei: protest la Ambasada Rusiei din Chișinău Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Exact acum patru ani, pe 24 februarie 2022, Rusia a atacat Ucraina. Războiul care a urmat a schimbat profund viața Republicii Moldova, influențând în mod decisiv atât politica internă, cât și cea externă a țării. La patru ani de la începutul conflictului, NewsMaker a analizat cum ne-a afectat invazia militară pe scară largă din țara vecină și ce transformări a produs în politica moldovenească.
Cum războiul (nu) a ucis electoratul pro-rus
Acum patru ani părea că, după invazia rusă în Ucraina, flancul politic pro-rus din Republica Moldova este condamnat la eșec. Această ipoteză era alimentată inclusiv de tăcerea reprezentanților săi. Dacă forțele politice pro-europene au adoptat o poziție fermă împotriva războiului, atunci mulți dintre oponenții lor au preferat să „păstreze neutralitatea” și să se concentreze pe agenda internă. Asta nu a durat însă mult. La doar câteva luni, deplasările politicienilor moldoveni din opoziție la Moscova au fost reluate, iar euroscepticismul a revenit în agenda politică.
Cererea pentru o alternativă politică la tabăra pro-europeană în Moldova într-adevăr există. Potrivit sondajului Idata din decembrie, 29,9% dintre respondenți s-au pronunțat împotriva integrării europene.
Iar în august anul trecut, 12,6% dintre cei chestionați au indicat că Moldova trebuie să aibă cele mai bune relații cu Rusia. Pentru cele mai bune relații cu UE s-au pronunțat 33,3%. Iar mai mult de jumătate (51,5%) s-au pronunțat pentru relații egale cu Moscova și Bruxelles. În același sondaj din august, 43,2% s-au pronunțat pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică, împotrivă — 49,5%.
Această solicitare a alegătorilor se reflectă și în configurația politică. Partidul Socialiștilor, în pofida unei scăderi vizibile a ratingului, continuă să rămână a doua forță în țară după partidul de guvernare PAS. La alegerile parlamentare din 2025, socialiștii au obținut cel mai mic număr de mandate din 2014.
Analistul politic Ian Lisnevschi consideră că menținerea simpatiilor pro-ruse este legată de eficiența scăzută a guvernării pro-europene. „Când autoritățile gestionează prost crizele și folosesc metode prea dure, alegătorul se îndepărtează, pornind de la logica «dușmanul dușmanului meu este prietenul meu», de aici și ratingul forțelor pro-ruse. Imediat după începutul războiului el s-a prăbușit, dar acum din nou se egalizează. Deși eu consider că în Moldova există o singură forță pro-rusă, și ea se află la Moscova, iar toate celelalte doar folosesc narațiuni de prietenie cu Rusia. În realitate, toate forțele politice care s-au aflat la putere au colaborat cu partenerii occidentali. S-a diferențiat doar intensitatea și simbolismul”, consideră expertul. Potrivit lui, procese similare au avut loc deja după evenimentele din Ucraina din 2014: „La început popularitatea partidelor pro-ruse a scăzut, dar apoi a crescut din nou”.
Doctor în științe politice Anjela Colațchi consideră că electoratul pro-rus se menține datorită campaniilor de informare ale Kremlinului. „Trebuie înțeles că interzicerea difuzării canalelor rusești nu rezolvă nimic. Canalele de divertisment rămân. Iar Rusia încadrează foarte abil politica în context nepolitic. Trebuie înțeles că diversiuni informaționale au loc nu la nivelul programului «Vremea va arăta» (program informativ-analitic)”, a spus experta.
Potrivit ei, războiul a devenit rutină, în cei patru ani. „Din fericire, Rusia nu a obținut un coridor către Transnistria. Războiul a devenit ceva îndepărtat. A apărut senzația de siguranță. În cele din urmă omul se obișnuiește – acesta este un instinct natural de supraviețuire”, a menționat Colațchi. Ea a precizat, de asemenea, că această tendință nu vizează doar Moldova, ci este una globală. „Vedem cum Trump l-a scos pe Putin din izolarea occidentală. De război oamenii obosesc, iar conducerea rusă mizează anume pe acest lucru și încearcă să obțină avantajul său de imagine”, a concluzionat Colațchi.
Cum a schimbat războiul noțiunea de securitate
După declanșarea războiului în Ucraina, Chișinăul a început să privească mult mai atent propria securitate. Nu este vorba doar despre riscurile militare, chiar dacă Strategia securității naționale prevede alocări mai mari pentru apărare. Conflictul din Ucraina a schimbat însă modul în care este înțeleasă securitatea, în ansamblu. Moldova, așa cum a declarat președinta Maia Sandu la Conferința de Securitate de la München, se află „în prima linie a războiului hibrid cu Rusia”. Autoritățile vorbesc despre campanii informaționale orchestrate de Moscova și despre tentative de destabilizare a țării. În acest context, contracararea influenței ruse a devenit una dintre prioritățile majore ale PAS.
Ian Lisnevschi consideră, însă, că autoritățile au ales o strategie greșită. „99% dintre politicieni nu au nicio idee cum să lupte cu amenințările hibride. Inamicul vrea ca noi să facem cât mai multe greșeli. Cel mai vulnerabil punct în războiul hibrid este încrederea în guvernare. Aceasta trebuie restabilită folosind puterea blândă, nu metode dure, așa cum face actuala guvernare”, consideră expertul.
Tudor Mardei | NewsMaker
În cei patru ani de război din Ucraina, autoritățile de la Chișinău au suspendat retransmiterea a aproximativ zece posturi de televiziune afiliate oligarhilor Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, au blocat numeroase site-uri și canale de Telegram — atât rusești, cât și asociate lui Șor — și au înăsprit semnificativ sancțiunile pentru corupția electorală.
În ceea ce privește securitatea regională și mondială, după cum a menționat Lisnevschi, „avioanele și tancurile” nu mai funcționează, în locul lor sunt necesari „programatori, psihologi, diplomați și tehnologii”. „Securitatea mondială se formează și se va forma încă vreo 10 ani, iar Moldova va trebui să învețe să manevreze rapid. Noi nu avem posibilitatea să devenim puternici, dar putem deveni șireți”, a spus expertul.
Cum a devenit războiul un instrument politic
În patru ani de război, atât puterea, cât și opoziția au învățat să folosească războiul în propriile scopuri. Puterea folosește războiul ca instrument de justificare. „Orice lider politic poate construi o întreagă campanie pe fundalul unei crize. A folosi criza pentru a justifica lipsa de rezultate este o strategie foarte ușoară”, a menționat Lisnevschi.
Opoziția însă folosește războiul ca instrument de intimidare. Narațiunea „voi vreți să fie ca în Ucraina” se aude frecvent la acțiunile opoziției. Astfel, ei critică acțiunile puterii, numindu-le repetarea „scenariului ucrainean”. Această narațiune este alimentată activ și din Moscova. Purtătoarea de cuvânt a MAE-lui rus, Maria Zaharova, critică adesea Chișinăul pentru politica anti-rusească.
Asta le permite politicienilor să joace pe fricile alegătorilor, în cazul de față — pe frica de război. „Politicienii simt foarte bine sângele sau frica. La început a fost Covidul. Războiul a devenit etapa următoare. De îndată ce a început războiul, Covidul a dispărut. De el este mai ușor să te temi decât de un virus. Interesul față de război va scădea și atunci va fi găsit un alt pericol”, consideră expertul.
Cum a accelerat războiul integrarea europeană
După declanșarea războiului în Ucraina, Kievul a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. La scurt timp, exemplul său a fost urmat de Tbilisi și Chișinău. În doar câteva luni, atât Moldova, cât și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la UE. În prezent, negocierile de aderare sunt oficial deschise, iar cele două state avansează „la pachet”. Până în 2022, ritmul integrării europene era considerabil mai lent. Acum însă autoritățile și-au fixat un obiectiv ambițios: obținerea statutului de stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene până la sfârșitul acestui deceniu.
În 2024, în Moldova a avut loc un referendum privind introducerea integrării europene în Constituție. „Pentru” au votat 50,35% dintre alegători. Integrarea europeană a fost proclamată drept obiectiv strategic și au fost introduse în Constituție identitatea europeană și ireversibilitatea parcursului european.
Cu toate acestea, rezultatele referendumului au fost sub așteptări. În pofida ritmului accelerat al integrării europene, nu există încă un consens larg în societate asupra acestui obiectiv. „Multe vor depinde de eficiența guvernării și de realizarea programului. Dacă locuitorii Moldovei vor simți îmbunătățirea nivelului de trai, atunci integrarea europeană va deveni cu adevărat ireversibilă la nivelul întregii societăți. Deocamdată este prea devreme să vorbim despre faptul că integrarea europeană are un caracter durabil și că pe această temă există unitate. Autoritățile trebuie să oprească corupția și să obțină creștere economică”, a spus doctorul în științe politice Anjela Colațchi.
Cum a schimbat războiul atitudinea față de Transnistria?
Accelerarea integrării europene presupune și avansarea soluționării diferendului transnistrean, considerat în continuare călcâiul lui Ahile al autorităților de la Chișinău. Războiul declanșat în Ucraina a blocat negocierile în formatul „5+2”, în condițiile în care doi dintre mediatorii implicați în acest mecanism se află în conflict armat. De la începutul războiului, discuțiile continuă la nivelul reprezentanților politici ai celor două părți, însă fără progrese semnificative.
În plus, războiul a plasat Tiraspolul într-o situație critică. După ce Ucraina a sistat tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său, regiunea transnistreană a rămas fără gazul livrat gratuit, ceea ce a declanșat o criză energetică de durată. În prezent, republica nerecunoscută primește gaz printr-o schemă complicată și în volume mai reduse. În consecință, marile întreprinderi industriale funcționează la jumătate de capacitate, exporturile au scăzut considerabil, iar veniturile bugetare s-au redus brusc. Totodată, mecanismul actual de livrare a gazului, achitat de Rusia, rămâne instabil, ceea ce agravează și mai mult situația economică deja fragilă a regiunii.
În Moldova, judecând după toate, nu există un consens privind reglementarea transnistreană. Potrivit sondajului Idata, 38,7% se pronunță pentru reintegrarea deplină a regiunii, 16,5% — pentru acordarea Transnistriei a statutului de autonomie, 13,7% — pentru menținerea situației actuale. Totodată, doar 0,4% dintre respondenți consideră că reintegrarea Transnistriei trebuie să devină principala prioritate a guvernului.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
