Victoriabank lansează un serviciu inovator de plăți instant prin sistemul MIA pentru companii. În cadrul unui parteneriat care reprezintă o premieră pe piața din Moldova, datorită implementărilor Victoriabank, clienții Orange pot achita facturile și își pot reîncărca conturile de telefonie mobilă folosind MIA Plăți Instant. Colaborarea nu doar că deschide noi perspective pentru ambele organizații, dar marchează și un pas semnificativ în direcția digitalizării pieței financiare din Moldova, oferind o nouă modalitate rapidă și sigură de a efectua plăți instant.
Acest parteneriat reflectă angajamentul nostru de a aduce inovație pe piața bancară și de a sprijini afacerile în tranziția către o economie fără numerar. Printre avantajele majore ale serviciului pentru companii se numără: integrarea rapidă asigurată de Victoriabank, comisioanele accesibile pentru procesarea tranzacțiilor, care contribuie la reducerea cheltuielilor operaționale, și recepționarea instantă a plăților, cu posibilitatea de a vizualiza soldul modificat imediat în VB24 Business, aplicația de internet banking de la Victoriabank.
Tranzacțiile în sistemul MIA se fac utilizând aplicații bancare securizate. În plus, clienții beneficiază de plăți fără comisioane, ceea ce face acest serviciu și mai atractiv.
Suntem încântați că în doar 10 zile de la activarea serviciului pe platforma de comerț electronic a companiei Orange, peste 1.000 de tranzacții au fost procesate prin această metodă. Rezultatul reflectă nu doar eficiența și fiabilitatea serviciului, ci și încrederea și dorința clienților de a adopta soluții financiare moderne și sigure.
„Integrarea sistemului MIA pentru plăți instant cu platforma Orange reprezintă un pas important pentru transformarea pieței financiare din Moldova. Suntem mândri că am fost primii care au adus această inovație pe piață, oferind astfel companiilor o soluție eficientă pentru gestionarea tranzacțiilor financiare. Vom continua să dezvoltăm soluții care răspund necesităților partenerilor noștri și așteptărilor clienților lor”, a declarat Mircea Aursulesei, vicepreședinte Victoriabank.
„Suntem încântați să lansăm o nouă metodă de plată prin sistemul de plăți instant MIA, implementat în parteneriat cu Victoriabank. Acest instrument de plată aduce multiple beneficii clienților noștri, oferindu-le o modalitate rapidă, sigură și fără comision de a achita facturile și de a reîncărca numerele Orange, simplu ca 1, 2, 3. Vom continua să inovăm pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor noștri și pentru a le oferi soluții de plată moderne și eficiente”, a declarat Maria Rotaru, Director Financiar Orange Moldova.
Dacă ești interesat să afli mai multe detalii despre cum poți integra plățile prin sistemul MIA pentru afacerea ta, ne poți contacta la adresa de email: [email protected].
Energbank îți oferă bonus de bun venit pentru deschiderea unui cont și a unui card. Vii în sucursală, finalizezi rapid procesul de onboarding și începi relația cu un avantaj concret, încă din primele zile.
Alegerea unei bănci ar trebui să înceapă cu valoare reală, nu doar cu promisiuni. Energbank pornește exact de aici și oferă un bonus de bun venit de 200 lei clienților noi care își deschid un cont și un card.
Cum beneficiezi de bonus:
Vii într-o sucursală Energbank
Deschizi un cont și un card
Instalezi aplicația MyEnergBank
Activezi cardul
Primești 200 MDL bonus direct în cont, chiar a doua zi lucrătoare. Totul este simplu și rapid, astfel încât să te bucuri imediat de avantajele unui banking modern și accesibil.
Cu aplicația MyEnergBank ai acces rapid și sigur la operațiunile bancare de zi cu zi, direct de pe telefon:
verifici soldul și tranzacțiile în timp real
efectuezi transferuri și plăți online
accesezi credite 100% online, disponibile în câteva minute
deschizi depozite avantajoase
beneficiezi de transferuri SEPA la doar 1 EUR
faci schimb valutar la cursul BNM
Consultă regulamentul și toate detaliile campaniei pehttps://www.energbank.com/ro/bonus-de-bun-venit, apoi vizitează cea mai apropiată sucursală Energbank și beneficiază de bonusul tău de bun venit. Campania promoțională este valabilă în perioada 04.05.2026 – 03.07.2026.
Despre Energbank: Energbank activează pe piața bancară din Republica Moldova din 1997 și face parte din Iute Group, grup financiar european specializat în tehnologii moderne de creditare și servicii financiare digitale. Apartenența la grup oferă băncii acces la expertiză internațională, infrastructură tehnologică avansată și practici moderne de guvernanță corporativă.
Guvernul a aprobat reorganizarea mai multor agenții teritoriale de asistență socială. Astfel, agențiile vor absorbi 25 de instituții publice din domeniu. Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, prin această măsură se lichidează 25 de funcții de director, 3 funcții de director adjunct și 19 funcții de contabil-șef. „Vom avea mai puțini șefi și mai multe servicii sociale”, a precizat ministra.
Decizia Guvernului
Pe 6 mai, Guvernul a aprobat reorganizarea prin fuziune a mai multor autorități administrative din subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Astfel, Agenția Teritorială de Asistență Socială Centru, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua Centrul de Plasament pentru Persoane Vârstnice și cu Dizabilități „Alexandra Grajdian” și Centrul de Reabilitare de Zi pentru Copii cu Dizabilități, ambele din orașul Criuleni.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Centru-Vest, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua Centrul de prestare a serviciilor sociale din orașul Călărași.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua Centrul de Plasament pentru Persoane Adulte și Vârstnice „Alinare” din satul Costești, raionul Rîșcani.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Est, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua următoarele instituții publice: Casa Comunitară Voloave (satul Voloave, raionul Soroca), Centrul de prestare a serviciilor sociale din municipiul Soroca, Centrul comunitar multifuncțional „Împreună” (satul Rublenița, raionul Soroca), Centrul de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice azilul „Acasă” (satul Bădiceni, raionul Soroca) și Servicii de asistență subiecților violenței în familie din orașul Drochia.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Nord-Vest, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua următoarele instituții publice din municipiul Bălți: Centrul comunitar pentru oameni în etate „Respirația a doua”, Centrul de Plasament Temporar al Copiilor în Situație de Risc „Drumul spre casă”, Centrul de Criză Familială „Sotis” și Centrul Social Regional „Viața cu Speranță”.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Sud, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua Azilul raional pentru persoane în vârstă și persoane cu dizabilități din satul Moscovei, raionul Cahul, precum și Centrul de Reabilitare și Protecție Socială a Copiilor în Situație de Risc „Пламъче” din orașul Taraclia.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Sud-Est, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua următoarele instituții publice: Casa Comunitară Chirca (satul Chirca, raionul Anenii Noi), Centrul raional de Plasament pentru Persoane Vârstnice și cu Dizabilități (satul Puhăceni, raionul Anenii Noi), Centrul Maternal „Pro Familia din Căușeni” (orașul Căușeni), Azilul raional de bătrâni Tănătari (satul Tănătari, raionul Căușeni) și Centrul de prestare a serviciilor sociale din orașul Anenii Noi.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Sud-Vest, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua următoarele instituții publice: Azilul de bătrâni și invalizi din orașul Cimișlia, Azilul pentru Persoane în Vârstă și Persoane cu Dizabilități din comuna Sărata Galbenă, raionul Hîncești, Centrul raional maternal „Pro-Femina” din orașul Hîncești, Centrul de servicii pentru copii cu dizabilități „Pasărea Albastră” din municipiul Hîncești și Azilul pentru Persoanele cu Dizabilități și în Etate din orașul Leova.
Precizările ministrei Muncii și Protecției Sociale
Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, a explicat motivul deciziei.
„Vom avea mai puțini șefi și mai multe servicii sociale care, de fapt, lucrează mai aproape de oameni. Noi lichidăm 25 de funcții de director, 3 funcții de director adjunct și lichidăm 19 funcții de contabili-șef. Toate aceste funcții se reorganizează în personal de asistență socială. Adică, vom avea deja mai mulți specialiști în protecția drepturilor copilului, vom avea mai mulți asistenți parentali profesioniști și mai mult personal în casele comunitare și locuințele protejate. Deci, prin această organizare, mai puțini șefi și mai mulți specialiști, care lucrează de fapt mai aproape de oameni”, a spus ministra în timpul unor declarații pentru jurnaliști.
Moldova Digital Summit 2026, organizat în perioada 5–6 iunie la Arena Chișinău, va fi inaugurat de Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, alături de Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos.
Evenimentul este dedicat comunității tech și de afaceri, startup-urilor, instituțiilor publice, sectorului fintech, investitorilor, partenerilor Republicii Moldova, jurnaliștilor și tuturor celor interesați de consolidarea ecosistemului digital și atragerea investițiilor în inovație și tehnologie.
MDS26 se desfășoară sub patronajul Guvernului Republicii Moldova și al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și este structurat pe trei direcții strategice: integrare europeană prin digitalizare, investiții și dezvoltarea competențelor.
Un ecosistem digital în creștere, cu impact economic real
Sectorul IT din Republica Moldova a atins un nou nivel de maturitate. În 2025, cifra de afaceri cumulată a companiilor rezidente ale Moldova Innovation Technology Park (MITP) a depășit 1 miliard de dolari SUA, în creștere cu 24,3% față de anul precedent.
Astăzi, sectorul contribuie cu peste 7% la PIB și include peste 2.800 de companii care operează pe piețe internaționale, cu peste 80% din vânzări orientate spre export. Ritmul de dezvoltare plasează sectorul IT printre cele mai dinamice din regiune.
La Moldova Digital Summit 2026, discuțiile vor viza modul în care acest ritm de creștere este susținut pe termen lung prin acțiuni coordonate între sectorul public și industrie, dezvoltarea infrastructurii digitale, mecanisme de finanțare și acces la piețe internaționale.
„Într-un context global marcat de schimbări tehnologice și energetice, este important să privim către următoarea etapă de dezvoltare și către modul în care consolidăm infrastructura digitală, stimulăm inovația, dezvoltăm competențele relevante pentru economia bazată pe inteligență artificială și valorificăm oportunitățile europene pentru a susține competitivitatea”, a declarat Michelle Iliev, secretară de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Identitate digitală și infrastructură: de la sisteme la utilizare practică
Un punct central al ediției 2026 este evoluția identității digitale, în contextul infrastructurii publice digitale dezvoltate de țara noastră în ultimii ani.
Portofelul de identitate digitală EVO va fi testat în scenarii reale, după integrarea instituțională, demonstrând modul în care identitatea digitală poate fi utilizată de cetățeni în accesarea serviciilor și în interacțiunile publice digitale.
Această evoluție se bazează pe un ecosistem de e-guvernare construit în ultimii 16 ani, bazat pe interoperabilitate și servicii digitale integrate. În prezent, peste 77% dintre serviciile pentru mediul de afaceri sunt digitalizate, iar platforma EVO funcționează ca punct unic de acces pentru cetățeni, companii și diaspora.
„Accesul la identitatea digitală e un drept, iar portofelul de identitate digitală EVO va oferi tuturor acces simplu și gratuit, cu date protejate și în siguranță. Pentru că un stat 100% digital e un stat proactiv, cu mai puține servicii, mai puține hârtii și mai multă încredere. Hai să vorbim mai mult la MDS26!”, a spus Nicoleta Colomeeț, directoarea Agenției de Guvernare Electronică.
Agenda include contribuții din partea unor actori relevanți la nivel european și regional, inclusiv reprezentanți ai Comisiei Europene implicați în dezvoltarea portofelului de identitate digitală la nivelul UE, precum Apostolos Tolis, Head of International Trust and Identity Services Sector, dar și experți din ecosistemul european de infrastructură AI și HPC.
Infrastructură, AI și investiții: următoarea etapă de dezvoltare
Summitul abordează următorul nivel de dezvoltare al economiei digitale: de la inteligență artificială și capacitate de procesare, până la relația dintre infrastructura digitală și resursele energetice.
Discuțiile vor include teme precum suveranitatea digitală, dezvoltarea infrastructurii de calcul, securitatea cibernetică și rolul energiei în susținerea economiilor digitale, cu participarea unor companii și organizații internaționale precum Mastercard, IBM și inițiative europene din domeniul AI și infrastructurii digitale.
Aceste teme sunt analizate în paralel cu oportunitățile de investiții și scalare, într-un context în care ecosistemul local este deja conectat la piețe internaționale și susținut de un cadru predictibil.
„Moldova Innovation Technology Park transformă Moldova într-o piață tehnologică scalabilă. Companiile noastre sunt integrate în piețe globale, într-un cadru stabil și aliniat la standarde europene. La MDS26, acest potențial poate fi explorat dintr-o perspectivă completă”, a declarat Marina Bzovii, administratoare MITP.
Agenda de business: soluții și tehnologii actuale
Moldova Digital Summit 2026 pune un accent puternic pe aplicarea tehnologiilor în mediul de afaceri, printr-o agendă structurată în cinci sesiuni tematice dedicate transformării digitale a companiilor.
„Dacă ești o companie care caută soluții pentru creștere, eficiență sau extindere, Moldova Digital Summit este locul potrivit. Aducem împreună furnizori de tehnologii, parteneri internaționali și experți care pot răspunde direct la provocările de business: de la digitalizare și automatizare, până la acces la piețe și finanțare”, a menționat Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice, ATIC.
Agenda de business acoperă întregul lanț de valoare al unei organizații moderne, abordând subiecte precum transformarea digitală a IMM-urilor, automatizarea proceselor și adoptarea soluțiilor CRM și ERP, evoluția serviciilor financiare către modele bazate pe inteligență artificială, digitalizarea funcțiilor de contabilitate și conformitate, precum și utilizarea AI în recrutare, managementul talentelor și învățare organizațională.
Un accent aparte este pus pe operațiuni și infrastructură, de la securitate cibernetică și guvernanța datelor până la dezvoltarea capacităților de procesare și integrarea soluțiilor cloud și AI la nivel de companie.
Prin participarea unor companii globale precum Mastercard, IBM, UiPath, Samsung sau Palo Alto, agenda oferă acces direct la soluții, studii de caz și perspective aplicate, relevante pentru companiile care urmăresc creșterea eficienței, scalarea operațiunilor și integrarea pe piețele internaționale.
Competențe și educație
A doua zi a summitului – Tekwill Expo Day – este dedicată educației și dezvoltării competențelor, cu accent pe adaptarea forței de muncă la noile realități tehnologice și cerințele economiei digitale.
Evenimentul creează un spațiu de interacțiune între universități, companii, startupuri și instituții educaționale, facilitând conexiunea dintre educație și cererea din piață. Programul Tekwill Junior Ambassadors evidențiază implicarea tinerilor în tehnologie și inovare și rolul acestora în dezvoltarea viitorului ecosistem digital.
Despre Moldova Digital Summit 2026
Moldova Digital Summit este principalul eveniment dedicat transformării digitale din Republica Moldova. Ediția 2026 are loc în perioada 5–6 iunie, la Arena Chișinău și este organizată sub patronajul Guvernului Republicii Moldova de către ATIC, Agenția de Guvernare Electronică, Moldova Innovation Technology Park și Tekwill.
Ministerul Mediului analizează posibilitatea de a autoriza temporar un spațiu alternativ de depozitare a deșeurilor, după ce operatorului privat care presta servicii de colectare a gunoiului pentru 12 localități din centrul țării i-ar fi fost blocat accesul la poligonul din Țînțăreni, gestionat de întreprinderea municipală Autosalubritate Chișinău. Instituția urmează să vină cu o decizie în viitorul apropiat. Afirmațiile au fost făcute de ministrul Gheorghe Hajder pe 6 mai, la Guvern.
„Astăzi există solicitări la Ministerul Mediului pentru a autoriza, cel puțin temporar, anumite locații. Analizăm împreună cu Ministerul Mediului și cu siguranță vom reveni în scurt timp. (…) Legea ne permite în cazul depozitelor care sunt deja înființate, niște condiții mai lejere, astfel încât, cu anumite condiționalități, ca să respecte anumite norme de mediu, ulterior lichidarea acelei gunoiști, să putem autoriza temporar aceste gunoiști. Dar discutăm acest aspect, îl analizăm destul de amplu, astfel încât să nu creăm consecințe pentru mediu”, a declarat Gheorghe Hajder.
De asemenea, ministrul Mediului a respins afirmațiile lui primarului Chișinăului, Ion Ceban, că centrul de reciclare a deșeurilor de la Sângera ar activa ilegal. Potrivit oficialului, edilul „își depășește competențele” prin aceste declarații.
„Competența de autoriza, de a interzice, de a suspenda, aparține exclusiv Agenției de mediu. Ceea ce vorbește el nu este altceva decât PR politic și declarații nefondate. (…) Mai mult de atât, în cazul în care acea fabrică de sortare va fi închisă, și înțeleg că sunt anumite premise pentru a fi suspendată activitatea ei, zeci de tone sau sute de tone de deșeuri vor ajunge pe dealurile noastre. Este o acțiune iresponsabilă. Instituțiile în general trebuie să găsească soluții, fie să relocăm acele instalații, fie să ajutăm, să găsim ca să remedieze, nu să blocăm activitatea”, a spus el.
Amintim că 12 localități din apropierea Chișinăului au rămas fără servicii de colectare a deșeurilor din 1 mai.
Comunitățile erau deservite de un operator privat, care prelua deșeurile și le transporta la centrul de sortare de la Sângera, iar nereciclabele erau depozitate la poligonul de la Țînțăreni, care este gestionat de întreprinderea municipală Regia Autosalubritate Chișinău.
La sfârșitul lunii aprilie, Regia Autosalubritate ar fi reziliat contractul cu operatorul privat și, astfel, acesta nu ar mai avea acces la poligonul de depozitare.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat anterior că contractul ar fi fost reziliat la indicația lui Ion Ceban și l-a acuzat pe primar că ar dori să provoace „intenționat” o criză. În reacție, Ceban a calificat învinuirile drept „minciuni”. El a mai menționat că operatorul privat evită poligonul din Țînțăreni și, în schimb, transportă deșeurile la o groapă neautorizat din Băcioi, întrucât aceasta se află mai aproape și, respectiv, costurile suportate sunt mai mici. Totodată, primarul capitalei a mai spus că centrul de reciclare de la Sîngera, unde sunt duse deșeurile, activează ilegal.
Între timp, primarii a opt localități afectate au solicitat Ministerului Mediului să autorizeze un spațiu alternativ de depozitare a deșeurilor în zonă.
Dosarul „Kuliok”, în care fostul președinte Igor Dodon este acuzat de corupere pasivă și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, nu va fi reluat de la zero. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) continuă audierea martorilor și în ședința din 6 mai, chiar dacă unul dintre magistrații din complet a fost schimbat.
În prezent, dosarul este examinat de completul format din judecătorii Vladislav Gribincea, Stella Bleșceagă și Alexandru Negru. Ultimul a fost desemnat recent în locul judecătorului Ghenadie Eremciuc, care și-a încheiat activitatea la CSJ.
Alexandru Negru și-a început cariera de judecător în 2014, la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău.
Potrivit Cusens.md, Negru este singurul magistrat din completul de judecători de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, care a avut opinie separată în achitarea fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, învinuit de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Deși a fost de acord cu decizia în fond a completului, el a menționat că faptele incriminate lui Stoianoglo ar fi trebuit să fie examinate din perspectiva unui alt capăt de acuzare – neglijență în serviciu.
De asemenea, potrivit sursei citate, Alexandru Negru a fost unul dintre cei trei magistrați care a examinat episoadele din dosarul „Frauda bancară”, în care sunt inculpați foștii șefi ai Băncii Naționale a Moldovei, Băncii de Economii, Băncii Sociale, Unibank și fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, oligarhul Vladimir Plahotniuc.
Negru a fost transferat la CSJ în aprilie 2025.
Istoria dosarului „Kuliok”
Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „Kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.
Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.
În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.
Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.
Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.
Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
