Victoriabank, unul dintre cei mai buni angajatori ai anului 2021: Descoperă beneficiile băncii

Victoriabank, parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, este unul dintre cei mai buni angajatori ai anului 2021, arată rezultatele studiului „Employer Brand Perception Survey 2021”, efectuat de către Compania de consultanţă şi training AXA Management Consulting. Banca este parte a unui clasament care include 10 companii mari și medii din Republica Moldova, identificate în baza unei metodologii complexe de evaluare.

Pentru realizarea topului, managerii și profesioniștii Victoriabank au luat parte la un proces de chestionare care stabilește gradul de satisfacție a personalului, în funcție de principalele aspecte ale funcționării companiei: condițiile de muncă, oportunitățile de dezvoltare, salarizarea și beneficiile, colaborarea în companie, relațiile cu superiorii și colegii etc.

„Sănătatea, siguranța și confortul angajaților continuă să fie pentru noi o prioritate, iar acest clasament ne demonstrează că efortul nostru este apreciat. Chiar dacă pandemia a venit cu o mulțime de provocări, am încercat să le facem față, să ne adaptăm noilor realități și să oferim în continuare un mediu de muncă armonios. Mulțumim oamenilor Victoriabank pentru că sunt dedicați, energici și cu poftă de muncă, iar împreună formăm o echipă profesionistă, cu rezultate remarcabile și banking de calitate” – a declarat Valentina Sohoțchi, Director Resurse Umane, Victoriabank.  

Cu peste 30 de ani de experiență în sectorul bancar și peste 600.000 de clienți, Victoriabank pune în prim-plan oamenii și își propune să fie prima opțiune pentru potențialii angajați și clienți. De aceea printre principalele beneficii ale băncii sunt: oportunitățile profesionale internaționale în cadrul Grupului Financiar Banca Transilvania; salariul fix și avantajele financiare; programul de muncă stabil, mediul favorabil, compensațiile legate de sănătate, stagiile de practică plătite etc.

Studiul „Employer Brand Perception Survey 2021” este realizat în baza a 5.000 de chestionare completate de către angajații a 47 de companii din Republica Moldova. Pe lângă Topul celor mai buni angajatori, cercetarea va oferi companiilor participante și un raport cu recomandări de îmbunătățire a climatului organizațional. Studiul este la a 12-a ediție și este realizat în parteneriat cu Asociația Businessului European.

Tot în anul 2021, Victoriabank s-a clasat în topul companiilor la care absolvenții și-ar dori să candideze pentru angajare, conform unui studiu realizat la nivel național de Iolanta Mura și Riyang Phang, cu suportul AmCham Moldova. Respondenții – studenți în ultimul an de studii, inclusiv masteranzi și doctoranzi – au plasat Victoriabank pe locul 2 din 12 branduri participante. Cele mai importante patru valori de muncă, apreciate de absolvenții 2021 la o companie sunt: oportunitățile de avansare, accesul la informații, oportunitățile de învățare și salariul bun.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldoveni, implicați într-o schemă de spălare a banilor: ar fi prejudiciat persoane din România cu €2 mln

Un grup infracțional internațional, din care ar face parte șase moldoveni, specializat în fraude informatice și spălare de bani, a fost destructurat în cadrul unei operațiuni denumite „Crypto Wave”. Gruparea este suspectată că ar fi prejudiciat peste 30 de victime, inclusiv companii din România, cu aproximativ 2.000.000 de euro.

Potrivit Procuraturii, în Chișinău au avut loc peste 12 percheziții la domiciliile a șase persoane, de unde au fost ridicate probe relevante pentru investigație, inclusiv înscrisuri și dispozitive electronice. Persoanele percheziționate în Moldova sunt suspectate că ar fi avut un rol crucial în faza finală a schemei de spălare a banilor. Acestea ar fi convins diverse persoane din afara grupului să-și deschidă conturi bancare, instalând aplicații bancare pe telefoane furnizate chiar de suspecți. Ulterior, aceștia primeau cartelele bancare și telefoanele, convertind sumele primite în criptomonede.

Banii, obținuți fraudulos de alți membri ai grupului prin phishing, atacuri de tip „man-in-the-middle” și fraude pe site-uri de shopping, ar fi fost transferați inițial în conturile unor persoane juridice înființate în Spania, Italia și Germania. Aceste companii ar fi fost create de persoane recrutate de membrii rețelei, care cunoșteau originea ilicită a fondurilor.

Autoritățile subliniază că, în cadrul activității infracționale, au fost utilizate și documente false, atât pentru înființarea companiilor destinate colectării banilor, cât și pentru deschiderea conturilor bancare.

Investigațiile penale continuă, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției, conform legii.

Scrisoare falsă, care vizează elevi, răspândită în ajun de Pride. Guvernul: „Are scopul de a certa oamenii între ei”

Un nou fals circulă în spațiul online, în ajunul marșului Pride organizat de comunitatea LGBTQ+ din Moldova. Un mesaj transmis prin e-mail, inclusiv către redacția NewsMaker, vizează elevii și este atribuit în mod fraudulos activistei și președintei Genderdoc-M, Angelica Frolov. Atât Frolov, cât și Guvernul Republicii Moldova au dezmințit autenticitatea scrisorii.

În mesajul fals elevii sunt chemați să participe la marșul comunității LGBTQ+ din 15 iunie, cu implicarea instituțiilor statului și a partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate.

„Din numele meu de pe o adresă care nu-mi aparține [email protected] se distribuie aceste e-mailuri. Nici eu, nici organizația pe care o reprezint nu are nici o tangenta cu mesajul dat. La marș vin doar cei care doresc să vină și simt această nevoie. Nu există nici un fel de cote, nici un fel de impunere și nici un fel de colaborare cu partidele politice”, a scris Frolov pe rețelele de socializare.

Guvernul Republicii Moldova a respins oficial autenticitatea scrisorii care circulă în spațiul public.

„Aceste mesaje false nu au nicio legătură cu instituțiile publice, iar informațiile prezentate sunt fabricate cu scopul de a induce confuzie și a certa oamenii între ei. Elevii sunt în vacanța binemeritată! Și le dorim tuturor, inclusiv părinților, o vară odihnitoare împreună. Nu cădeți în capcana minciunilor fabricate special”, anunță purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Precizăm că scrisoarea falsă a fost expediată și în adresa redacției NewsMaker. De altfel, NM este ținta unor mesaje false trimise de boți de mai mult timp. Toate provin de pe adrese cu extensia inbox.eu. Mesajele includ acuzații la adresa unor partide politice, dezinformări legate de marșul LGBT+ sau de vizita președintelui României, Nicușor Dan, și conțin linkuri care redirecționează spre pagini false de internet sau canale Telegram.

NewsMaker recomandă cititorilor să verifice informațiile primite, să evite accesarea linkurilor suspecte și să se informeze din surse oficiale sau verificate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

UE taxează Rusia și Belarus: tarife mai mari la importurile agricole și de îngrășăminte

Consiliul Uniunii Europene a adoptat un regulament care impune noi tarife vamale asupra produselor agricole rămase și anumitor îngrășăminte din Rusia și Belarus, care nu erau încă supuse unor taxe vamale suplimentare. Potrivit unui comunicat al Consiliului, scopul este de a reduce dependența Uniunii Europene de aceste importuri, dar și de a reduce veniturile din export ale Rusiei, limitând astfel capacitatea sa de a finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.

Noile tarife vor intra în vigoare la 1 iulie 2025 și vor fi implementate treptat, pe o perioadă de tranziție de trei ani. Acestea vor fi aplicate bunurilor care au reprezentat aproximativ 15% din totalul importurilor agricole din Rusia în 2023. În cazul îngrășămintelor, tarifele noi se vor aplica anumitor produse pe bază de azot.

„Aceste măsuri sporesc securitatea noastră economică prin reducerea dependențelor față de Rusia. Reducem și mai mult veniturile Rusiei din exporturi și, prin urmare, capacitatea ei de a-și finanța războiul brutal. Aceasta este Europa unită în cea mai bună formă”, a declarat Michał Baranowski, subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei din Polonia, țară care deține în prezent Președinția Consiliului UE.

Potrivit datelor UE, în 2023 importurile de îngrășăminte vizate din Rusia au reprezentat peste 25% din totalul importurilor Uniunii în acest sector, însumând circa 3,6 milioane de tone, în valoare de aproximativ 1,28 miliarde de euro.

Comisia Europeană a propus această măsură la 28 ianuarie 2025, în linie cu obiectivul de a slăbi economia de război a Rusiei și a altor state implicate în agresiunea împotriva Ucrainei. Pe lângă efectele economice asupra Moscovei, Bruxellesul susține că măsura va încuraja diversificarea surselor de aprovizionare, stimulând totodată producția internă și menținând prețuri accesibile pentru fermierii europeni.

screen/Agora

„Dramă avem, vrem acțiune”. Mai mulți cineaști au protestat la Guvern. Ministrul Culturii a ieșit în fața manifestanților VIDEO

Mai mulți cineaști au protestat, pe 12 iunie, la Guvern. Aceștia au venit cu mai multe revendicări ce vizează proiectul de modificare a Legii Cinematografiei, printre care se numără: crearea unui fond cinematografic funcțional și eliminarea conceptului de „Comandă de Stat”. Ministrul Culturii Sergiu Prodan a recunoscut că denumirea „Comandă de Stat” este „o formulare nefericită”, însă a adăugat că „esența rămâne”. În ceea ce privește fondul cinematografic, ministrul a declarat că autoritățile se află la etapa de înființare a acestuia, dar a evitat să precizeze suma care ar urma să fie alocată. Totodată, el și-a exprimat speranța că proiectul va fi votat de actualul Parlament în două lecturi, însă a admis că există riscul ca examinarea în a doua lectură să revină următorului legislativ.

„Dramă avem, vrem acțiune”, „Vrem Odeon funcțional”, „Facem film acasă” – au fost unele dintre mesajele de pe pancartele manifestanților.

Solicitările manifestanților

Potrivit Luciei Lupu, producător și regizor de film, cineaștii solicită redactarea proiectului de modificare a Legii Cinematografiei.

„După ani de discuții și consultări, Ministerul Culturii a prezentat proiectul de modificare a Legii Cinematografiei. (…) Din cele peste 17 surse de finanțare propuse inițial, au fost păstrate doar două, care în mare parte transferă povara financiară tot asupra producătorilor de film. (…) A fost exclus din proiectul de lege propunerea de transformare a cinematografului Odeon într-un centru public de proiecție. Mai mult, a fost introdus conceptul de „Comandă de Stat”, care riscă să afecteze independența și libertatea de creație, principii esențiale într-o industrie cinematografică modernă europeană”, a comunicat Lucia Lupu.

Ea s-a referit și la „un alt angajament important, asumat de Ministerul Culturii, care încă nu a fost onorat”. „În urma concursului CNC (nota red. Centrul Național al Cinematografiei) din acest an, 19 proiecte au fost declarate eligibile, însă fondurile alocate au permis finanțarea doar 9″, a menționat Lucia Lupu.

Astfel, cineaștii au solicitat „crearea unui Fond Cinematografic cu adevărat funcțional”, „eliminarea conceptului de „Comandă de Stat””, „asumarea transformării cinematografului Odeon într-un centru public de proiecție și educație cinematografică” și „rectificarea urgentă a bugetului pe 2025 pentru a asigura finanțarea integrală a proiectelor eligibile din concursul CNC”.

Reacția ministrului Culturii

„Desigur, fără un fond al cinematografiei, nu este posibilă dezvoltarea de mai departe a acestui domeniu. Este obiectivul cel mai important, doar că acest fond se deosebește radical de toate celelalte fonduri ale statului, Guvernului, prin faptul că producția cinematografică necesită un proces în timp care nu tocmai se încadrează în limitele, prevederile, procesului bugetar. Tocmai de aceea, acest lucru durează. (…) Astăzi, noi suntem la etapa când facem un pas important în înființarea a unui fond al cinematografiei care ulterior, desigur, va necesita să fie îmbunătățit”, a comunicat ministrul Culturii Sergiu Prodan.

Întrebat câți bani ar urma să fie în acest fond, ministrul a evitat să ofere o cifră. „Nu vorbim de sume exacte, important este ca aceste sume nu vor avea o schimbare neimportantă”, a declarat Prodan.

El a adăugat că proiectul de modificare a Legii Cinematografiei s-ar putea regăsi pe 18 iunie pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, ulterior va ajunge în Parlament. „Sperăm să-l trecem în Parlament prin două lecturi. (…) Dacă nu reușim riscăm de fapt să fie aprobat doar în prima lectură și deja următorul parlament să-l examineze în a doua lectură”, a precizat oficialul.

Ministrul a spus că, pe lângă fond, în proiect sunt prevăzute noi mecanisme cu privire la domeniu. „Contracte multianuale. Ce înseamnă asta? Proiectul câștigător la finanțare va putea solicita banii nu imediat în acest an, cum e acum și să valorifice acești bani până la sfârșitul anului, dar vor putea fi solicitați într-o perioadă de trei ani”, a evidențiat el.

Potrivit lui Prodan, conceptul de „Comandă de Stat” are „o formulare nefericită”. „Vom schimba această formulare pentru că, într-adevăr, aduce a naftalină, dar esența rămâne. Rămâne în sensul în care statul poate să comande o producție cinematografică de care are nevoie. (…) Statul, contribuind la producția unui film, în momentul în care are nevoie pentru lupta cu propaganda, impactul social în comunitățile noastre, este nevoit pe bună dreptate să procure aceste drepturi de la producători. Și atunci apare întrebarea: cum așa, statul a investit în producția filmului și acum trebuie să plătească producătorului pentru faptul că vrea să organizeze câteva proiecții pentru oameni? (…) Noi trebuie să avem un mecanism prin care statul își poate rezerva dreptul de proprietate asupra unei producții de film. (…) Această comandă va prevedea de fapt finanțarea a 100% a bugetului filmului pentru necesitățile statului”, a declarat oficialul.

Cu privire la solicitarea manifestanților în cazul cinematografului Odeon, Prodan a spus că în acest caz se poartă un dialog cu Agenția Proprietății Publice. În cazul fondurilor alocate care au permis finanțarea doar a 9 proiecte, ministrul a spus că se va interveni „și în acest caz”.

Concluziile de la manifestație

„Nu vrem să criticăm, nu vrem să facem scandal, vrem doar să fim susținuți pentru că sunt foarte mulți tineri care vor să promoveze țara, imaginea Moldovei, la nivel internațional iar filmul este o carte de vizită care trebuie susținută”, a comunicat la finalul manifestației producătorul de film, Virgiliu Mărgineanu.

Ulterior, ministrul Sergiu Prodan le-a solicitat manifestanților să-și formuleze „exact cerințele realiste” pentru a fi analizate.

MITP – Motorul digital al Moldovei accelerează: rezultate record în 2024 și proiecții de 1 miliard de euro venituri pentru 2025

Sectorul IT contribuie cu 6% la PIB-ul național – un rezultat care reflectă eficiența și impactul ecosistemului creat de Moldova Innovation Technology Park (MITP). Datele au fost prezentate de Marina Bzovîi, Administratoarea MITP, în cadrul Moldova Digital Summit 2025, confirmând rolul esențial al Parcului în transformarea digitală a Republicii Moldova. Cu un an 2024 marcat de performanțe record, MITP preconizează pentru 2025 o traiectorie ascendentă clară, susținută de extinderea accelerată a bazei de rezidenți și de creșterea veniturilor generate de sectorul IT.

Creștere fără precedent: 533 de companii rezidente într-un singur an

În prezent, MITP numără peste 2.370 de companii rezidente, dintre care 533 s-au alăturat doar în 2024 – cea mai mare creștere anuală de la înființarea Parcului. Este un semnal clar al atractivității tot mai mari pe care o are Moldova în ochii investitorilor internaționali, datorită unui regim fiscal competitiv, unui mediu de afaceri stabil și recunoașterii în creștere a Moldovei ca destinație tech emergentă în Europa de Est.

Parcul găzduiește companii cu capital din 43 de țări, cele mai multe fiind din Ucraina și România. „Contextul geopolitic regional a avut un impact major. Dacă în 2021 erau înregistrate doar trei companii ucrainene în MITP, în 2024 numărul acestora a crescut de 14 ori, ajungând la 42, pe fondul relocărilor strategice determinate de război. În același interval, și prezența companiilor cu capital românesc aproape s-a dublat, impulsionată inclusiv de schimbările fiscale recente din România aplicate sectorului IT. Astăzi, în MITP se regăsesc 41 de companii din România”, a declarat Marina Bzovîi, Administratoarea MITP.

Sectorul IT – o forță în economie: 6,3% din PIB

Contribuția sectorului IT la economia națională a crescut semnificativ, ajungând la 6,3% din PIB în 2024, potrivit estimărilor preliminare, față de 1,8% în 2015. Această evoluție remarcabilă este rezultatul direct al expansiunii companiilor tech, al politicilor fiscale favorabile și al atragerii susținute de investiții externe.

Pentru anul 2025, estimăm că veniturile generate de companiile rezidente MITP vor atinge 1 miliard de euro, cu o creștere de aproximativ 30% față de 2024, când acestea au însumat 785 milioane de euro. Este o confirmare clară a potențialului de creștere durabilă și a valorii pe care sectorul IT o aduce economiei moldovenești”, a declarat Nadejda Hodus, Financial Manager MITP.

Exporturile IT – Moldova, lider regional la ritmul de creștere

Exporturile de servicii IT au crescut spectaculos, ajungând în 2023 la 523 milioane de euro, de 10 ori mai mult decât în 2015 (53 milioane euro). Deși volumul absolut este inferior celui raportat de țări precum România (7,5 miliarde euro) sau Ucraina (6 miliarde euro), ritmul de creștere al Moldovei este cel mai rapid din regiune.

Această performanță este cu atât mai impresionantă cu cât Moldova este o țară de dimensiuni mici, atât ca teritoriu, cât și ca populație. Modelul de dezvoltare al MITP se dovedește a fi unul eficient și sustenabil, transformând Moldova într-un hub digital regional cu potențial strategic”, a adăugat Nadejda Hodus.

Contribuții record la bugetul de stat

Impactul economic al MITP se resimte direct și în veniturile Bugetului Public Național. În 2024, companiile rezidente au contribuit cu 78 milioane euro – de patru ori mai mult decât în 2017. Aproximativ 50% din aceste sume provin de la afaceri nou înființate după lansarea parcului.

Potrivit unei analize recente realizate de MITP, contribuțiile achitate de companiile rezidente ar putea acoperi până la 16% din cheltuielile naționale pentru ocrotirea sănătății și aproximativ 90% din finanțarea învățământului superior profesional – o ilustrare elocventă a impactului economic real generat de sectorul IT în Republica Moldova.

Prin aceste rezultate, MITP se impune nu doar ca un model de succes în regiune, ci și ca un exemplu de politică publică eficientă, care creează locuri de muncă, atrage investiții și amplifică competitivitatea digitală a țării. Cu obiective clare și un ritm susținut de dezvoltare, Moldova este tot mai aproape de a deveni un pol regional al inovației și tehnologiei”, a conchis Administratoarea Moldova Innovation Technology Park, Marina Bzovîi.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: