Andrei Mardari / NewsMaker

(VIDEO) Două specii vulnerabile, aprobate pentru vânat. Ministra Mediului, acuzată că a cedat presiunilor

Sezonul de vânătoare 2021-2022 a început. Potrivit ecopresa.md, deși în ordinul suspus consultărilor publice la începutul lunii noiembrie se permitea doar vânatul iepurilor de câmp, fazani, porumbel gulerat și mistreț, în cel publicat în Monitorul Oficial se regăsesc și gâștele și rațele. Experții consideră că permiterea vânătorii la rațe și gâște ar fi o cedare a Ministerului în fața presiunii vânătorilor. În cadrul ediției din 26 noiembrie a emisiunii „Bună seara cu Mircea Surdu”, ministrul Mediului Iuliana Cantaragiu a replicat că presiunea din partea vânătorilor a fost mare și i-a lipsit „vocea societății civile”.

Activista de mediu Silvia Ursu spune că este îngrijorător faptul că inițial s-a propus spre consultare publică o altă versiune a ordinului și anume cea în care erau specificate cotele de vânătoare la porumbel sălbatic, fazan și iepure de câmp.

„Proiectul acesta de ordin a fost propus spre consultare în perioada 5.11 – 12.11, după care a apărut în formulă finală pe 26 noiembrie, conținând noi specii și noi cote. Opinia publică și organizațiile de mediu nu a fost consultate cu privire la aceste noi adăugiri, acestea pur și simplu au fost puse fără a fi consultate cu factorii interesați”, afirmă Ursu.

Experta spune că, potrivit procedurii, reprezentanții Ministerului trebuiau să organizeze consultări publice pentru ordinul în care au fost incluse cote noi.

„Analizând atent lista speciilor observăm că s-a permis vânatul la următoarele specii de păsări: gâscă (gârlița mare, gâsca de vară); rață (rața mare, rața mică, rața cârâitoare, rața fluierătoare, rața sulițar, rața cu cap castaniu, rața lingurar), lișiță și găinușa de baltă. Două dintre ele sunt specii vulnerabile, lucru confirmat și de Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii. Vorbim despre rața cu cap castaniu și rața sulițar, ambele incluse în raportul „Lista Roșie Europeană a Păsărilor”, lansat de către Birdlife International în octombrie 2021”, menționează ecopresa.md.

În cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, ministrul Mediului a argumentat că, în timp ce presiunea din partea vânătorilor era mare, vocea societății civile nu s-ar fi făcut auzită.

„Nu e vorba de cedat, absolut deloc. Presiunea era mare și știți ce îmi lipsea? Vocea societății civile. Societatea civilă de mediu a fost tăcută în toată perioada asta. Cât vânătorii făceau presiuni prin toate canalele… nu sunt atât de mulți deputați vânători în Parlamentul actual. Și inclusiv am răspuns la întrebările acestea și deputaților – care sunt argumentele noastre de ce să mergem pe versiunea de conservare a faunei, inclusiv la Guvern, inclusiv societății vânătorilor ș.a.m.d., dar argumentele când s-au pus pe transparență decizională, nu am primit nicio scrisoare de la societatea civila, că trebuie să fie susținut în felul acesta. A fost post factum”, a menționat ministrul.

Iuliana Cantaragiu mai spune că în cadrul Institutului de Zoologie ar exista anumite conflicte de interese.

„Institutul de Zoologie spune că poftim, trebuie să permită vânatul la o mulțime de specii. Și pun la îndoială inclusiv și acest lucru și avizul Institutului de Zoologie, fiindcă există conflict de interese între persoana care dă acest aviz – este și membru al Asociației Vânătorilor. Dar în același timp, fiind plasată pe transparență decizională acest ordin sunt o mulțime de comentarii la speciile acestea pe care le-au enumerat. În situația respectivă trebuie și contra argument. Al meu a fost mereu – da, în asociație sunt 15 mii persoane (…) este un grup de interese de 15 mii de oameni raportat la 2,8 mln. Alt grup de interese, vocea lor vreau să o aud”, a mai spus Cantaragiu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Grosu

Grosu, prezent la Congresul PNL: „Vom face lucruri frumoase pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului”

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate, a participat pe 12 iulie la Congresul extraordinar al Partidului Național Liberal (PNL) din România. Politicianul a susținut un discurs în timpul reuniunii, în care a urat succes PNL-ului și a făcut apel la liberali să fie alături de Republica Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru a da statului o perspectivă „clară” privind integrarea europeană.

Noi, în Republica Moldova, urmărim foarte atent ce se întâmplă în România. Pentru că de felul cum merg lucrurile la București, în întreaga Românie foarte mult depind și felul în care merg lucrurile în R. Moldova. Vă mulțumesc pentru tot ajutorul pe care l-ați acordat constant la nivel de Guvern, la nivel de agenții, primării. Lucrul ăsta este apreciat, lucrul ăsta este de menționat de fiecare dată, fiindcă ajutorul României nu s-a oprit niciodată și este complicat să-l cuantificăm, pentru că el este continuu”, a declarat Igor Grosu.

Liderul PAS a mai notat interferențele ruse cu care s-a confruntat România în perioada alegerilor prezidențiale din 2025. E a subliniat că Rusia are o „atenție permanentă” față de România și Republica Moldova. „Ei ne privesc ca un tot întreg, ca un neam, ca o națiune. Măcar aici sunt sinceri, că ne tratează ca pe neamul românesc. Dvs ați simțit cumva pe pielea dvs lucruri pe care noi le simțim de 35 de ani, dar asta te face mai tare și mai pregătit”, a adăugat acesta.

Igor Grosu a remarcat că, în toamnă, și în Republica Moldova urmează să aibă loc alegeri parlamentare. Politicianul a declarat că scrutinul va fi despre calea pe care va merge statul, iar opțiunile sunt două: aderarea la UE sau rămânerea în „incertitudine”.

De ales nu prea avem multe. Dar un lucru simt și sunt sigur că cu ajutorul dvs, cu ajutorul prietenilor o să învingem și o să dăm Republicii Moldova o perspectivă foarte clară de integrare europeană. Vă rugăm să fiți alături. Și când spun că fiți alături, am în vedere să discutați cu primarii, primar la primar, ministru la ministru, om la om, politician la politician, să le transmiteți încrederea și sprijinul, că Republica Moldova nu este singură, are mulți prieteni și va reuși”, a menționat președintele PAS.

La final, Igor Grosu a urat succes în continuare Partidul Național Liberal, pe care l-a numit „partid-frate”. „Împreună o să facem echipă, împreună vom face lucruri frumoase pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului”, a spus el

Facebook/Igor Grosu

Precizăm că Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Național Liberal sunt membri ai Partidului Popular European – una dintre cele mai mari formațiuni transnaționale din Parlamentul European.

Congresul extraordinar al PNL a avut loc în Sala Unirii din Parlamentul României. Pe lângă liberali, la reuniune au mai participat președintele țării, Nicușor Dan, și reprezentanți ai formațiunilor din coaliția de guvernare.

În cadrul reuniunii a fost votată conducerea formațiunii. Astfel, premierul Ilie Bolojan a fost ales președinte al Partidului Național Liberal, cu 976 de voturi. El a fost singurul care a candidat pentru această poziție. De asemenea, vicepreședinți ai partidului au fost aleși Cătălin Predoiu, Ciprian Ciucu, Adrian Veştea şi Nicoleta Pauliuc, iar Dan Motreanu a fost numit secretar general al PNL.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: