Dezvoltarea parteneriatului internațional și creșterea rezistenței la amenințările externe – principalele obiective ale participării Republicii Moldova la reuniunea miniștrilor de externe, care are loc la București. O declarație în acest sens a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu, în cadrul unor declarații de presă.
„Acest război creează probleme pentru întreaga lume, pentru întreaga Europă și este o mare problemă pentru Moldova în special”, a spus oficialul moldovean.
Popescu a adăugat că „în acest context, Moldova are nevoie de prieteni pentru dezvoltarea parteneriatului și consolidarea rezistenței”.
„Lucrăm la aceasta cu ajutorul tuturor partenerilor noștri, țărilor și organizațiilor care ne susțin independența, integritatea teritorială și libertatea noastră. Printre acestea se numără România, NATO, Uniunea Europeană”, a comunicat Popescu în fața jurnaliștilor.
Potrivit lui, neutralitatea constituțională – nu înseamnă autoizolarea țării și indiferență față de ceea ce se întâmplă în regiune.
„Conform Constituției, Moldova este o țară neutră. Acest lucru împiedică țara să adere la NATO. Dar pentru Moldova asta nu înseamnă autoizolare, demilitarizare și nu înseamnă indiferență față de tot ce se întâmplă în lume, inclusiv condamnarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a comunicat Popescu.
El a adăugat că Moldova este „interesată să-și întărească stabilitatea, inclusiv cu ajutorul NATO”. „Vom vorbi despre diferite moduri de a ne crește rezistența. Noi, ca autorități, trebuie să fim pregătiți pentru întreaga gamă de amenințări”, a susținut ministrul.
***
Amintim că la București are loc reuniunea miniştrilor afacerilor externe a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), fiind prezidată de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Republica Moldova a fost invitată, în premieră, să participe la reuniunea miniștrilor de Externe NATO. Delegația Republicii Moldova este condusă de vicepremierul Nicu Popescu.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Jurnaliștii de la BBC susțin că, cu ajutorul unui reporter sub acoperire, s-au infiltrat într-o rețea secretă finanțată de Rusia, care încearcă să influențeze alegerile parlamentare din Republica Moldova. Potrivit BBC, rețeaua plătește membrii săi pentru a publica propagandă pro-rusă și știri false, precum și pentru a identifica susținători ai opoziției pro-ruse și a realiza sondaje. BBC susține că a descoperit legături între rețeaua pro-rusă, politicianul fugar Ilan Șor și organizația „Eurasia”.
Pe 21 septembrie, BBC a notat că jurnaliștii săi s-au infiltrat în rețea prin aplicația Telegram, folosind un link trimis de un informator.
Potrivit sursei, reportera BBC Ana și alți 34 de recruți au primit invitația de a participa la seminare online secrete, unde „se formau operativiști”. Printre titlurile seminariilor se număra, de exemplu, unul intitulat „Cum să parcurgi drumul de la bucătărie la lider național”. Conform BBC, Ana și ceilalți erau testați regulat asupra cunoștințelor dobândite.
În cele din urmă, coordonatoarea rețelei, Alina Juk, a luat legătura cu reportera BBC. Potrivit sursei, profilul Alinei Juk de pe rețelele sociale indică faptul că este din regiunea transnistreană, iar contul ei de Instagram arată că, în ultimii ani, a vizitat de mai multe ori Rusia. Juk i-a spus Anei că va fi plătită cu 3.000 de lei moldovenești (170 de dolari SUA) pe lună pentru a posta pe TikTok și Facebook înainte de alegeri, iar banii urmau să fie primiți prin Promsviazbank (PSB).
După rezolvarea formalităților, Ana și ceilalți recruți au fost instruiți cum să posteze pe rețelele sociale folosind ChatGPT. Li s-a explicat că „conținutul atrage utilizatorii dacă imaginea reflectă satiric realitatea”, dar utilizarea excesivă a inteligenței artificiale trebuie evitată, pentru ca postările să fie percepute ca „organice”.
În grupul de Telegram, Ana și BBC au avut acces la instrucțiunile anterioare pentru recruți. Potrivit BBC, la început li se cerea să posteze mesaje patriotice despre personalități istorice din Moldova, dar treptat cerințele au devenit deschis politice.
BBC notează că Anei i s-a cerut să posteze acuzații nefondate, inclusiv că guvernarea actuală a Moldovei ar plănui să falsifice rezultatele alegerilor, că posibila aderare a Moldovei la UE ar depinde de implicarea cetățenilor în comunitatea LGBTQ+ și că președinta Sandu ar sprijini traficul de copii. Sursa menționează că, în cadrul operațiunii, angajații infiltrați ai BBC au publicat doar mesajele care corespundeau faptelor și într-o cantitate limitată.
BBC notează că a dorit să afle cine mai face parte din rețea, descoperind că aceasta include cel puțin 90 de conturi TikTok, unele mascate ca agenții de știri. Conturile au publicat mii de videoclipuri, adunând peste 23 de milioane de vizualizări și 860.000 de aprecieri de la începutul lui ianuarie.
Publicația și-a împărtășit concluziile cu Laboratorul american de Cercetări Criminalistice Digitale, care a declarat că rețeaua pro-rusă ar putea fi mult mai mare. Conform datelor lor, de la începutul lunii ianuarie, conținutul rețelei a strâns 55 de milioane de vizualizări și peste 2,2 milioane de aprecieri pe TikTok.
Potrivit BBC, răspândirea dezinformării nu este singura activitate a rețelei. Coordonatoarea Alina Juk i-a oferit Anei, de asemenea, 200 de lei moldovenești (12 dolari SUA) pe oră, în numerar, pentru a realiza un sondaj neoficial în rândul locuitorilor Chișinăului despre preferințele lor electorale. Înainte de a începe sarcina, recruții au fost instruiți cum să influențeze respondenții și să înregistreze în secret vocile celor care susțineau opoziția pro-rusă. Juk a explicat că înregistrările ar putea fi folosite pentru a „preveni falsificarea rezultatelor” și pentru a demonstra o eventuală victorie nedreaptă a PAS.
BBC notează că a obținut dovezi că rețeaua în care s-a infiltrat corespondentul său este finanțată din Rusia. Ana a interceptat și a filmat conversația Alinei Juk, care solicita bani din Moscova. „Ascultă, poți să aduci bani din Moscova… Trebuie să le plătesc salariile oamenilor mei”, îi spunea Juk unui interlocutor necunoscut. Publicația scrie că nu este clar cine i-a trimis exact banii, dar BBC a reușit să identifice legături între rețea și Ilan Șor prin intermediul ONG-ului „Eurasia”. BBC a descoperit, de asemenea, fotografii ale coordonatoarei Anei, Alina Juk, pe site-ul „Eurasia”, iar unul dintre grupurile de pe Telegram, în care a fost adăugată Ana, se numește „Liderii Eurasia”.
Publicația notează că a cerut un comentariu de la Ilan Șor, conducerea „Eurasia” și de la Alina Juk, dar nu a primit răspuns.
***
Organizația „Eurasia” a fost înregistrată la Moscova, în aprilie 2024, pe numele lui Nelli Parutenco, fost trezorier al Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional în 2023. „Eurasia” a sponsorizat plăți pentru pensionarii și bugetarii din Găgăuzia – regiune condusă de exponenți ai lui Ilan Șor, precum și alte inițiative care au legătură cu oligarhul fugar. Președinta Consiliului de administrație este deputata Dumei de Stat Aliona Arșinova, de la Partidul „Rusia Unită”. Organizația figurează pe lista de sancțiuni a SUA din septembrie 2024 pentru implicarea în destabilizarea Moldovei.
Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, împreună cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, stabilindu-se ulterior în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul și se află în Federația Rusă. În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri de peste 5 miliarde de lei. Șor a contestat decizia, susținând că nu se conformează acesteia, iar pe 13 decembrie 2024 Curtea Supremă de Justiție a menținut sentința. El figurează pe listele de sancțiuni ale SUA, Marii Britanii, Canadei și UE pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.
