Victoriabank – 35 de ani în care succesul înseamnă o echipă extraordinară

De peste 25 de ani în banking, Valentina SOHOȚCHI, director Resurse Umane la Victoriabank, contribuie esențial la modelarea unei culturi corporative și dezvoltarea stilului de human banking, cu impact semnificativ asupra performanței băncii. Povestea ei este strâns legată de succesul Victoriabank și de inițiativele care au transformat banca într-un angajator de top. Valentina povestește despre provocările anului 2024, despre proiectele strategice de human banking și impactul lor pentru angajați și comunitate, inclusiv tinerii din Moldova.

,,Anul 2024 a fost unul special pentru Victoriabank, marcat de provocări, reușite și momente care ne-au unit echipa mai mult ca oricând. În decembrie, am sărbătorit 35 de ani de activitate – o poveste de succes scrisă de oameni. Pentru mine, este o onoare să fac parte dintr-o echipă unde banking-ul este despre oameni, nu doar despre cifre”, declară Valentina SOHOȚCHI, director HR la Victoriabank.

Evenimentul aniversar a fost și o ocazie de a reflecta asupra parcursului nostru, a valorilor care ne definesc și a direcției în care ne îndreptăm. În acest spirit, am reafirmat angajamentul de a continua să inovăm și să fim aproape de angajați și clienți, oferindu-le soluții financiare adaptate. Valentina SOHOȚCHI vorbește în context și despre reușitele echipei, despre conceptul de #humanbanking, dar și despre provocările care au marcat acest an.

,,Victoriabank a însemnat dintotdeauna o echipă de profesioniști pasionați, care au demonstrat că împreună putem transforma provocările în oportunități și ideile în proiecte cu impact real. În 2024, am continuat să dezvoltăm human banking-ul, un concept care pune în centrul său oamenii, fie că vorbim despre colegii noștri, clienți sau comunitate”, mai adaugă Valentina SOHOȚCHI.

Datorită inițiativelor de wellbeing, dezvoltare profesională, mentorat și coaching, Victoriabank a fost desemnată Angajator de Top timp de trei ani consecutiv, în cadrul celui mai mare studiu anual Employer Brand Perception Survey, organizat de Axa Management Consulting, precum și în clasamentele realizate de platformele online delucru.md și undelucram.md.

,,Aceste recunoașteri reconfirmă faptul că inițiativele orientate către  angajați, beneficiile adaptate nevoilor reale ale lor, programele de wellbeing, sesiunile de mentorat și coaching au devenit parte integrantă a culturii noastre organizaționale. Am reușit să creăm un mediu unde colegii noștri pot crește personal și profesional”, mai menționează directorul HR de la Victoriabank.

Victoriabank este și un partener de încredere pentru comunitate. Pe parcursul anului 2024, am sprijinit multiple proiecte sociale, educaționale și de orientare în carieră, de la proiecte pentru elevi și studenți, la campanii de voluntariat, acțiuni de sustenabilitate, teambuildinguri: ,,Oamenii de la Victoriabank în rol de Moși Crăciun pentru copii”; ,,Orientare în carieră  – Victoriabank și Eco Răzeni”; eveniment de orientare în carieră în format speed-dating și altele. De asemenea, în această toamnă, Victoriabank a organizat primul târg de cariere în domeniul bancar – ,,Primii pași în banking”. Astfel de evenimente nu s-au mai făcut până acum, cel puțin în sistemul bancar. Noi am fost trend-setterii

,,În 2025, ne propunem să continuăm să dezvoltăm proiecte care pun oamenii în centrul strategiei noastre și să oferim parcursuri profesionale relevante și autentice, pentru că la Victoriabank angajații sunt cu adevărat prioritate. Privim cu încredere spre viitor, convinși că cele mai frumoase realizări sunt cele pe care le construim împreună”, punctează Valentina SOHOȚCHI, directorul Direcției Resurse Umane de la Victoriabank.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Litvinenco revine: Recean îl propune judecător la Curtea Constituțională, alături de Manole

Premierul Dorin Recean a anunțat numirea a doi noi judecători la Curtea Constituțională (CC): actuala președintă a Înaltei Curți, Domnica Manole, și fostul ministru al Justiției și deputat al partidului de guvernare, Sergiu Litvinenco. Șeful Executivului a declarat că ambii candidați „au competențele profesionale și pregătirea juridică necesare pentru a asigura, pe durata mandatului, respectarea Constituției și exercitarea funcției cu imparțialitate”. Numirea urmează să fie aprobată la următoarea ședință de guvern.

„În calitate de judecător al Curții Constituționale, Domnica Manole a acționat consecvent pentru asigurarea controlului constituționalității și garantarea supremației Constituției. În calitate de președinte al Comisiei juridice pentru numiri și imunități și Ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco a început reformarea sistemului pentru crearea unei justiții independente, care să-și recapete bunul nume și încrederea cetățenilor”, a scris premierul Dorin Recean pe rețele.

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe 19 iunie, CSM a anunțat că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. În nota informativă publicată, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

***

Sergiu Litvinenco a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în perioada martie 2019 – august 2021 și a deținut funcția de președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități între iunie și noiembrie 2019. Între 2021 și 2023 a ocupat funcția de ministru al Justiției. Litvinenco este, de asemenea, unul dintre fondatorii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

În noiembrie 2023, fostul premier Natalia Gavrilița a anunțat înființarea organizației „Parteneriate pentru Noua Economie”, alături de Sergiu Litvinenco și comentatorul politic Victor Ciobanu. Organizația își propunea să devină o platformă pentru mobilizarea cetățenilor și elaborarea de soluții pentru consolidarea economiei Republicii Moldova.

În mai 2024, președinta Maia Sandu a confirmat că Sergiu Litvinenco o consiliază, precizând însă că acesta nu deține funcția oficială de consilier prezidențial în domeniul justiției. Tot atunci, șefa statului a declarat că Litvinenco oferă consultanță și unor instituții de stat și este implicat ca expert într-un proiect de reformă a justiției.

Domnica Manole este judecătoare la Curtea Constituțională din 2019 și a deținut de două ori funcția de președintă a instituției. Anterior, Manole a activat peste două decenii în sistemul judecătoresc, inclusiv la Curtea de Apel Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
screenshot

Grosu, deranjat de întrebarea unei jurnaliste, a numit-o „simpatizantă” a lui Tkaciuk. Apoi și-a cerut scuze (VIDEO)

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), i-a spus jurnalistei TV8 Natalia Ghețu că ar fi „simpatizantă” a ex-deputatul comunist Mark Tkaciuk. S-a întâmplat în timpul unor declarații de presă din 19 iunie, după ce jurnalista i-a cerut un comentariu în legătură cu o afirmația a lui Tkaciuk despre Maria Acbaș, care în trecut s-a regăsit pe listele partidului condus de politician la alegerile parlamentare din 2021, iar în această toamnă va candida din partea PAS. Ulterior, Grosu a prezentat scuze publice jurnalistei, menționând că incidentul „nu îl reprezintă” și că l-ar regreta.

Natalia Ghețu a publicat o secvență video din timpul unor declarații făcute de Igor Grosu pentru presă, la care a participat și ea. Potrivit imaginilor, aceasta a solicitat liderului PAS un comentariu în legătură cu antreprenoarea Maria Acbaș, despre care recent s-a anunțat că va candida la alegerile parlamentare din toamnă pe listele PAS, deși la scrutinul din 2021 a concurat din partea Partidului „Congresul Civic”, condus de ex-deputatul comunist Mark Tkaciuk. Mai exact, jurnalista i-a cerut să comenteze afirmația lui Tkaciuk în care a menționat că Acbaș „va reveni la valorile „Congresului civic””, după ce s-a aflat că va candida la parlamentare din partea PAS.

Vădit iritat, Igor Grosu i-a spus jurnalistei „Dacă dvs sunteți o simpatizantă a acestei conserve rusești rămâne să continuați să-i face apologie”.

Natalia Ghețu i-a atras atenția să nu facă astfel remarci în raport cu jurnaliștii care-i pun întrebări. Politicianul însă a ignorat-o și a preluat întrebări din partea altor reprezentanți ai presei.

Ulterior, Igor Grosu a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care i-a cerut scuze Nataliei Ghețu pentru ieșirea sa.

Îmi cer scuze pentru ieșirea de azi la întrebarea jurnalistei Natalia Ghețu, înainte de ședința Parlamentului. Eu am respectat, respect și apreciez munca jurnaliștilor corecți, tocmai de aceea îmi cer scuze. Incidentul de azi nu mă reprezintă și îmi pare rău”, a spus liderul PAS.

Amintim că, pe 16 iunie, într-o conferință de presă, Igor Grosu a anunțat că pe listele PAS pentru alegerile parlamentare din toamnă se vor regăsi maestrul Nicolae Botgros, fostul ministru al Muncii, Marcel Spătari, jurnalistul Constantin Cheianu și antreprenoarea Maria Acbaș. Acesta a îndemnat și alte personalități să se alăture formațiunii sale.

Vestea că Acbaș va candida din partea PAS a provocat un val de reacții negative, întrucât aceasta a fost în trecut membră a „Congresului Civic” – formațiune cu viziuni pro-ruse, iar în 2021 a concurat la parlamentare din partea acestui partid. Cu o declarație la subiect a venit și liderul „Congresului Civic”, Mark Tkaciuk.

Nimeni nu se îndoiește că, în orice moment critic sau de criză pentru PAS, ea, în calitate de deputat al Parlamentului, va alege fără îndoială partea dreaptă a istoriei și va reveni la originile statutare ale Congresului Civic”, a spus el.

Андрей Мардарь / NewsMaker

Concurs pentru funcția de judecător, cu un singur candidat: CSM invită publicul să-și spună părerea

Un singur candidat s-a înscris la concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. Într-o notă informativă publicată pe 19 iunie, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

„Această etapă este importantă pentru a asigura un proces corect, transparent și bazat pe participarea publicului”, precizează CSM.

Judecător din 2011, Ion Malanciuc este cunoscut pentru instrumentarea unor dosare de rezonanță, printre care și cauza denumită generic „kuliok”, în care este vizat fostul președinte și liderul socialiștilor Igor Dodon.

În scrisoarea de motivare, magistratul a precizat că participă la concurs „dintr-o convingere profundă privind rolul esențial al Curții Constituționale în arhitectura statului de drept”.

„În contextul unor provocări majore pentru ordinea constituțională, este esențial ca în componența Curții să se regăsească judecători cu o viziune clară asupra valorilor constituționale, cu integritate ireproşabilă şi cu o solidă experiență juridică. Sunt motivat să contribui, prin experiența mea judiciară şi academică, la consolidarea autorității Curții Constituționale ca instituție fundamentală în garantarea supremației Constituției. Cred cu tărie că echilibrul, obiectivitatea şi angajamentul meu față de principiile constituționale pot aduce valoare adăugată activității Curții şi pot servi interesului public”, a declarat Ion Malanciuc.

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu, în vizită la Comrat. A discutat cu un grup de profesori și a mers la un liceu (FOTO)

Președinta Maia Sandu a întreprins pe 19 iunie o deplasare de lucru în Găgăuzia. Șefa statului a fost la Comrat, unde a discutat cu un grup de profesori despre predarea limbii găgăuze și a vizitat Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” – singura școală cu predare în română din oraș.

Maia Sandu, însoțită de Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a participat la o discuție cu un grup de cadre didactice despre modul în care poate fi îmbunătățită predarea găgăuzei – inclusă de UNESCO în lista limbilor în pericol de dispariție – în instituțiile din autonomie. „În cadrul discuției a fost anunțat și un nou program de formare pentru profesorii care predau limba găgăuză în grădinițe”, a menționat președinta într-o postare pe Facebook.

Facebook/Maia Sandu

Șefa statului a vizitat și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din oraș.

Liceul este un exemplu de instituție modernă, cu condiții excelente pentru elevi și profesori, și a fost renovat cu sprijinul guvernului României și cu susținere de la bugetul de stat”, a precizat ea.

Facebook/Maia Sandu

zdg.md

Panglica Sf. Gheorghe rămâne interzisă în Găgăuzia. CSJ a respins recursul Adunării Populare

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul Adunării Populare a Găgăuziei, menținând astfel interzicerea folosirii panglicii Sfântului Gheorghe în regiune. Decizia vine după ce, în aprilie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul de atunci au permis utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii, însă Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat această hotărâre în instanță și prevederea a fost anulată.

Potrivit CSJ, pe 6 mai 2022, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat în instanță o parte din legea adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei pe 29 aprilie 2022. Oficiul a cerut anularea prevederilor care permit folosirea panglicii Sfântului Gheorghe și care o declară „simbol al gloriei militare”, calificându-le drept ilegale.

Pe 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Comrat a admis acțiunea Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și a anulat ca ilegale prevederile din Legea UTA Găgăuzia din 29 aprilie 2022 care permiteau utilizarea panglicii Sfântului Gheorghe și declarau panglica „simbol al gloriei militare”. Instanța a constatat că Adunarea Populară a Găgăuziei a permis ilegal aplicarea și purtarea panglicii pe teritoriul regiunii, deși aceasta este interzisă.

La 13 decembrie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei a contestat hotărârea Curții de Apel Comrat din 15 noiembrie 2022, depunând un recurs prin care a solicitat anularea integrală a deciziei instanței.

Pe 18 iunie 2025, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis să respingă recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei, declarându-l inadmisibil.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Pe 14 aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a votat pentru interzicerea „simbolurilor agresiunii militare”, inclusiv a panglicii Sfântului Gheorghe. Astfel, începând cu 20 aprilie 2022, pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă confecționarea, promovarea, purtarea sau răspândirea panglicii Sf. Gheorghe și a literelor „Z” și „V”, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei. Persoanele fizice care sfidează legea pot fi sancționate cu amendă de la 4500 la 9000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. Persoanele cu funcție de răspundere riscă o amendă de la 9000 la 18 000 de lei iar, cele juridice – amendă de la 18 000 la 30 000 de lei.

Iar pe 29 aprilie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei a votat un proiect de lege prin care urma să fie permisă utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii. Proiectul urma să fie promulgat de bașcana de atunci, Irina Vlah. Pe 3 mai, Vlah a semnat legea.

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, declara că poliția nu va face excepții pentru Găgăuzia și că vor fi aplicate amenzi persoanelor care nu se vor conforma, întrucât legea adoptată la nivel național prevalează asupra celei adoptate de legislativul local.

Pe 8 mai, Curtea de Apel Comrat a suspendat funcționarea legii adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei pe 29 aprilie. Instanța a dispus suspendarea hotărârii până la examinarea cauzei în fond.

În seara zilei de 8 mai, Adunarea Populară a Găgăuziei a emis o nouă decizie, prin care a permis utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii pe 9 mai

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: