Construirea IMM-urilor competitive: Calea Moldovei către transformarea digitală

Transformarea digitală modelează tot mai mult modul în care întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) cresc, se dezvoltă și rămân competitive. În Moldova, multe IMM-uri ajung într-un punct în care metodele tradiționale de lucru nu mai corespund complexității operațiunilor lor. Creșterea echipelor, multiplicarea proiectelor și volumul tot mai mare de date operaționale fac dificilă dependența de instrumente fragmentate, rapoarte manuale și comunicare informală.

Pentru a răspunde acestor provocări, EU4Digital Academy — o inițiativă finanțată de UE — oferă cursuri online practice și ușor de utilizat, adaptate nevoilor IMM-urilor din țările Parteneriatului Estic. Toate cursurile oferite de Academie sunt disponibile gratuit. Cursul “Business Digitalisation” al Academiei poate fi deosebit de valoros pentru antreprenorii moldoveni, în special pentru cei care gestionează echipe în creștere, mai multe proiecte sau un volum mare de date operaționale.

Liderii de afaceri moldoveni notează adesea că digitalizarea este amânată până când complexitatea operațională devine dificil de gestionat. Multe companii se bazează inițial pe aplicații de mesagerie, foi de calcul sau rapoarte manuale, ceea ce, în timp, duce la pierderi de date, transparență redusă și ineficiențe care încetinesc procesul decizional.

Această situație este ilustrată clar de experiența EMCOM, o companie moldovenească specializată în infrastructură electrică și lucrări de construcții. Gestionând mai mult de zece proiecte simultan, cu echipe care lucrează pe diferite șantiere, compania s-a confruntat cu dificultăți crescânde în consolidarea rapoartelor zilnice din teren.

„Monitorizarea proiectelor prin Viber, WhatsApp, fotografii și mesaje text a funcționat la început, dar, în timp, am realizat că informațiile se pierd și procesele devin haotice,” spune Gheorghe Oprea, Director Tehnic la EMCOM. „Aveam nevoie de un sistem structurat care să ne permită să vedem ce s-a făcut, cum s-a făcut și unde apar discrepanțe între documentația proiectului și condițiile reale de pe șantier.”

O provocare similară este întâmpinată de IMM-urile din sectorul serviciilor. În compania de contabilitate Eqitabil, fondată în 2020, creșterea rapidă a numărului de clienți a expus rapid limitele coordonării manuale și a gestionării prin Excel.

„După ora 17:00, trebuia să petrec ore întregi analizând activitatea zilei, creând drafturi, fișiere Excel și documente pe hârtie doar pentru a înțelege ce se întâmplă în companie,” spune Maxim Gribencea, fondatorul Eqitabil. „La un moment dat, a devenit clar că nu putem continua fără un sistem intern ERP.”

Atât EMCOM, cât și Eqitabil subliniază că digitalizarea nu începe neapărat cu soluții complexe. În schimb, succesul depinde de adaptarea instrumentelor la abilitățile digitale reale ale angajaților.

„Pe șantier, mulți muncitori nu se simt confortabil cu calculatoarele — unii au dificultăți chiar și cu smartphone-urile,” explică Emil Oprea, Director General al EMCOM. „De aceea, am implementat o abordare foarte simplă de raportare: scrie ce s-a făcut astăzi și atașează o fotografie. Atât.”

Această simplitate a făcut raportarea digitală accesibilă tuturor, în timp ce personalul din birou a obținut date detaliate, structurate și urmărite. În timp, EMCOM și-a extins sistemul ERP pentru a include urmărirea costurilor, gestionarea materialelor, cheltuielile vehiculelor și recunoașterea facturilor bazată pe AI, permițând managerilor să monitorizeze întreaga afacere de la distanță.

La Eqitabil, introducerea unui sistem intern ERP și CRM a crescut semnificativ productivitatea. Înainte de digitalizare, un contabil putea gestiona aproximativ douăsprezece companii. Astăzi, acest număr depășește șaisprezece companii per angajat, menținând în același timp calitatea serviciilor.

„CRM-ul nostru a devenit agenda mea personală,” spune contabila Chistol Mădălina. „Fiecare sarcină este clar definită, urmărită și finalizată prin sistem. Face ca munca noastră să fie mult mai organizată și transparentă.”

Ca în multe țări din regiune, maturitatea digitală în Moldova tinde să crească odată cu dimensiunea companiei. Întreprinderile mijlocii, cu 20–50 de angajați, sunt mai predispuse să vadă digitalizarea ca o investiție strategică, mai degrabă decât o povară operațională. Ele implementează activ sisteme ERP, automatizări, servicii cloud și instrumente bazate pe AI.

„Digitalizarea ne permite să creștem nu prin reducerea personalului, ci prin extinderea spectrului de servicii pe care le oferim,” observă Gheorghe Oprea. „Economisind timp, managementul se poate concentra pe dezvoltarea afacerii în loc să supravegheze operațiunile zilnice.”

Întreprinderile mai mici ezită adesea din cauza preocupărilor legate de costuri, complexitate și rezistența angajaților. Atât EMCOM, cât și Eqitabil raportează că scepticismul inițial al personalului a fost depășit treptat prin instruire, comunicare și utilizarea zilnică a instrumentelor digitale.

„Digitalizarea necesită determinare și disponibilitate de a investi,” spune Gribencea. „Ce pare dificil astăzi poate aduce profit și libertate mâine.”

Până acum, am văzut cum IMM-urile moldovenești precum EMCOM și Eqitabil au depășit treptat haosul operațional prin soluții digitale practice. Acest tip de provocări — procese fragmentate, rapoarte manuale și dificultatea de a se extinde fără sisteme digitale structurate — sunt comune pentru IMM-urile din întreaga regiune. De exemplu, în Ucraina, companii precum firma de producție MAXSport au demonstrat cum digitalizarea poate sprijini creșterea afacerilor chiar și în condiții extreme de război. Prin implementarea sistemelor ERP, instrumentelor CRM, software-ului de design digital și soluțiilor bazate pe AI, companiile ucrainene au arătat că transformarea digitală nu este un lux, ci o necesitate.

Această lecție este deosebit de relevantă pentru Moldova, unde multe IMM-uri operează cu resurse limitate, dar se confruntă cu o complexitate și o competiție în creștere. Fără sisteme digitale structurate, creșterea duce adesea la ineficiențe, nu la dezvoltare durabilă.

Pentru IMM-urile moldovenești, cursul “Business Digitalisation” al EU4Digital Academy oferă îndrumări practice despre organizarea fluxurilor de lucru digitale de la zero. Programul acoperă comunicarea digitală, gestionarea proceselor interne, automatizarea, instrumentele de productivitate, marketingul online și securitatea cibernetică, folosind studii de caz reale din Moldova și din regiune.

Aceste abilități se traduc printr-un control mai bun al proiectelor, reducerea riscurilor operaționale, creșterea eficienței angajaților și o supraveghere financiară mai solidă. Un accent special pe protecția datelor și păstrarea informațiilor pe termen lung este deosebit de important în sectoare precum construcțiile și contabilitatea, unde responsabilitatea legală se extinde pe mai mulți ani.

Moldova are un potențial antreprenorial puternic. Experiențele companiilor precum EMCOM și Eqitabil arată că chiar și afacerile cu abilități digitale limitate pot implementa cu succes sisteme digitale atunci când soluțiile sunt practice, flexibile și adaptate condițiilor reale de lucru. Prin combinarea perspectivei afacerilor locale, experienței regionale și instruirii practice oferite de EU4Digital Academy, IMM-urile moldovenești pot construi afaceri rezistente și scalabile — pregătite să crească alături de liderii transformării digitale globale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

jurnaltv.md

Buteliile de gaz ar putea fi interzise în apartamente și cămine. Proiectul, pe masa Guvernului

Utilizarea buteliilor cu gaze comprimate și/sau lichefiate în blocurile de locuit din Republica Moldova ar putea fi interzisă prin legislație. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și urmează să fie examinat în cadrul ședinței de Guvern din 1 aprilie.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale menționează în nota de fundamentare la proiectul de lege că, în blocurile sau căminele negazificate, unii locatari instalează butelii cu gaze comprimate și/sau lichefiate, deși clădirea nu este prevăzută din start cu sistem de ventilare corespunzător, ceea ce prezintă un „risc major” de securitate.

Instituția a subliniat că, de-a lungul timpului, utilizarea și păstrarea neconformă a buteliilor au provocat accidente grave, inclusiv explozia din 6 octombrie 2018 de pe bulevardul Moscovei din Chișinău, soldată cu decesul mai multor persoane.

Instituția a mai precizat că utilizarea improvizată a buteliilor în blocurile de locuit nu poate fi admisă din următoarele considerente:

  • sistemul de ventilare nu este conceput pentru gaze lichefiate care necesită captarea a 2/3 de volum la refulare în partea de jos și 1/3 în partea de sus;
  • gazul lichefiat este mai greu ca aerul și are tendința de a se acumula în depresiuni și a se scurge spre etajele inferioare;
  • la intervenția pompierilor, aceștia necunoscând de prezența buteliilor în clădirile cu plite electrice își expun în pericol viața;
  • puterea calorică a gazelor lichefiate este de aproape 3 ori mai mare decât a gazelor naturale, astfel suflul eventualei deflagrații aproape în fiecare caz duce la deteriorarea pereților portanți;
  • În Republica Moldova practic nu există puncte autorizate de umplere a buteliilor (doar în Bălți, Ghidighici, Comrat, Leova și Șoldănești);
  • parcul de butelii care circulă stihinic la populație nu este verificat.

Astfel, se propune interzicerea utilizării și păstrării buteliilor cu gaze comprimate și/sau lichefiate în blocurile locative, argumentând că acestea pun în pericol viața și sănătatea oamenilor.

Potrivit ministerului, în prezent, legislația reglementează trei variante de utilizare a gazelor în cazul blocurilor de locuit:

  • gaze naturale-sistem centralizat de la operatorul sistemului de distribuție;
  • gaze lichefiate de la instalații de rezervoare care nu mai există în Republica Moldova ( au existat până la sfârșitul anilor 90);
  • de la grupuri de butelii instalate în exteriorul clădirii maximum 2 butelii instalate în dulapuri metalice din exteriorul clădirii care chiar și dacă mai există pe undeva nu sunt interzise.

NU-147-MIDR-2026 by Ana-Maria

Facebook/Igor Dodon

Venituri mai mari din Rusia decât din Moldova: din ce Igor Dodon și-a câștigat traiul în 2025 și ce avere declară

Deputatul și liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, și-a depus declarația de avere pentru anul 2025. Potrivit documentului, anul trecut, politicianul a încasat un salariu de la partid, salariu și indemnizație din funcția de deputat, dar și un onorariu de aproape 7 milioane și 600 de mii de ruble de la Universitatea Corporativă Sberbank din Rusia. Tot în 2025, familia sa a ridicat un salariu anual de peste 283 de mii de lei moldovenești de la o companie rusească.

În 2025, Dodon a încasat de la PSRM un salariu anual de peste 286 de mii de lei, echivalentul a peste 23.800 de lei pe lună. Spre comparație, în 2024, a ridicat un salariu anual de aproximativ 241 de mii de lei, circa 20 de mii de lei lunar.

Totodată, în 2025, Dodon a încasat un salariu de aproape 28.700 de lei de la Parlament și peste 43 de mii de lei cu titlu de compensații/indemnizații parlamentare. Menționăm că Dodon a obținut un nou mandat de deputat în urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

Tot în 2025, Dodon a încasat un onorariu de aproape 7 milioane și 600 de mii de ruble de la Universitatea Corporativă Sberbank din Rusia, echivalentul a peste 1,6 milioane de lei moldovenești. Spre comparație, în 2024, a obținut 5 615 558 ruble rusești, echivalentul a peste 1,16 milioane de lei moldovenești. Anterior, Dodon declara că are un contract cu Universitatea Sberbank și ține lecții în cadrul instituției.

NM by mihaelaconovali25

Tot la capitolul salarii, familia lui Dodon a încasat, în 2025, în total peste 296 de mii de lei de la Exclusiv Media SRL, 82 de mii de lei de la Baza de Odihnă Sadovo și peste 1 milion 309 mii de ruble de la o companie rusească înregistrată în Krasnodar, echivalentul a peste 283 de mii de lei moldovenești.

Familia lui Dodon deține un teren intravilan de 0,059 ha, dobândit în 2013 pentru aproape 452 de mii de lei, o casă de locuit cu suprafața de 422,8 m², dobândită în 2013 pentru peste 2 milioane de lei, și un automobil Mercedes-Benz, fabricat în 2020 și dobândit în 2022. În document se menționează că automobilul nu a fost procurat, ci se află în folosință, titularul bunului fiind Exclusiv Media SRL.

Dodon a indicat la active financiare peste 63 de mii de lei într-un cont la o bancă din Chișinău. Familia sa are peste 77 de mii de lei la aceeași bancă.

La capitolul datorii, Dodon a declarat un credit contractat în 2013, în valoare de 1,477 milioane de lei, care urmează să fie rambursat până în 2028.

VIDEO Electricitatea se ieftinește/ Benzina și motorina se scumpesc/ Vor dispărea toții peștii din Nistru?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Lumina se ieftinește. Cât vor plăti consumatorii?
— Scumpirile la pompă continuă. Motorina trece de pragul de 32 de lei
— Două drone au survolat spațiul aerian al Moldovei în decurs de 24 de ore
— Substanțele petroliere sufocă viețile din Nistru
— Judecătoarea din dosarele Guțul și Plahotniuc a trecut vettingul
— Aeroport din Israel, închis. MAE: evitați pelerinajele înainte de Paște
— „Ne sufocăm de la otravuri, dar ei nu dispar”. Persistă gândacii în căminul nr. 15?

Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

NewsMaker/Tudor Mardei

Nicușor Dan promite sprijin pentru „integrarea” economiei R. Moldova cu cea a României. Expert: „Ridică miza”

Republica Moldova rămâne o prioritate pentru România, iar Bucureștiul va continua să sprijine atât integrarea sa în Uniunea Europeană, cât și apropierea dintre cele două economii. Declarația a fost făcută de președintele României, Nicușor Dan, pe pagina sa de Facebook. Șeful statului român a făcut această afirmație în contextul unui mesaj mai amplu despre succesul integrării europene a României, care a avansat de la 26% la aproape 80% din media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor în mai puțin de 25 de ani.

„Republica Moldova este și va rămâne o preocupare importantă pentru România. Vom continua să sprijinim integrarea sa în Uniunea Europeană și o integrare a celor două economii”, a menționat Nicușor Dan.

„Republica Moldova devine o constantă strategică în România”

Daniel Vodă, expert la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), consideră că mesajul președintelui Dan trebuie citit dincolo de formularea politică. Potrivit acestuia, accentul pus pe integrarea economică marchează o etapă nouă în relația bilaterală: nu mai este vorba despre susținere politică sau simbolică, ci despre interconectare reală între piețe, infrastructură și investiții.

România ridică miza: de la sprijin politic la integrare economică reală. Republica Moldova nu mai este un subiect conjunctural în discursul public românesc. Devine o prioritate stabilă, cu implicații economice, de securitate și de dezvoltare”, apreciază Vodă.

Potrivit lui Vodă, următorii pași aparțin guvernelor de la Chișinău și București și vizează accelerarea proiectelor energetice și de infrastructură, stimularea investițiilor transfrontaliere, implicarea companiilor — inclusiv a celor cu capital de stat — și o comunicare mai diversificată la nivelul autorităților locale.

„Mesajele strategice contează doar dacă sunt urmate de decizii”, subliniază expertul IPRE, care ridică și întrebarea firească ce urmează acestui moment: care sunt primele priorități concrete care pot transforma declarația într-un plan de acțiune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
ansa.gov.md

Peste 9 000 de înghețate contaminate cu bacterii, oprite la intrarea în Moldova și distruse VIDEO

Peste 9 000 de înghețate contaminate cu bacterii, destinate importului în Republica Moldova, au fost depistate la frontieră și ulterior nimicite. Anunțul a fost făcut de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) într-un comunicat publicat marți, 31 martie.

ANSA a transmis că inspectorii săi au verificat la frontieră trei loturi de înghețată, în cantitate totală 1 682 kg (9 066 bucăți), fiind prelevate probe conform procedurilor de monitorizare a calității produselor de origine animală importate.

Rezultatele analizelor de laborator au indicat depășiri semnificative ale normelor sanitare admise pentru indicatorul microbiologic Enterobacteriaceae, fapt ce clasifică produsul drept neconform și periculos pentru consumul uman. Grupul Enterobacteriaceae include o gamă largă de bacterii (precum Salmonella, Escherichia coli sau Cronobacter). Prezența acestora în produsele alimentare, cum este înghețata, indică, de regulă, lipsa de igienă în procesul de producție sau al unei contaminări post-procesare”, a precizat instituția.

Conform ANSA, în cazul consumului produselor contaminate cu aceste bacterii, există risc sporit de toxiinfecții alimentare, manifestate prin febră, dureri abdominale, greață sau diaree, în special în rândul copiilor și al persoanelor cu sistem imunitar compromis.

Loturile neconforme de înghețată nu au fost admise pentru comercializare pe piața internă a Republicii Moldova. Acestea au fost nimicite sub supravegherea inspectorilor ANSA și în conformitate cu procedurile legale, pentru a elimina orice risc asupra sănătății consumatorilor”, a precizat Agenția.

Precizăm că, în ultimele luni, în cadrul controalelor la frontieră, inspectorii ANSA au depistat zeci de tone de produse alimentare de import neconforme, care au fost distruse. Printre acestea se numără loturi de rodii, ardei, fructe uscate și ceai.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: