Victoriabank, de 35 de ani în Moldova, cu poftă de viață

Victoriabank aniversează 35 de ani de activitate în Republica Moldova, un parcurs marcat de inovație, succes și contribuții semnificative la dezvoltarea economică a țării. De-a lungul acestor trei decenii și jumătate, banca a devenit un pilon important în sistemul financiar, fiind în prezent una dintre cele mai mari trei instituții bancare din Republica Moldova, cu o cotă de piață a activelor de 14%.

„Fiecare client și fiecare angajat face parte din ceea ce suntem azi. Fiecare dintre ei este parte din povestea Victoriabank. De 35 de ani, credem în idei, finanțăm afaceri, susținem economia. Suntem partenerii oamenilor care au curajul să-şi transforme visele în realitate”, a declarat Levon Khanikyan, președintele Victoriabank.

Fondată în 22 decembrie 1989, la inițiativa lui Victor Țurcan, cu sprijinul unor investitori precum Asociația Valeologia și fabrici renumite din Chișinău, Victoriabank a fost prima bancă comercială din țară. A oferit clienților săi, de-a lungul timpului, posibilitatea de a beneficia de produse și servicii inovatoare. Istoria Victoriabank este marcată de multe premiere în sectorul bancar al Republicii Moldova: a emis carduri, a instalat primul bancomat și POS, și a introdus plățile contactless cu telefonul și smartwatch-ul. Printre alte realizări semnificative se numără lansarea primelor tranzacții bancare și prima finanțare de afaceri.

În 2018, Victoriabank a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare prin parteneriatul strategic cu Banca Transilvania și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Această colaborare a adus noi oportunități de modernizare a serviciilor și extindere a ofertei pentru clienți, consolidând poziția băncii pe piața locală.


În cei 35 de ani de activitate, Victoriabank a fost alături de clienții săi în cele mai importante momente, susținând dezvoltarea afacerilor și contribuind la modernizarea economiei Republicii Moldova. Astăzi, banca deservește aproximativ 330.000 de clienți activi și dispune de o rețea extinsă de 62 de unități și peste 2500 de bancomate în întreaga țară.

Anul acesta, cu integrarea BCR Chișinău, am demonstrat că suntem pregătiți să privim spre viitor cu poftă de creștere. Forța noastră vine din unitate, din munca în echipă, din încrederea pe care o arătăm clienților și din contribuția Victoriabank la parcursul european al Moldovei”, a adăugat Levon Khanikyan.

Victoriabank are un nume care a acumulat în timp un brand equity considerabil — consolidat prin endorsarea de către Grupul Banca Transilvania — care i-a oferit o identitate vizuală capabilă să susțină capitalul de vitalitate al băncii și un «V» de la Victorie, pentru #poftădebusiness și dorința de a recâștiga leadership-ul pe piața bancară din Republica Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Cei trei reținuți în Moldova în cazul camionului cu armament, arestați pentru 30 de zile

Cele trei persoane, reținute în Republica Moldova în cazul camionului cu muniții de la vama Albița și aduse sâmbătă în fața magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile. Informația a fost comunicată de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Reprezentanții PCCOCS au anunțat că la solicitarea procurorilor instituției, pe 22 noiembrie, „cei trei învinuiți de contrabandă cu arme, muniții și dispozitive militare spre România au fost plasați în arest”.

„Astfel, urmare a probelor prezentate de PCCOCS, judecătorul de instrucție a dispus continuarea investigării lor în custodia statului pentru 30 de zile”, au adăugat reprezentanții instituției.

Amintim că, sâmbătă, cele trei persoane au fost aduse în fața magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. ProTV Chișinău a scris că prima persoană adusă pentru audieri se numește Maxim Darii. Acesta nu a răspuns întrebărilor presei. Ulterior a fost adus pentru audieri o persoană cu numele Valeriu Buga. Ieșind de la audieri, acesta a declarat jurnaliștilor că va coopera cu ancheta. Ultimul adus, potrivit sursei citate, a fost directorul companiei de transport Veaceslav Pîrgu. Întrebat unde urma să fie dus armamentul și de unde a fost încărcat, acesta a răspuns: „Oameni buni, v-au aruncat niște oase, căutați carnea”.

***

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România.

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău. 

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.

Gheorghe Hajder

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Campania de împădurire „Generația Pădurii” a continuat în acest weekend la Negureni, Telenești. Pe 22 noiembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, împreună cu actorul Emilian Crețu, localnici, voluntari și silvicultori, au plantat o nouă pădure pe o suprafață de 10 hectare. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Mediului al Republicii Moldova. Potrivit imaginilor publicate de instituție și de ministrul Mediului, la plantare au participat inclusiv șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, precum și fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu, în prezent deputat.

„Plantarea a avut loc datorită unui parteneriat dintre Ministerul Mediului, Moldsilva și Emilian Crețu. În timp ce silvicultorii au pregătit solul pentru împădurire, Emilian a contribuit cu puieții necesari, iar oamenii din sat și voluntarii s-au alăturat echipei pentru a duce plantarea la bun sfârșit”, au precizat reprezentanții Ministerului Mediului.

Potrivit ministerului, împădurirea acestui teren va continua și în primăvara anului viitor, când vor fi plantate alte 35 de hectare de pădure în aceeași zonă.

„Acțiunea face parte din Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, prin care Republica Moldova își propune să crească suprafața împădurită a țării cu 145 ha”, au declarat reprezentanții ministerului.

Menționăm că Negureni este locul de baștină al actorului Emilian Crețu.

Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
screenshot

VIDEO „Oameni buni, v-au aruncat niște oase”. Cei reținuți la Chișinău în cazul camionului cu armament, aduși în fața judecătorilor

Trei dintre cele patru persoane reținute în cazul camionului cu muniții de la vama Albița au fost aduse pe 22 noiembrie în fața magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, scrie ProTV Chișinău, care a publicat imagini în acest sens.

Potrivit jurnaliștilor, prima persoană adusă pentru audieri se numește Maxim Darii. Acesta nu a răspuns întrebărilor presei. Ulterior a fost adus pentru audieri o persoană cu numele Valeriu Buga. Ieșind de la audieri, acesta a declarat jurnaliștilor că va coopera cu ancheta. Ultimul adus, potrivit sursei citate, a fost directorul companiei de transport Veaceslav Pîrgu. Întrebat unde urma să fie dus armamentul și de unde a fost încărcat, acesta a răspuns: „Oameni buni, v-au aruncat niște oase, căutați carnea”.

Potrivit sursei citate, pe 22 noiembrie, magistrații urmează să decidă dacă aceștia vor fi plasați în arest preventiv pentru 30 de zile.

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău.

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: