captură video/TV8

VIDEO Reacția Nataliei Moloșag, după ce Parlamentul a aprobat demisia sa din funcția de Avocat al Poporului

Natalia Moloșag susține că se va conforma hotărârii Parlamentul privind demisia sa din funcția de Avocat al Poporului, cu toate că nu a fost informată despre faptul că inițiativa va fi supusă la vot pe 9 decembrie. Aceasta a mai menționat că a depus cererea de retragere a demisiei cu o oră și jumătate înainte de ședința Legislativului. Declarațiile au fost făcute pentru TV8, pe 9 decembrie.

Avocata Poporului a menționat că mandatul său va înceta odată cu publicarea hotărârii Parlamentului în Monitorul Oficial.

„Cererea mea de retragere a fost înregistrată la Parlament la ora 9:30. În ordinea de zi nu era inclusă demisia mea, eu nu am fost informată că astăzi se examinează. La fel, nu am fost informată că Comisia relați interetnice are spre examinare o situație legată de Avocatul Poporului. Este decizia Parlamentului. Din moment ce a adoptat-o, rămâne să ne supunem. Eu am nevoie de timp ca să mă gândesc ce voi întreprinde mai departe”, a spus Moloșag.

Natalia Moloșag a dat de înțeles că regretă că deputații nu au ținut cont de faptul că a depus o cerere de retragere a demisiei.

„Îmi pare rău pentru că, atunci când mi s-a încredințat mandatul, pe 23 septembrie, am simțit susținerea Parlamentului în ceea ce mi-am propus să fac. Astăzi, dacă s-a luat această decizie, fără a se lua în considerație că mi-am expus retragerea cererii, asta e. Cu siguranță, nu am depus mai târziu cererea”, a menționat aceasta.

***

Deputații au aprobat, în ședința din 9 decembrie, demisia Nataliei Moloșag din funcția de Avocat al Poporului, la doar două luni după preluarea mandatului. Asta în pofida faptului că Moloșag a anunțat înainte de ședința Parlamentului că solicită anularea cererii de demisie.

Ombudsmanul a fost atras într-un scandal, după ce un blogger a publicat mai multe informații, potrivit cărora o persoană condamnată anterior pentru proxenetism lucrează la în calitate de asistent al său. Mai multe partide extra-parlamentare și Asociaţia organizaţiilor neguvernamentale au cerut demisia ombudsmanului. Pe 2 decembrie, pe site-ul Oficiului Avocatul Poporului a fost publicată informația privind demisia Nataliei Moloșag din funcția de Avocat al Poporului.

La rândul său, bărbatul din cauza căruia au apărut criticile, a publicat o declarație în care menționează că nu înțelege din ce motiv Moloșag ar trebui să demisioneze și nu consideră că a afectat imaginea Oficiului Avocatului Poporului.

Președinta țării Maia Sandu a comentat declarația privind demisia Nataliei Moloșag în cadrul unei emisiuni televizate. „Din ce am văzut eu, răspunsurile dnei Moloșag nu au fost convingătoare și nu pot să spun exact dacă a avut sau nu a avut dreptate. Am văzut doar că răspunsurile la suspiciuni nu au fost convingătoare. Dar ce s-a întâmplat după – a fost un val de critici, care nu a mai lăsat timp și loc ca lucrurile să se analizeze și ca să nu fie o atitudine superficială. Lucrurile s-au întîmplat foarte repede, valul a fost foarte mare, omul și-a dat demisia și cu asta s-a terminat. În ce măsură este vinovată, nu este vinovată, nu mai interesează pe nimeni, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Iar premierul Natalia Gavrilița a menționat că, în calitate de vicepreședintă a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a susținut propunerea privind demisia, însă consideră că acest caz nu a fost examinat cu suficientă atenție.

Până la desfășurarea unui nou concurs pentru funcția de Avocat al Poporului și desemnarea unui câștigător, interimatul funcției de Avocat al Poporului va fi exercitat de către Maia Bănărescu, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ziarulprofit.ro

Al doilea caz de lepră confirmat în România: sunt primele îmbolnăviri timp de 44 de ani

În România au fost confirmate două cazuri de lepră pe 11 și 12 decembrie. Sunt primele astfel de cazuri în România după mai mult de 40 de ani. Alte două cazuri sunt în curs de evaluare clinică. Informațiile au fost comunicate de Ministerul român al Sănătății și Direcția de sănătate publică a județului Cluj.

Inițial, Ministerul Sănătății din România a anunțat că, pe 11 decembrie, a fost confirmat un caz de lepră (boala Hansen). Instituția preciza că alte trei cazuri erau în curs de evaluare clinică și microbiologică. „Toate cele patru persoane sunt de sex feminin, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon SPA din Cluj-Napoca”, a comunicat ministerul, adăugând că a dispus suspendarea activității salonului până la finalizarea anchetei epidemiologice.

Potrivit instituției, la spitalul din Cluj s-au prezentat inițial două dintre cele patru persoane. Acestea, cu vârste de 21 și 25 de ani, provin din Indonezia. Persoanele au fost supuse mai multor investigații. Pe baza datelor microbiologice, unul dintre cazuri a fost confirmat pe 11 decembrie. „A fost început tratamentul specific OMS pentru lepră. După inițierea tratamentului, riscul de transmitere scade până la dispariție, conform protocoalelor internaționale”, a comunicat ministerul.

Între timp, Direcția de sănătate publică a județului Cluj a anunțat că, pe 12 decembrie, a fost confirmat al doilea caz de lepră. „Alte două cazuri sunt în curs de evaluare clinică și microbiologică, în baza leziunilor cutanate și a criteriilor epidemiologice”, a precizat Direcția.

Potrivit Ministerului român al Sănătății, lepra este o boală cu evoluție lentă și contagiozitate redusă. Transmiterea necesită expunere prelungită. Boala nu se transmite prin: strângerea mâinii, îmbrățișare, călătorii în mijloacele de transport în comun, proximitate scurtă sau folosirea spațiilor comune. Potrivit ministerului, având în vedere dezvoltarea lentă a bacteriei Mycobacterium leprae, sursa infecției este dificil de identificat.

Potrivit Libertatea.ro, boala afectează pielea, nervii periferici, mucoasa căilor respiratorii superioare și ochii. Simptomele leprei includ semne vizibile și senzații neobișnuite pe piele. Primele simptome pot fi pete roșii sau depigmentate, zone cutanate cu sensibilitate redusă sau absentă, amorțeală, furnicături în membre, răni nedureroase pe mâini și picioare, precum și slăbiciune musculară. Dacă boala nu este tratată, pot apărea complicații mai severe. Acestea includ îngroșarea pielii, afectarea nervilor periferici, pierderea genelor sau a sprâncenelor, congestie nazală și sângerări nazale. 

Potrivit Ministerului român al Sănătății, ultimul caz de lepră (boala Hansen) a fost diagnosticat în România în 1981. La nivel european, cazurile sunt sporadice, majoritatea la persoane care provin din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină, a comunicat instituția.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: