Victoriabank, de 35 de ani în Moldova, cu poftă de viață

Victoriabank aniversează 35 de ani de activitate în Republica Moldova, un parcurs marcat de inovație, succes și contribuții semnificative la dezvoltarea economică a țării. De-a lungul acestor trei decenii și jumătate, banca a devenit un pilon important în sistemul financiar, fiind în prezent una dintre cele mai mari trei instituții bancare din Republica Moldova, cu o cotă de piață a activelor de 14%.

„Fiecare client și fiecare angajat face parte din ceea ce suntem azi. Fiecare dintre ei este parte din povestea Victoriabank. De 35 de ani, credem în idei, finanțăm afaceri, susținem economia. Suntem partenerii oamenilor care au curajul să-şi transforme visele în realitate”, a declarat Levon Khanikyan, președintele Victoriabank.

Fondată în 22 decembrie 1989, la inițiativa lui Victor Țurcan, cu sprijinul unor investitori precum Asociația Valeologia și fabrici renumite din Chișinău, Victoriabank a fost prima bancă comercială din țară. A oferit clienților săi, de-a lungul timpului, posibilitatea de a beneficia de produse și servicii inovatoare. Istoria Victoriabank este marcată de multe premiere în sectorul bancar al Republicii Moldova: a emis carduri, a instalat primul bancomat și POS, și a introdus plățile contactless cu telefonul și smartwatch-ul. Printre alte realizări semnificative se numără lansarea primelor tranzacții bancare și prima finanțare de afaceri.

În 2018, Victoriabank a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare prin parteneriatul strategic cu Banca Transilvania și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Această colaborare a adus noi oportunități de modernizare a serviciilor și extindere a ofertei pentru clienți, consolidând poziția băncii pe piața locală.


În cei 35 de ani de activitate, Victoriabank a fost alături de clienții săi în cele mai importante momente, susținând dezvoltarea afacerilor și contribuind la modernizarea economiei Republicii Moldova. Astăzi, banca deservește aproximativ 330.000 de clienți activi și dispune de o rețea extinsă de 62 de unități și peste 2500 de bancomate în întreaga țară.

Anul acesta, cu integrarea BCR Chișinău, am demonstrat că suntem pregătiți să privim spre viitor cu poftă de creștere. Forța noastră vine din unitate, din munca în echipă, din încrederea pe care o arătăm clienților și din contribuția Victoriabank la parcursul european al Moldovei”, a adăugat Levon Khanikyan.

Victoriabank are un nume care a acumulat în timp un brand equity considerabil — consolidat prin endorsarea de către Grupul Banca Transilvania — care i-a oferit o identitate vizuală capabilă să susțină capitalul de vitalitate al băncii și un «V» de la Victorie, pentru #poftădebusiness și dorința de a recâștiga leadership-ul pe piața bancară din Republica Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Anchetă în Moldova în cazul „camionului plin cu armament” la frontieră. Detalii de la Serviciul Vamal

După ce presa din România a relatat că mai multe instituții ale statului român interveni, pe 20 noiembrie, la vama Albița–Leușeni, după ce într-un camion oprit la control ar fi fost descoperite arme de foc și componente pentru lansatoare de rachete, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a venit cu o declarație. Instituția a precizat că „suspiciunile inițiale au fost semnalate de funcționarul vamal al Republicii Moldova” și că acesta „a informat colegii din cadrul autorității vamale române”. Urmare a celor constatate, a adăugat Serviciul Vamal, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală.

„În cadrul controlului coordonat de la frontiera moldo-română, suspiciunile inițiale au fost semnalate de funcționarul vamal al Republicii Moldova, care a informat colegii din cadrul autorității vamale române. În baza acestor indicii, de comun acord, a fost dispusă efectuarea scanării mijlocului de transport pe sensul de ieșire din Republica Moldova, operațiune realizată de către partea română, conform procedurilor stabilite”, a comunicat Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Instituția a adăugat că, „urmare a celor constatate, în Republica Moldova a fost inițiată urmărirea penală, iar cazul este investigat de către autoritățile competente din domeniul securității, potrivit cadrului legal”.

„Serviciul Vamal acordă întregul suport organelor de anchetă și menține o comunicare permanentă cu autoritățile române implicate. Având în vedere caracterul investigațiilor aflate în desfășurare, nu pot fi oferite detalii suplimentare la această etapă, pentru a nu afecta acțiunile procesuale și măsurile specifice de securitate națională”, a mai declarat instituția din Republica Moldova.

***

Pe 20 noiembrie, presa din România a scris că mai multe instituții ale statului român intervin joi în Vama Albița–Leușeni, după ce într-un camion oprit la control ar fi fost descoperite arme de foc și componente pentru lansatoare de rachete. Potrivit Adevărul, camionul cu remorcă de tip container era condus de un cetățean al Republicii Moldova. Vehiculul a fost sigilat, iar la fața locului urmau să ajungă echipaje specializate de la structurile Arme și Muniții pentru inventarierea completă a conținutului. Antena 3 CNN a scris că șoferul le-ar fi spus anchetatorilor că armamentul ar fi destinat Israelului.

noi.md

Ouăle de găină, mai scumpe: prețul ajunge până la 50 de lei, în Moldova

În ultimele două săptămâni, prețurile ouălelor de găină de pe rafturile magazinelor din Republica Moldova au crescut cu circa 20%. Iar la Piața Centrală din Chișinău, produsul se vinde chiar și cu 50 de lei. Scumpirea are loc în condițiile în care în cea mai mare parte a statelor europene se atestă o tendință similară.

Potrivit Mold-street, datele statistice oficiale arată că, în primele 10 luni ale anului curent, în Republica Moldova ouăle s-au scumpit cu 8%, iar tendința de majorare se atestă deja de 4 luni.

Totuși, în primele două săptămâni ale lunii noiembrie ritmul s-a accelerat și în unele mari rețele de magazine cutia de ouă a trecut de nivelul de 40 de lei, în timp ce cu o lună în urmă oscila între 32 și 40 de lei, în dependență de producător și categorie.

Anul trecut, în Republica Moldova au fost produse aproximativ 628 milioane de ouă de pasăre, dintre care 52,5% – în gospodăriile populației. Țara noastră nu importă ouă, dar în 2023 a început să le exporte pe piața UE.

Eugen Voinițchi, reprezentant al Asociației Patronale a Avicultorilor din Moldova, a declarat că piața internă este asigurată suficient cu ouă și, până acum, nu au fost observate evoluții care să afecteze prețurile, iar exporturile se fac conform contractelor. Acesta urmează să analizeze suplimentar situația legată de scumpirea acestui produs.

Potrivit sursei citate, unul dintre motive ar fi cererea mare de pe piețele externe, unde se atestă scumpirea ouălor. Într-un an, în Spania, prețul ouălor a crescut cu 30%, în Ungaria – 20%, iar în Polonia, aceste produse sunt cu 50%-60% mai scumpe în tranzacțiile fermieri-fabrici.

Un factor care a stimulat creșterea prețurilor la ouă este gripa aviară, care a lovit sute de ferme din statele europene.

Puterea Investițiilor: interviu cu Președintele FIA și Directorul General Efes Vitanta Moldova Brewery, Alphan Akpece

Pentru Asociația Investitorilor Străini (FIA), orientarea pro-investițională a noului Guvern presupune o colaborare și mai strânsă, de zi cu zi, pentru îmbunătățirea climatului investițional din Republica Moldova. Cartea Albă, în noua sa ediție ce va fi lansată curând, depășește formatul unei simple publicații: este un instrument permanent de dialog și expertiză, care conectează investitorii străini cu autoritățile – de la soluții operative până la reforme strategice pe termen lung. Implementarea a peste 80% din recomandările FIA formulate în ediția anterioară evidențiază progresul substanțial realizat de fostul Guvern. Rezultate semnificative au fost înregistrate în domenii precum Transformarea Digitală, Tranziția către Economia Verde și Piața Forței de Muncă, precum și în Medicină și Farmaceutică, unde gradul de implementare a ajuns la 100%. Din acest motiv, acest capitol nu a mai fost inclus în ediția din 2025 a Cărții Albe.

Toate aceste realizări au avut loc în contextul unui amplu proces de armonizare a cadrului normativ național cu standardele și practicile Uniunii Europene un proces care se transformă treptat într-o condiție obligatorie pentru toate sectoarele economiei.

Interviul cu Alphan Akpece, Președintele FIA și Director General al Efes Vitanta Moldova Brewery, lansează seria de articole „Puterea investițiilor”, evidențiind modul în care capitalul străin și standardele internaționale contribuie la transformarea competitivă a industriilor din Republica Moldova.

Guvernul  și-a consolidat mandatul și a stabilit o direcție clară către o „economie bazată pe investiții”. Ce schimbări aduce această orientare pentru mediul de afaceri?

-Această direcție clarifică prioritățile și scurtează ciclurile de decizie. Atunci când procedurile sunt previzibile și digitale din start, iar protecția investițiilor este resimțită în practică, companiile își consolidează disponibilitatea de a lua decizii de investiții mai frecvent și într-un ritm accelerat. Acest lucru este esențial pentru proiectele pe termen lung: producție modernă, capacități de economie circulară și reciclare, eficiență energetică și capacități locale de producere a energiei, modernizarea logisticii și dezvoltarea unor lanțuri de competențe reziliente.

Care este poziționarea FIA în această nouă etapă strategică? 

-Noi susținem pe deplin direcția strategică a Guvernului și acționăm ca o platformă permanentă de expertiză, care conectează comunitatea de afaceri a FIA cu autoritățile publice. Cartea Albă nu este un exercițiu „o dată la doi ani”, ci un proces continuu, ajuns acum la a 9-a ediție, care identifică principalele obstacole în calea investițiilor și dezvoltării afacerilor și propune soluții practice de politică publică. În noua ediție, consolidăm structura de creștere sustenabilă prin includerea unui nou capitol „Economia Sustenabilă”, care acoperă teme precum eficiența energetică și energia verde, gestionarea responsabilă a apei, responsabilitatea pentru ambalaje și sistemele circulare de reciclare, raportarea transparentă și guvernanța corporativă de înaltă calitate. Aceste elemente nu mai pot fi considerate o nișă, ci definesc noul standard al unei economii competitive.

Din perspectiva unei companii industriale: care sunt cele două mari provocări pe termen mediu?

-Provocările provin din două direcții. Prima ține de climă – în special deficitul de apă și creșterea costurilor materiilor prime; agricultura rămâne unul dintre sectoarele cele mai expuse la variațiile climatice. A doua vizează componenta de capital uman: astăzi dispunem de o echipă puternică și bine pregătită, însă privind spre viitor observăm un potențial deficit de tineri specialiști, dacă nu acționăm într-un mod sistematic.

Cum abordați aceste provocări în cadrul companiei?

-Compania răspunde acestor provocări urmând două direcții principale. În zona de sustenabilitate, investim în energie verde, optimizăm consumul energetic și reducem amprenta de apă. Implementăm un plan cadru pe cinci ani pentru a diminua semnificativ amprenta totală de carbon; doar în perioada 2023–2024 am realizat 27 de proiecte de mediu și ne propunem să le extindem în continuare. În ceea ce privește resursele umane, abordăm provocările pe termen lung: dezvoltăm competențele echipelor existente, construim programe structurate de internship pe termen lung și programe de învățământ dual în parteneriat cu universități, pentru a atrage și forma tineri talentați. Obiectivul este să asigurăm o forță de muncă calificată, pregătită pentru viitor, și operațiuni care sunt în același timp sustenabile și eficiente.

Cum se aliniază aceste acțiuni cu abordările europene ESG și SDG?

-În totalitate. Fiind parte a Anadolu Efes, ne aliniem la standardele de raportare ESG și ne ghidăm după Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG). „Carbon, apă, energie” nu sunt doar indicatori dar domenii concrete de acțiune. În plan social, suntem angajați ferm în promovarea egalității de gen și în consolidarea rolului economic al femeilor, atât în interiorul companiei, cât și în comunitate. Efes Moldova este recunoscută printre Top Employers la nivel local, fapt care reflectă condiții de muncă decente, protecție socială ridicată, wellbeing și siguranță. În practică, sustenabilitatea, digitalizarea și educația se susțin reciproc; în acest mod, investițiile generează valoare atât pentru oameni, cât și pentru planetă.

Ați vorbit frecvent despre „Puterea investițiilor”. Ce înseamnă acest lucru pentru țară, dincolo de un simplu slogan?

-Înseamnă standarde și disciplină în execuție. Investițiile străine nu furnizează doar capital dar și tehnologie, procese, o cultură a siguranței, programe de formare și practici de raportare transparente. Acest lucru este vizibil în fiecare zi: în producție și distribuție, în infrastructură de telecomunicații, în serviciile financiare, în operațiunile de export și în sectorul IT. Atunci când politicile publice sunt previzibile și digitale, aceste practici se extind, iar economia crește datorită investițiilor, nu consumului.

Noua ediție a Cărții Albe va fi prezentată în curând. Ce priorități politice ar trebui extinse acum pentru un impact rapid?

-Cinci direcții cu efect multiplicator ridicat:

  • Digitalizare implicită în relația B2G: e-autorizații, e-facturare, registre interoperabile – mai puține operațiuni manuale și mai multă claritate în procese.
  • Concurență echitabilă și protecția investițiilor ca practică zilnică: proceduri mai rapide, transparente și previzibile. 
  • Competențe și productivitate: sprijin pentru învățământul dual, mentorat, formare și recalificare, astfel încât proiectele să găsească oamenii potriviți, iar oamenii să acceseze locuri de muncă de calitate.
  • Economia Sustenabilă la scară: stimulente pentru investiții verzi (CAPEX verde), gestionarea responsabilă a apei, producerea locală de energie; responsabilitate pentru ambalaje și funcționarea buclelor de reciclare.
  • Întărirea ecosistemului financiar: instrumente de partajare a riscurilor pentru IMM-uri și sisteme de plăți deschise/instant, astfel încât proiectele investiționale să acceseze finanțarea mai rapid.

Cum se aliniază integrarea europeană la agenda Cărții Albe?

-Integrarea europeană reprezintă mult mai mult decât o formulare simbolică, presupune alinierea la standardele europene în mai multe domenii. Înseamnă transformarea regulilor de nivel european într-o practică de zi cu zi: concurență corectă și condiții egale de piață, stat de drept pentru investitori, servicii publice digitale, responsabilitate față de mediu. Când standardele sunt clare și aplicate consecvent, costul capitalului scade, iar fluxul de proiecte viabile crește.

Fiind la conducerea unei unități industriale, ce lecții „din teren”, din zona de producție, considerați că pot fi extinse cel mai eficient la nivelul întregii economii? 

-Două lecții principale. În primul rând, predictibilitatea în materie de taxe, autorizații și supraveghere reglementară influențează direct deciziile de investiții. În al doilea rând, oamenii reprezintă o investiție: programele structurate de internship, mentoratul și programele pentru început de carieră generează câștiguri de productivitate atunci când sunt susținute și de stat. Rezultatul este un câștig triplu – pentru afaceri, pentru tinerii profesioniști și pentru dezvoltarea regională.

Dacă ar fi să definiți succesul parcursului pro-investițional al Guvernului în indicatori măsurabili, ce ați monitoriza? 

-Ne-am uita la viteza deciziilor administrative – conectări, autorizații, avize, la volumul reinvestițiilor realizate de investitorii existenți, la ponderea cheltuielilor de capital „verzi” și tehnologice în totalul investițiilor și la evoluția angajărilor calificate, inclusiv a tinerilor și a femeilor.  Dacă acești indicatori sunt în creștere, înseamnă că regulile funcționează, iar „Puterea investițiilor” generează o creștere sustenabilă.

screenshot

Chișinăul i-a înmânat o notă de protest ambasadorului agreat al Rusiei în Moldova. Ozerov: „Putem doar să dăm din umeri”

Ambasadorul agreat al Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, a fost la sediul Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău, după ce instituția l-a convocat ca urmare a unei drone care a traversat țara în noaptea de 18 spre 19 noiembrie. Ieșit în fața jurnaliștilor, Ozerov a declarat că i s-a înmânat o notă de protest, dar că nu i-a fost „prezentată nicio probă care să confirme că drona era de producție rusească”. De cealaltă parte, Ministerul și-a reiterat apelul către Federația Rusă „de a evita orice acțiuni care pot periclita securitatea Republicii Moldova și de a respecta strict suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre”.

„A fost înmânat un protest în legătură cu zborul dronei. Totuși, nu a fost prezentată nicio probă care să confirme că a fost o dronă de producție rusească. De aceea avem o întrebare: de ce a fost invitat ambasadorul rus, dar nu cel ucrainean? Deoarece drona a zburat dinspre teritoriul ucrainean. (…) Un astfel de protest ne provoacă o nedumerire, noi putem doar să dăm din umeri”, a spus Ozerov în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Ulterior, un jurnalist i-a atras atenția lui Ozerov că în acea noapte Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei. „Pentru astfel de acuzații serioase trebuie confirmări. Chiar și aceeași dronă nu este. Unde este? Unde a căzut? Unde a zburat? Nimic nu se știe. (…) Nu este obiectul discuției. Nu este nici drona și nici probele convingătoare că această dronă este de fabricație rusă”, a spus Ozerov.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău au declarat că „ambasadorului i-a fost transmis protestul ferm al părții moldovenești față de această încălcare gravă a suveranității naționale și față de riscurile create pentru securitatea cetățenilor”.

„MAE reiterează apelul către Federația Rusă de a evita orice acțiuni ce pot periclita securitatea Republicii Moldova și de a respecta strict suveranitatea și integritatea teritorială a țării noastre”, a adăugat instituția.

***

Amintim că, în noaptea de 18 spre 19 noiembrie, România a ridicat în aer patru aeronave și a transmis mesaje Ro-Alert în două județe. Ministerul român al Apărării a raportat că o dronă a pătruns aproximativ 8 km în spațiul aerian al țării, a dispărut de pe radar, apoi a reapărut timp de 12 minute, venind dinspre satul Colibași, raionul Cahul din Republica Moldova.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a declarat că o patrulă a instituției a detectat, noaptea trecută, sunetul unui aparat de zbor asemănător unei drone, la aproximativ 2.000 de metri de linia frontierei de stat. Potrivit Poliției de Frontieră, aparatul s-ar fi deplasat pe traseul Alexandrovca (Ucraina) – Săiți (R. Moldova), apoi îndreptându-se spre Tocuz și Opaci, localități din Moldova. Totuși, instituția a precizat că „Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu a confirmat survolarea spațiului aerian național”.

Ulterior, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a confirmat că o dronă a survolat spațiul aerian al țării. Potrivit instituției, informația a fost constatată „în urma schimbului de informații cu partenerii din Ucraina și România”. Ministerul a precizat că „drona nu a fost detectată de sistemele de monitorizare a spațiului aerian din cauza altitudinii mici de zbor”.

Între timp, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a anunțat că îl convoacă pe Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, pentru a i se transmite „protestul ferm al părții moldovenești”.

***

Precizăm, în septembrie 2024, președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat pe Oleg Ozerov ambasador în Republica Moldova. Câteva zile mai târziu, ministrul de Externe Mihai Popșoi a declarat că instituțiile statului l-au verificat și nu au găsit informații care să indice riscuri pentru țară. Totuși, Ozerov nu și-a prezentat scrisorile de acreditare, necesare conform Convenției de la Viena pentru a fi considerat oficial ambasador. Șefa statului Maia Sandu a explicat că invitația nu a fost trimisă din cauza „mai multor acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”.

În octombrie 2025, ministrul Mihai Popşoi a declarat la Moldova 1 că Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Potrivit oficialului, „există o incertitudine legată de situaţia domniei sale”. 

Deși nu și-a prezentat scrisorile de acreditare, Oleg Ozerov a fost convocat de mai multe ori la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. În noiembrie 2024 i-a fost înmânată o notă de protest privind implicarea Rusiei în procesul electoral, iar în februarie 2025 i s-au prezentat fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul țării și a fost anunțată denunțarea unilaterală a Acordului cultural moldo-rus din 1998. Între timp, Parlamentul de la Chișinău a aprobat în prima lectură denunțarea acordului.

Maib – lider în experiența clienților: trei premii internaționale care reflectă excelența în servicii

Maib își consolidează poziția de lider în inovație și experiență pentru clienți, obținând trei distincții importante în cadrul International Customer Experience Awards 2025, eveniment desfășurat la Londra și la care a participat pentru prima dată.

Cea mai înaltă recunoaștere a competiției a fost câștigarea Medaliei de Aur la categoria „Best Digital Customer Experience”, care confirmă succesul și impactul procesului de creditare online din aplicația maibank. Soluția digitală a fost apreciată pentru inovație, claritate și simplitate, oferind clienților un acces rapid și fără birocrație la produsele bancare.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședintă maib:

„Prin creditarea online din maibank am adus în piață o experiență simplă și umană, creând un proces care le permite oamenilor să-și realizeze visurile fără bariere birocratice și fără etape incomode. A fost un efort continuu de curaj, inovație, dedicație și grijă, prin care am transformat creditarea online din maib într-o experiență realmente simplă pentru client. Iar ceea ce pentru client durează doar câteva minute până când banii ajung în cont are în spate un efort tehnologic enorm al echipei noastre, pentru care le mulțumesc. Vom continua să creăm soluții de top, să inovăm și să punem clienții în centrul a tot ceea ce facem!”.

Pe lângă Aur, maib a fost recunoscută și cu Medalia de Argint pentru „Customers at the Heart of Everything – Strategic Approach” și Medalia de Bronz pentru „Best CX in Financial Services”. Fiecare dintre aceste premii reflectă angajamentul maib de a oferi experiențe de clasă mondială și de a plasa clientul în centrul tuturor inițiativelor sale cu grijă și empatie.

Adresăm mulțumiri tuturor clienților pentru încrederea, feedbackul și inspirația pe care ne-o oferă în fiecare zi, contribuind la dezvoltarea celor mai bune experiențe de banking din Republica Moldova.

Victoria Zanoga, Șefa Departamentului Customer Experience la maib, a menționat:

„Suntem mândri să vedem recunoașterea internațională a muncii echipei maib: trei premii ICXA 2025, obținute într-o competiție strânsă cu cele mai bune companii. Aceste distincții confirmă că eforturile noastre de a transforma experiența clienților în momente autentice și memorabile funcționează și ne motivează să continuăm să inovăm zi de zi.” 

International Customer Experience Awards este unul dintre cele mai prestigioase concursuri globale, la ediția din 2025 participând peste 390 de finaliști din peste 50 de țări, ceea ce evidențiază competitivitatea și valoarea premiilor în comunitatea globală a experienței clienților.

Maib continuă să inoveze și să îmbunătățească experiența clienților, punând nevoile acestora în centrul a tot ceea ce face și confirmându-și poziția de lider în Customer Experience în Republica Moldova.

Tu conduci. maib

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: