Igor Grosu/Parlamentul RM

VIDEO Grosu: „Alexandr Stoianoglo va rămâne în istoria Republicii Moldova cu afirmația „Salut, Slava!“”

Președintele Parlamentului Igor Grosu susține că „Alexandr Stoianoglo va rămâne în istoria Republicii Moldova cu afirmația „Salut, Slava!””. Potrivit lui Grosu, „procurorii trebuie să lupte cu bandiții, dar să nu se adreseze la per tu”. În același timp Grosu a declarat că următorii procurori, care vor ocupa această funcție, vor putea beneficia de cadrul legal care să le ofere șansa să conteste. „Într-adevăr în acea perioadă nu era această procedură de contestare”, a menționat președintele Parlamentului. 

„Alexandr Stoianoglo va rămâne în istoria Republicii Moldova cu afirmația „Salut, Slava!””, a scris Grosu pe rețelele de socializare, atașând și imagini cu declarațiile sale pentru jurnaliști. „… și felul cum un demnitar de stat care e menit să combată crima și corupția la per tu discută cu pușcăriabilii”, a continuat șefia Parlamentului.

„Noi așa o să-l ținem cred că în memoria noastră. În rest ceea ce se evocă acolo pe procedură… într-adevăr în acea perioadă nu era această procedură de contestare. Acuma ea este și următorii procurori care vor ocupa această funcție vor putea beneficia de acest cadru legal, care să le ofere șansa să conteste. În rest, procurorii trebuie să lupte cu bandiții dar să nu se adreseze la per tu, pentru că trebuie să fie două lumi diferite: lumea bandiților și lumea procurorilor, care trebuie să-i combată”, a conchis el.

 

În 2020 în mass-media din Moldova a ajuns fragmentul unei înregistrări video de la audierea lui Veaceslav Platon la Procuratura Generală. Accentul general al publicațiilor și al titlurilor s-a redus la faptul că procurorul general Alexandr Stoianoglo l-a salutat pe Platon. Într-o publicație pe site-ul Timpul se accentua faptul că la intrare, procurorul general Stoianoglo i-a întins mâna lui Platon și a spus: „Salut, Veaceslav!”. Procuratura Generală, într-o reacție, a declarat că este în căutarea celor care „au scurs” înregistrarea în presă.

De menționat că în ajun, pe 25 octombrie, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, Stoianoglo a spus că „nu a avut nici o relație” cu Veaceslav Platon. „Eu nu am fost cunoscut cu domnul Platon”, a menționat Stoianoglo.

***

Republica Moldova a încălcat drepturile lui Alexandr Stoianoglo, la un proces echitabil atunci când a fost revocat din funcția de procuror general. Pe 24 octombrie 2023, CtEDO a publicat o decizie urmare a plângerii fostului procuror general. Potrivit deciziei, Moldova trebuie să plătească lui Stoianoglo 3 600 euro drept despăgubire prejudiciului moral cauzat. De menționat că Stoianoglo a cerut despăgubiri de 20 de mii de euro.

În reacție la decizia CtEDO, Ministerul Justiției a anunțat că statul va achita despăgubirile, după intrarea în vigoare a hotărârii CtEDO în următoarele trei luni.

Potrivit avocatului lui Stoianoglo, Victor Munteanu, conducerea Republicii Moldova trebuie să găsească o soluție pentru a implementa hotărârea CtEDO, care a constatat că Alexandr Stoianoglo a fost privat de dreptul la justiție, după suspendare. Într-o conferință de presă, acesta a menționat că așteaptă ca autoritățile „să-și repare gafa” și că Consiliul Superior al Procurorilor ar trebui să revină la plângerea lui Stoianoglo.

Tot pe 24 octombrie, Stoianoglo a anunțat că a depus o cerere la Președinție prin care a cerut suspendarea decretului semnat de Maia Sandu, privind eliberarea lui din funcția de procuror general, și restabilirea în funcție. „Ea a refuzat”, a comunicat Stoianoglo, menționând că a primit un răspuns deja de la administrația prezidențială. Stoianoglo a declarat că urmează să se adreseze în instanța de judecată pentru anularea și suspendarea decretului prezidențial. El a numit acțiunile președintei „abuzive” și a spus că „lucrurile acestea vor fi investigate în mod obligatoriu, în mod penal”.

Reamintim, Consiliul Superior al Procurorilor a inițiat pe 23 octombrie concursul public pentru funcția de procuror general. Candidații care își doresc să ocupe fotoliul de procuror general al țării au la dispoziție 30 de zile pentru a-și depune dosarele la aparatul CSP, adică inclusiv până pe 22 noiembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: