Deputații Adunării Populare din Găgăuzia (APG) l-au revocat din funcție săptămâna trecută pe vicepreședintele Alexandru Tarnavschi . El a criticat deschis legătura dintre conducerea Găgăuziei și Ilan Șor și a pledat pentru restabilirea dialogului dintre Chișinău și Comrat. Într-un interviu acordat NM, Tarnavschi a vorbit despre demiterea sa, relațiile dintre autonomie și centru, izolarea diplomatică și „forțele sănătoase” din Găgăuzia.
„Am trecut la statutul de simplu deputat al APG”
Povestiți-ne despre funcția de vicepreședinte a APG. Ce prevede și de ce oportunități ați fost privat odată cu pierderea acestui post?
Potrivit legii, majoritatea deputaților lucrează în APG „pe bază de voluntariat”. Mai exact, din cei 35 de deputați, aproximativ o treime lucrează cu salariu. Funcția de vicepreședinte al APG este una plătită. Adică în această funcție am fost un angajat profesionist al Adunării Populare, iar acum am trecut la statutul de deputat obișnuit.
În plus, vicepreședintele Adunării Populare este o poziție de conducere în ierarhia puterii executive din Moldova. În conformitate cu legislația regională, aceasta presupune asigurarea unui birou de lucru, a unei mașini de serviciu și capacitatea de a coordona o parte a proceselor din cadrul Adunării Populare. Fiecare vicepreședinte supraveghează anumite domenii. De exemplu, competența mea a inclus finanțele publice, sistemul de învățământ, domeniul cultură și construcțiile. Deocamdată, aceste domenii vor fi probabil coordonate de altcineva.
„Este mai degrabă o lovitură pentru relația dintre Comrat și Chișinău”
Sunteți cunoscut pentru faptul că criticați deschis conducerea Găgăuziei pentru legătura cu Ilan Șor și susțineți un dialog productiv între Comrat și Chișinău. Ați fost demis din funcție din cauza poziției dvs.?
Aceasta este calea pe care am ales-o. Eram conștient de riscuri Aceasta face parte din viața oricărui politician: trebuie să fii pregătit pentru faptul că poți pierde ceva din cauza opiniilor tale politice. Având în vedere că acum conducerea Găgăuziei este strâns legată de Ilan Șor, este logic să ne așteptăm ca o persoană care ocupă una dintre funcțiile de conducere din autonomie și se opune ferm acestei legături să fie supusă sancțiunilor. Așa și s-a întâmplat.
Acesta este al treilea mandat al meu de deputat. S-a întâmplat să fiu vicepreședinte al APG timp de 12 ani la rând. Potrivit legislației din autonomiei, unul dintre vicepreședinți nu trebuie să fie etnic găgăuz. Având în vedere că sunt ucraineană, colegii mi-au încredințat acest post. Acum rămân deputat al circumscripției mele, oamenii nu m-au ales pentru funcția mea, așa că voi continua să exercit funcții parlamentare și să apăr interesele celor care m-au delegat în Adunarea Populară.
Ceea ce mi s-a întâmplat personal nu este atât de important. Găgăuzia va funcționa fără reprezentarea mea în conducerea autonomiei. Aceasta este mai mult o lovitură pentru relația dintre Comrat și Chișinău, pentru că întotdeauna am susținut că Comratul are nevoie vitală de un dialog constructiv, pragmatic cu Chișinăul. Suntem o autonomie infimă, iar dezvoltarea noastră este imposibilă fără relații pragmatice și constructive cu Chișinăul oficial. Tocmai în acest context a fost dată lovitura, desigur. Astăzi nu există dialog instituțional între Comrat și Chișinău. Putem vorbi și despre izolarea diplomatică și investițională a autonomiei: nu există un dialog investițional cu drepturi depline cu partenerii externi și prietenii. Rezolvarea acestor probleme este cel mai important lucru astăzi. Iar problemele mele personale se vor rezolva prin comunicarea cu alegătorii, cu familia mea.
De ce credeți că dialogul dintre Comrat și Chișinău s-a redus la zero?
Relația dintre Comrat și Chișinău a fost întotdeauna construită în baza relațiilor personale dintre șeful Găgăuziei [bașcan] și conducerea Moldovei. Dacă relațiile personale erau bune, atunci și relațiile dintre Comrat și Chișinău se dezvoltau bine. Dacă relațiile personale erau proaste, atunci și dialogul era mai slab.
O revoluție în relația dintre centru și autonomie s-a produs în 2015, când, datorită sprijinului partenerilor externi, a fost creată o platformă de dialog instituțional. Apoi s-a format un grup comun de lucru din deputați ai Parlamentului Moldovei și deputați ai Adunării Populare din Găgăuzia. Grupul de lucru a fost susținut de Fundația Finlandeză pentru Pace și Ambasada Suediei în Moldova. Așa a apărut o platformă bună pentru Comrat și Chișinău pentru rezolvarea diferitor probleme. Și au fost multe rezultate pozitive. De exemplu, Parlamentul Moldovei a adoptat mai multe legi cu privire la Găgăuzia, ceea ce nu se întâmplase până atunci. Grupul de lucru a abordat și probleme socio-economice. De exemplu, la inițiativa grupului, a avut loc o ședință în deplasare specială a guvernului moldovenesc în satul găgăuz Avdarma. La această întâlnire a fost adoptat un plan pe termen mediu de dezvoltare a autonomiei.
Au fost multe momente pozitive. Cu toate acestea, Găgăuză a luat recent, în decembrie 2023, o decizie unilaterală de suspendare a activității deputaților găgăuzii în acest grup de lucru. Cred că a fost un pas greșit, deoarece am avut de fapt o oportunitate unică de a comunica prin intermediul acestei platforme. Știți că nu există dialog între Guvernul Republicii Moldova și șeful Găgăuziei, nici între șefii Adunării Populare și ai Parlamentului. Astăzi, Găgăuzia nu poate demonstra în mod convingător dreptatea și puterile sale nicăieri. Consider că reactivarea acestui grup de lucru este necesară, așa cum am susținut în mod constant eu și câțiva dintre colegii mei.
Probabil, ceea ce mi s-a întâmplat [demisia] este încă o victorie pentru acele forțe care au fost împotriva reluării acestui dialog.
„Dialogul este un proces bilateral și trebuie să căutăm consens și compromis”
Dar de ce aceste forțe sunt împotrivă? Când APG și-a suspendat participarea la acest grup de lucru, unul dintre motivele invocate a fost proiectul de modificare a Codului Fiscal, care presupunea că rambursările de TVA către antreprenorii găgăuzi vor fi efectuate nu de la bugetul de stat, ci de la bugetul autonomiei. Situația părea să fi fost rezolvată, Curtea Constituțională a declarat aceste modificări neconstituționale. Atunci de ce grupul de lucru nu și-a continuat activitatea? De ce există forțe care sunt împotriva continuării acestui dialog?
Permiteți-mi să vă reamintesc că primii care au părăsit grupul mixt de lucru au fost deputații din Parlamentul Republicii Moldova din cadrul partidului deja neconstituțional „ȘOR”. Acesta a fost un indiciu că Ilan Șor nu era interesat de dialogul dintre Comrat și Chișinău.
În al doilea rând: decizia de suspendare a participării deputaților APG în grupul de lucru nu a fost unanimă: 17 deputați APG au fost pentru suspendare, 11 au fost împotrivă. Cert este că mulți colegi au sperat că suspendarea activității grupului de lucru va contribui la promovarea intereselor Găgăuziei, întrucât comunitatea internațională a atras atenția la faptul că există dificultăți între Comrat și Chișinău.
Dar trebuie să fim sinceri: în ultimii ani, eficacitatea și eficiența grupului de lucru a scăzut. Dialogul este un proces bilateral și este imperativ să se caute consens și compromis. Nu va fi posibil să rezolvi problema impunându-ți doar opinia. În orice caz, dialogul trebuie să continue, iar pentru asta avem nevoie de o platformă în care să ne apărăm în mod rezonabil poziția cu privire la TVA, și la reforma judiciară, și la numirea procurorului Găgăuziei. Decizia Curții Constituționale privind TVA-ul indică direct că Parlamentul și autonomia trebuie să aibă o platformă de negociere. Adică Chișinăul însuși, prin cea mai înaltă instanță, a indicat că este nevoie de dialog.
„Fără dialog, nu este posibilă nici dezvoltarea Moldovei, nici a Găgăuziei”
Ați vorbit și despre izolarea diplomatică a Găgăuziei. De ce s-a întâmplat acest lucru? S-a întâmplat asta după ce protejata lui Șor, Evghenia Guțul, a devenit bașcană?
Da, după ce Evghenia Guțul a ajuns la cârma autonomiei, dialogul dintre Comrat și Chișinău la nivel executiv a încetat, partenerii internaționali au încetat să vină la noi. Eu numesc asta izolare diplomatică. Cred că este foarte important ca comunitatea internațională să fie implicată în ceea ce se întâmplă între Comrat și Chișinău. Mulți cred că acum există un blocaj în relațiile dintre Comrat și Chișinău, dar nu cred că este așa. De exemplu, Fundația CMI ar putea organiza un summit internațional în Turcia și ar putea reuni reprezentanți ai Parlamentului Moldovei, Adunării Populare din Găgăuzia și parteneri din Finlanda și Suedia. Turcia este foarte importantă pentru poporul găgăuz, iar Finlanda are o experiență bună în funcționarea autonomiilor.
O astfel de platformă internațională poate fi organizată la Ankara, dar nu este nevoie să forțezi evenimentele, considerând că acest lucru trebuie făcut mâine sau poimâine. În acest caz, poate fi stabilit un fel de orizont, de exemplu, de a organiza un astfel de forum până la sfârșitul toamnei sau până la sfârșitul anului.
Fără dialog, dezvoltarea cu succes fie a Moldovei ca stat unitar, care are în componența sa o autonomie, fie a Găgăuziei, ca autonomie în cadrul unui stat unitar, este imposibilă. Atât autoritățile regionale, cât și autoritățile naționale îndeplinesc o singură funcție – îmbunătățirea calității vieții populației. Găgăuzii sunt cetățeni ai Moldovei, de aceea este în interesul poporului nostru să reia acest dialog.
Participarea președintelui APG, Dmitrii Constantinov, care s-a întâlnit cu Șor și a însoțit-o pe Guțul în călătoriile ei la Moscova, este, de asemenea, posibilă într-un astfel de forum. În această situație, ar fi posibil ca președintele Parlamentului Republicii Moldova să participe la forum? Vor putea ei să stea la aceeași masă?
Am propus ca un astfel de forum să fie organizat la nivel de grup de lucru, care nu include nici președintele Parlamentului, nici președintele Adunării Populare. În acest grup de lucru sunt șapte deputați din Găgăuzia și șapte deputați de la Chișinău.
Reluarea acestui dialog va fi un bun prilej pentru extinderea în continuare a dialogului dintre Comrat și Chișinău atât la nivel executiv, cât și prin intermediul societății civile și pe segmentul afacerilor.
Este posibil un dialog atât de cuprinzător în timp ce Găgăuzia este condusă de o persoană controlată de Ilan Șor?
Înțeleg atitudinea Chișinăului față de șeful Găgăuziei. Nu propun să includem acum în dialog ceea ce provoacă respingere. Avem relații instituționalizate la nivel de grup de lucru. Nu există dialog acum, dar trebuie să lucrăm la reluarea lui.
„Trebuie să creăm o forță alternativă”
Aș vrea să înțeleg în ce măsură Găgăuzia este controlată de Șor. 19 din 35 de deputați ai APG au votat pentru demisia dumneavoastră. Se poate spune că Adunarea Populară a Găgăuziei este controlată sau nu?
Cred că nu putem vorbi despre control total. Nu numai susținătorii lui Ilan Șor au votat pentru demiterea mea. În primul rând, cred că conducerea Adunării Populare și șeful Găgăuziei au legături cu Șor. Mulți colegi din APG au votat pentru demiterea mea, inclusiv din motive politice, pentru că nu ne susținem politic.
Există o mulțime de forțe sănătoase în Găgăuzia care înțeleg importanța constructivismului și a dialogului. La nivel de autonomie, este foarte important să se creeze o opinie de alternativă. Găgăuzia se poziționează ca fiind controlată de Șor, iar unii din Chișinău susțin această opinie. Dar asta nu este adevărat. Sunt mulți reprezentanți ai societății civile, primari, oameni de afaceri, reprezentanți ai guvernării care gândesc diferit. Prin urmare, este necesar să se creeze o forță alternativă care să se opună la ceea ce promovează Ilan Șor.
O astfel de forță alternativă ar trebui creată în Găgăuzia nu de Chișinău, ci de Comrat. Asta trebuie să vină din Găgăuzia. Iar sarcina principală a acestei forțe alternative ar trebui să fie restabilirea dialogului dintre Comrat și Chișinău pe bază de constructivism și promovarea intereselor Găgăuziei la Chișinău și pe arena internațională.
Găgăuzia a fost până acum foarte interesantă pentru comunitatea internațională. După alegerea lui Guțul în funcția de bașcan, am pierdut această imagine internațională. Dialogul este un proces bilateral și este imperativ să se caute consens și compromis. Este foarte important ca această opinie alternativă să vină nu numai de la Alexandru Tarnavshi sau de la reprezentanți ai societății civile, sau ai primarului. Aceasta trebuie să fie o platformă unificată, astfel încât vocea opoziției să poată fi auzită.
Care credeți că ar trebui să fie statutul acestei forțe alternative – un partid, o organizație neguvernamentală?
Poate fi numit diferit. Un partid politic sau o organizație neguvernamentală este deja o formalizare. Mai întâi trebuie să ne întâlnim și să vorbim despre provocările cu care se confruntă Găgăuzia și Moldova.
V-ați putea asuma crearea unei astfel de platforme? Și, poate, chiar să o conduceți?
Nu am nicio ambiție să o conduc, dar sunt gata să devin parte din ea.
„Sunt pentru cooperarea constructivă între Comrat și Chișinău, și nu între Comrat și PAS”
Sunteți adesea acuzat că aveți legături cu PAS. Aveți ceva în comun cu partidul de la putere?
Lucrez de 20 de ani în sfera publică și am crezut și cred mereu că relațiile dintre Comrat și Chișinău ar trebui să se dezvolte într-un mod pozitiv. Acum puterea în republică îi aparține oficial PAS. Sunt pentru o cooperare constructivă între Comrat și Chișinău, și nu între Comrat și PAS. A pleda pentru dialog nu este o poziție antistatală, nu înseamnă că sunt un agent al Chișinăului, așa cum am fost acuzat. Dimpotrivă, aceasta este o dorință de a ne asigura că interesele poporului găgăuz sunt protejate la nivel național.
Dacă dialogul dintre Chișinău și Comrat nu va fi restabilit și situația nu se va schimba, ce viitor poate avea Găgăuzia?
Viitorul este la fel ca prezentul: izolare, lipsă de investiții, lipsă de dezvoltare. Ne vom transforma treptat din tărâmul anunțat al viselor în unul al sărăciei. Dar sunt optimist și am încredere că partenerii internaționali pot juca un rol decisiv în reluarea dialogului dintre Chișinău și Comrat. Pentru că nu există motive pentru un conflict între găgăuzi și poporul moldovenesc. Nu avem diferențe. Treptat, chiar și barierele lingvistice dispar. Oamenii se străduiesc să învețe limba de stat. Nu avem contradicții etnice, religioase sau de altă natură. Toate acestea sunt create artificial.
Ați spus că Găgăuzia se va transforma într-un tărâm al sărăciei dacă situația nu se va schimba. Vara aceasta se va împlini un an de când Evghenia Guțul a devenit guvernator. Deci, practic, Găgăuzia este izolată de un an. Există consecințe ale acestui lucru?
Turcia construia practic anual cate un obiect în Găgăuzia: spitale, stadioane, colegii. Acum nu există așa ceva. Nu există proiecte ale Uniunii Europene, dar au fost în total în sumă de peste 11 milioane de euro. Mai mult, acestea au fost donații directe de la Uniunea Europeană către Găgăuzia. Nu există practic nicio investiție din partea Fondului Național Rutier în dezvoltarea drumurilor. Comitetul Executiv al Găgăuziei [administrația locală] nu a publicat date oficiale despre investiții. Dar este clar că investițiile au scăzut semnificativ. Acesta este primul lucru.
Al doilea. Ilan Șor și Evghenia Guțul ne-au promis 500 de milioane de euro investiții dacă Guțul va fi aleasă guvernator. Primul an al mandatului ei se termină, ar fi trebuit să existe un minim de 100 de milioane de euro dacă repartizăm suma pe patru ani. Dar în Găgăuzia nu există noi obiecte.
Dar Gagauzland?
Nu cunosc costul investiției acestui proiect. Nu cunosc valoarea investiției unora dintre proiectele care au fost implementate. Vorbesc despre drumuri din unele sate care au fost reparate cu ajutorul lui Ilan Șor. Aceste date nu sunt făcute publice. Dar, în orice caz, această sumă este de zeci de ori mai mică decât investițiile anterioare
„Șeful Găgăuziei trebuie să fie șeful întregului popor găgăuz, și nu doar al susținătorilor săi și ai lui Șor”
Ați spus că există forțe sănătoase care sunt împotriva unei astfel de dominații a lui Șor și sunt în favoarea dialogului cu Chișinăul. Dar auzim multe despre mituirea oamenilor. Deci, există probabilitatea că aceste forțe sănătoase vor fi reduse?
Nu cunosc niciun caz de corupție politică. Și aceste forțe sănătoase nu au tendința de a dispărea. Sunt oameni convinși că relațiile dintre Comrat și Chișinău ar trebui să se dezvolte.
Ați fost amenințat din cauza poziției sau poate au încercat să vă ademenească și să vă oblige să renunțați la ideile pe care le promovați?
Mi-am conturat poziția imediat după învestirea guvernatorului Găgăuziei, când i-a mulțumit lui Ilan Șor în discursul său de salut, am spus consecvent că șefa Găgăuziei trebuie să fie șeful întregului popor găgăuz, și nu doar al propriilor susținători și ai susținătorilor lui Șor. Am apărat această poziție de la început și nu am primit nicio amenințare sau vreo propunere de a-mi schimba poziția.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
