Igor Grosu/Parlamentul RM

VIDEO Grosu: „Alexandr Stoianoglo va rămâne în istoria Republicii Moldova cu afirmația „Salut, Slava!“”

Președintele Parlamentului Igor Grosu susține că „Alexandr Stoianoglo va rămâne în istoria Republicii Moldova cu afirmația „Salut, Slava!””. Potrivit lui Grosu, „procurorii trebuie să lupte cu bandiții, dar să nu se adreseze la per tu”. În același timp Grosu a declarat că următorii procurori, care vor ocupa această funcție, vor putea beneficia de cadrul legal care să le ofere șansa să conteste. „Într-adevăr în acea perioadă nu era această procedură de contestare”, a menționat președintele Parlamentului. 

„Alexandr Stoianoglo va rămâne în istoria Republicii Moldova cu afirmația „Salut, Slava!””, a scris Grosu pe rețelele de socializare, atașând și imagini cu declarațiile sale pentru jurnaliști. „… și felul cum un demnitar de stat care e menit să combată crima și corupția la per tu discută cu pușcăriabilii”, a continuat șefia Parlamentului.

„Noi așa o să-l ținem cred că în memoria noastră. În rest ceea ce se evocă acolo pe procedură… într-adevăr în acea perioadă nu era această procedură de contestare. Acuma ea este și următorii procurori care vor ocupa această funcție vor putea beneficia de acest cadru legal, care să le ofere șansa să conteste. În rest, procurorii trebuie să lupte cu bandiții dar să nu se adreseze la per tu, pentru că trebuie să fie două lumi diferite: lumea bandiților și lumea procurorilor, care trebuie să-i combată”, a conchis el.

 

În 2020 în mass-media din Moldova a ajuns fragmentul unei înregistrări video de la audierea lui Veaceslav Platon la Procuratura Generală. Accentul general al publicațiilor și al titlurilor s-a redus la faptul că procurorul general Alexandr Stoianoglo l-a salutat pe Platon. Într-o publicație pe site-ul Timpul se accentua faptul că la intrare, procurorul general Stoianoglo i-a întins mâna lui Platon și a spus: „Salut, Veaceslav!”. Procuratura Generală, într-o reacție, a declarat că este în căutarea celor care „au scurs” înregistrarea în presă.

De menționat că în ajun, pe 25 octombrie, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, Stoianoglo a spus că „nu a avut nici o relație” cu Veaceslav Platon. „Eu nu am fost cunoscut cu domnul Platon”, a menționat Stoianoglo.

***

Republica Moldova a încălcat drepturile lui Alexandr Stoianoglo, la un proces echitabil atunci când a fost revocat din funcția de procuror general. Pe 24 octombrie 2023, CtEDO a publicat o decizie urmare a plângerii fostului procuror general. Potrivit deciziei, Moldova trebuie să plătească lui Stoianoglo 3 600 euro drept despăgubire prejudiciului moral cauzat. De menționat că Stoianoglo a cerut despăgubiri de 20 de mii de euro.

În reacție la decizia CtEDO, Ministerul Justiției a anunțat că statul va achita despăgubirile, după intrarea în vigoare a hotărârii CtEDO în următoarele trei luni.

Potrivit avocatului lui Stoianoglo, Victor Munteanu, conducerea Republicii Moldova trebuie să găsească o soluție pentru a implementa hotărârea CtEDO, care a constatat că Alexandr Stoianoglo a fost privat de dreptul la justiție, după suspendare. Într-o conferință de presă, acesta a menționat că așteaptă ca autoritățile „să-și repare gafa” și că Consiliul Superior al Procurorilor ar trebui să revină la plângerea lui Stoianoglo.

Tot pe 24 octombrie, Stoianoglo a anunțat că a depus o cerere la Președinție prin care a cerut suspendarea decretului semnat de Maia Sandu, privind eliberarea lui din funcția de procuror general, și restabilirea în funcție. „Ea a refuzat”, a comunicat Stoianoglo, menționând că a primit un răspuns deja de la administrația prezidențială. Stoianoglo a declarat că urmează să se adreseze în instanța de judecată pentru anularea și suspendarea decretului prezidențial. El a numit acțiunile președintei „abuzive” și a spus că „lucrurile acestea vor fi investigate în mod obligatoriu, în mod penal”.

Reamintim, Consiliul Superior al Procurorilor a inițiat pe 23 octombrie concursul public pentru funcția de procuror general. Candidații care își doresc să ocupe fotoliul de procuror general al țării au la dispoziție 30 de zile pentru a-și depune dosarele la aparatul CSP, adică inclusiv până pe 22 noiembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

România l-a convocat pe ambasadorul Rusiei. A doua oară în această săptămână

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE) pentru discuții, în contextul dronei rusești care a intrat în spațiul aerian al țării. Potrivit Digi24, informația a fost comunicată de ministrul român de Externe, Oana Ţoiu. Este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE în această săptămână.

Țoiu a anunțat că ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la MAE pentru discuții programate să aibă loc în seara zilei de 14 septembrie. Potrivit sursei, este a doua convocare a lui Lipaev la sediul MAE. El a fost chemat și pe 12 septembrie, pentru a i se transmite poziția de condamnare a violării spaţiului aerian al Poloniei de către drone ruseşti.

Întrebată ce se așteaptă să obțină din discuțiile din această seară cu ambasadorul rus, ministra a răspuns: „Nu ne așteptăm să obținem ceva anume din discuția respectivă, cât să comunicăm foarte clar protestul României”.

La precizarea dacă MAE este pregătit să expulzeze diplomați ruși de la București, dacă se repetă astfel de incidente, Țoiu a răspuns: „Există mai multe instrumente diplomatice, însă în acest moment principalul lucru pentru noi este să ne asigurăm că întărim colaborarea internațională atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, pentru că primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne asigurăm că aceste incidente sunt descurajate”.

„Ce este important în această perioadă este să arătăm unitatea, alături de alți membri ai Uniunii Europene, de aliații noștri din NATO”, a mai declarat ministra de Externe.

Întrebată dacă a cerut, în numele României, garanții de securitate suplimentare din partea NATO și UE, Țoiu a comunicat: „Avem în acest moment garanții de securitate și din partea NATO și UE, în sensul atât a prezenței NATO pe teritoriul României și a bazelor NATO, cât și a eforturilor comune pe care le facem pentru mecanisme comune de descurajare, așa cum este și pachetul comun de sancțiuni”.

***

O dronă rusească a pătruns, în seara zilei de 13 septembrie, în spațiul aerian al României. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a declarat că avioanele ridicate „au văzut” drona și „au fost foarte aproape s-o dea jos”. Și Polonia a ridicat aeronave, în seara zilei de sâmbătă, ca răspuns la amenințarea reprezentată de dronele rusești care operau deasupra Ucrainei. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că militarii ruși știu exact unde își îndreaptă dronele, ceea ce „este o extindere evidentă a războiului de către Rusia”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: