Ilan Șor

(VIDEO) Protest la Curtea de Apel și flashmob la MAI. Partidul „ȘOR” cere să îi fie respectate drepturile și justiție corectă

„Mișcarea pentru popor”, din care fac parte Partidul „ȘOR” și Partidul Acasă Construim Europa (PACE), al cărei lider este Gheorghe Cavcaliuc, a organizat pe 10 martie un flashmob în fața sediului Ministerului de Interne (MAI), pentru a cere poliției să le respecte dreptul la protest. Concomitent, în fața Curții de Apel Chișinău, în contextul unei noi ședințe de judecată în dosarul în care este învinuit Ilan Șor, a fost organizat un protest.

Manifestația din fața MAI-ului a durat circa 40 de minute. Participanții, majoritatea vârstnici, au ținut pancarte cu fotografiile și declarațiile unor oficiali străini – precum șeful diplomației europene Josep Borrell și Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, însoțite de citate despre respectarea democrației.

Partidul „ȘOR”

„Oamenii sunt împiedicați să vină la proteste pașnice. Timp de jumătate de an, nu am încălcat nicio regulă și nicio lege. Mereu au fost mitinguri pașnice”, a spus un reprezentant al Mișcării.

La un moment dat, în timp ce demonstranții scandau „noi suntem poporul”, discursul a fost întrerupt de un vârstnic, care a amintit că Ilan Șor este condamnat în dosarul „jaful secolului”. „Șor este poporul? El m-a furat!”, a spus bărbatul. Manifestanții l-au acuzat că ar provoca.

La final, reprezentanții Mișcării au anunțat că duminică, 12 martie,  se va desfășura un nou miting.

screenshot

Protest paralel la Curtea de Apel

Concomitent, la Curtea de Apel a avut loc un protest organizat de Partidul „ȘOR”. Participanții au adus pancarte cu mesaje precum „Libertate deținuților politici” și „Cerem justiție corectă”. La manifestanție au participat și deputații formațiunii Vadim Fotescu și Reghina Apostolova, care boicotează ședințele parlamentului.

Partidul „ȘOR”

Fotescu a declarat că procesul inițiat pe numele lui Ilan Șor are „conotații strict politice și este lipsit de conținut juridic”.

„Regimul Maiei Sandu încearcă să-l denigreze pe liderul nostru, Ilan Șor, și pe întreaga noastră formațiune politică, pe fiecare om care împărtășește ceea ce promovează și solicită Partidul „ȘOR”, a spus Fotescu.

Partidul „ȘOR”

La rândul său, deputatul Reghina Apostolova a amintit că ședințele de judecată în dosarul lui Ilan Șor au loc din 2015.

„De atunci, el a prezentat toate dovezile în sprijinul nevinovăției sale, însă guvernarea nu este interesată de aflarea adevărului. Ilan Șor avea atunci 25 de ani. Nu avea nicio funcție publică, nicio funcție de stat. Banii au fost alocați din rezervele BNM. Pentru asta, era nevoie de decizia Guvernului și Parlamentului. Ilan Șor nu avea niciun post în aceste instituții”, a precizat Reghina Apostolova

Și consilierul Partidului „ȘOR” în Consiliul municipal Chișinău, Serghei Burgudji, a criticat modul în care se desfășoară procesul în acest dosar:  „Sperăm că judecătorii și procurorii vor respecta legislația și vor face dreptate. Fiecare cetățean are dreptul la apărare și la avocat și noi cerem ca aceste drepturi ale lui Ilan Șor să fie respectate”, a subliniat Serghei Burgudji.

Partidul „ȘOR”

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.

Liderul Partidului „ȘOR” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. De atunci, deputatul fugar publică zilnic adresări video din afara țării, în care îndeamnă moldovenii la proteste și cere alegeri parlamentare anticipate.

Totodată, Ilan Șor figurează pe lista de sancțiuni impuse de SUA împotriva a 9 persoane și 12 entități pentru acte de corupție și legături cu Rusia în vederea influențării rezultatului alegerilor din Republica Moldova. Cine sunt aceștia și ce acuzații li se aduc – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zona.media

Bărbat din Mariupol, forțat să părăsească Ucraina și să devină cetățean rus, condamnat în Rusia pentru trădare

Un bărbat originar din Mariupol a fost condamnat la 18 ani de închisoare cu regim strict în Rusia. El a fost acuzat de tentativă de terorism și trădare de stat, pentru că ar fi încercat în 2023 să incendieze un comisariat militar din Mordovia. Potrivit Mediazona, bărbatul a fost dus în Mordovia în 2022, după ce ajutase patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar la întoarcere nu i s-a mai permis să intre în oraș. Ulterior, i s-a impus să accepte cetățenia rusă și a fost convins, fără succes, să se înroleze în armata rusă. În dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, însă bărbatul a susținut că a fost amenințat pentru a o semna.

Potrivit sursei citate, Lazarenko va fi transferat într-o colonie de maximă securitate după ce va executa primii cinci ani de închisoare.

Procuratura a cerut condamnarea lui Lazarenko la 25 de ani de închisoare cu regim strict, precum și la o amendă de 300.000 de ruble. În cadrul pledoariilor finale, procurorul a reamintit versiunea acuzării: Lazarenko, fiind împotriva războiului din Ucraina, în septembrie 2023 a luat legătura cu reprezentanți ai Forțelor Armate ale Ucrainei, care i-au propus, în schimbul unei recompense bănești, să incendieze biroul militar din Mordovia.

La dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, în care Lazarenko ar fi spus că încercarea de a incendia biroul militar a eșuat deoarece a fost reținut pe 15 octombrie 2023, la locul presupusului incendiu de către angajații FSB.

În instanță, Lazarenko a declarat că, de fapt, în acea zi la domiciliul său au venit persoane necunoscute, i-au pus un sac pe cap, i-au legat mâinile și l-au dus într-o direcție necunoscută. A doua zi, Lazarenko a fost trimis pentru 14 zile într-un centru de reținere. Potrivit declarațiilor sale, acolo a venit o persoană necunoscută, îmbrăcată în civil, care l-a amenințat cu violul dacă nu semnează declarația de vinovăție. Lazarenko a fost de acord, iar mai târziu, la cererea anchetatorului FSB, a semnat aproximativ 20 de foi goale în timpul interogatoriului.

În dosar există și o înregistrare audio, realizată în secret de un cunoscut al lui Lazarenko, Iuri Kravcenko. În înregistrare, două persoane discută despre cum să arunce cocktailuri Molotov. Lazarenko a susținut că înregistrarea este incompletă și că, în acea conversație, el îl convingea pe Kravcenko că nu trebuie să facă asta. Potrivit unei surse Mediazona, Kravcenko ar fi putut să facă acest pas împotriva lui Lazarenko pentru a obține cetățenia rusă. Pentru aceasta, el a cumpărat un smartphone și, folosindu-se de cartela SIM a lui Lazarenko, a purtat corespondență cu Forțele Armate ale Ucrainei.

În timpul pledoariilor finale, avocatul apărării a insistat că Kravchenko l-a calomniat pe Andrei Lazarenko. Avocatul a subliniat, de asemenea, că Lazarenko avea doar un telefon cu butoane și că nu știa să folosească smartphone-ul de pe care, presupus, ar fi fost purtată corespondența.

Lazarenko a refuzat să facă declarații în pledoariile finale și în cuvântul său de încheiere — ca formă de protest față de faptul că nu i se spune unde a dispărut pașaportul său ucrainean.

Potrivit sursei citate, Lazarenko a trăit toată viața în Mariupol și nu s-a evacuat după începutul războiului. În vara anului 2022, el a ajutat patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar când s-a întors nu i s-a permis să intre în oraș și a fost dus mai întâi la Donețk, apoi la Taganrog, iar apoi trimis în Mordovia. În noiembrie 2022, Lazarenko a fost forțat să accepte cetățenia rusă și a fost convins fără succes să se înroleze în armata rusă. Bărbatul nu a renunțat la pașaportul ucrainean, însă documentul nu s-a regăsit în dosar, potrivit sursei citate. La una dintre ședințele de judecată, inculpatul a cerut să i se returneze pașaportul ucrainean și și-a exprimat dorința de a renunța la cetățenia rusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: